Romanulu, septembrie 1870 (Anul 14)
1870-09-18
ANULU ALP PATRU-SPRE PECELEA A3m fol8t gațian&& la Fasaglalfi Roman, Vo. L- medacțiunea Strada Colțea No. 42, VINERI, 18 SEPTEMBRE 1870 VOJESCE și vei puts: a bonamente L. n. L- n- Una anu . . . . în capitale 48 districte 58 , Sese Inni „ „ 24 „ 29 Trei luni „ „ 12 „ « UL lună „ „ . „ io» Abonamentele începă la 1 și 16 ale lunei. Une esemplarű 25 bani. Praeia, Italia și Anglia trimestru trand 20 Autria și Germania trim. fl. arg. v. aus. 7 ANTINTIXTEL L. b. Linia de 30 litere.................................. — ^ Inserțiuni și reclame, linia . • • 2 ARTICLELE NEPUBLICATE SE VOR U ARDE. — REDACTORE EUGENIO CARADA. LUMINEZATE ȘI VEI PI Pentru abonamente și anunțuri a se adresa: In Bucuresci, la Administrațiunea «Ziarului In Districte, la corespondinții sei și cu post» 1.A PARIS Pentru abonamente: La d. Darras-Halleyrafn Rue de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțiurl: Lad-ilÓrain, Thomasețț!-i« Rue Lepeletier, 23. t,.A. VIEN A Pentru abonamente : La d. O. R. Popovici, 16 Fleischmarkt. Pentru anunțiuri: La domnii Haasenstein și Vogler, n. Neuermarckt Numere din Romănuțu, care conține toarta parisului cu tóte fortificațio NILE ȘI LUCRĂRILE SALE DE APĂRARE, în L socită cu tóte explicările necesarie și istoricul fortificării Parisului, sunt de 1 puse spre vendare la administrațiunea acestui ^iarto. Cetățianii de prin districte, cari vorü binevoi a lua mai multe numere spre a procura conjudețianiloru loru acesta cartă, atâtul de neapărată pentru cei ce urmărescu peripețiele resbelului uriașii, ce urmeza in jurulu Parisului, se voru adresa către administrațiune prin epistole francate și alăturându I, costulu numeriloru ce dorescu a lua. Costulü spedițiunii numeriloru va fi pe semai administrațiunii. Pretinsu unui numeru : 25 BANI. DEPEȘE TELEGRAFICE. (Servițiule privata alü Monitorului.) TOURS, 27 Septembre.— Divisiunea lui Mauduy a luatü, In 23 Septembre, redutele Moulin-Jacquet, Villejuif și Hautes-Bruyéres ce erau ocupate de Prusianî. Trupele nostre s’au menținut și în aceste posițiunî pe cari continuă a le ocupa. Perderile inamicului au fost considerabili. Totü In aceași zi contra-admiralul Laisset, facânduuă recunoscere briliante, isgonia pe inamicii din Drancy, pe cându generalulu Ballanon ’I isgonia din Pierrefitte. După acea trupele nóstre au efectuatu retragerea lorü spre St. Denys fără a fi supărate. Bucuresci, Răpciune, 1870. Vă durerosa lovire a fostă pentru noi spirea ce ne veni aseră, despre predarea Strasburgului. Uă resistență atât de eroică, ca aceaa a garnisonei acestui orașiu, supt comanda bravului generării Uhrich, merita a fi încoronată de un strălucită succes. Dérü se pare că actele vandalice, bombardarea, distrugerea orașiului, a bisericilor, bibliotecelor, spitalurilor, au pro 1edusü efectulu ce acceptau de fapt densele cei ce le comiteau. Popor rațiunea nearmată a Strasburgului, bărbați, femei, copii, bătrâni, cari U—după ce văzuseră locuințele și ale verea lorü nimicite — duceau uăn viață de torture prin pivnițe, nu le mai pututu îndura, se vede, atâtea chinuri ș’a deschisă porțile orașiului. Pare ceva imposibile ca eroicii apărători ai Strasburguluî, după atâta timpi de luptă gloriósa, se fi deschisu ei înșiși porțile, fără uă presiune sfâșiătore a nefericitei poporațiunî. Circulă zgomotulu că numai orașul s’ar fi predată, era că bravul generaliű Uhrich, retrasă în cetățuia Strasburgului, înfruntă ână d’acolo formidabila putere a Germanilorü. Uă asemenea otărîre din parte-se, deși în cele din urmă n’ar isbuti decâtă lasă sinucidere eroică ca cea de la Laon, căci—grație perfecționării armelor și strategiei — luarea oricărei cetăți de mică întindere a devenită uă cestiune des timpu, uă asemene otărîre, direniul ar fi uă mare victorie morale, ar fii încununarea cu laurii vecinicei glor rie a frunții bravului Uhrich j luptătorilor ă sei. I Deca spirea despre predarea Strasburgului ne produseră durerosal impresiune, gasirama ănsă și uă mângăiare forte întemeiată în spirile despre victoriele Francesilor din jurulu Parisului. Aceste victorie sunt confirmate prin mai multe telegrame, și asta déra ni se pare că autenticitatea lora nu pate fi pusă la ’ndoujiélá. Mai cu sumă de peșia Monitorului, pe care o reproducemű mai susü, prin amănuntele ce dă, ne pare din cele mai convingător?. Aceste fericite serii ne producă mă ușturare și mai mare ancă, cândă cugetămă că, după tóte infformațiunile și amănuntele ce ne vinu, și dintre cari publicămu câteva mai la vale, strategicii Prusian! se vom sili acuma se ’nvingă prin feme pi aceia pe cari suntu convinșî că nu’î potu învinge numai prin putere. II Impresurarea Parisului, deși, durpă opiniunea mai multor oameni speciali este imposibile fără că armată d’unu milionn, noi n’o putemü I privi totu astafelu, ci credemu că sună armată mai puțină numericsăj ’dispunând de multă cavalerie care se parcurgă necontenită spațiurile neocupate de trupele stabilite pe diferite punte, va pute reeși în , destulă a opri uă aprovisionare și suficiente. il Așia déra apărătorii Parisului nu trebuie se se mărginescă a căuta*ne resiste numai asediatorilor, ci,— hărțuindu’i, decimându’î, nelăsândi-le unu momentu de repausű, atrăgându’i în posițiunile lorücele ari, — trebuie se caute a’i învinge, mai ântâiă prin obosială, pentru a e pute aprovisiona slăbindu-le supraveghiarea, ș’apoi cădendă ?supra loru cu puteri mari și repauiate. Acesta este tactica pe cara pare i-au adoptatu-o generării francesi, pentru că vedemu că luptele nu se mai curmă în jurulu Parisului și asediații, în locu d’a adopta roluru de defensivă ale unora asediați, iau cu mare succesü roluru de ofensivă. Acesta va scăpa, și cu denși va fi scăpată și onórea și glorii Franciei/ Prusianii speră că vor reduci Parisulu prin fume! Déju țină semi puțină d’acele mii de brade armați și pline de vigóre cari nu voru si demână neactive; țină samă d’acel mii de animi nobile, cari ar da di dorința d’a resbuna pe frații și copii lorü, d’a resbuna onorea Franciei, țină sâmă puținii și de dificultățile ce are de ’nvinsură armată de 400.000 de ómeniíni, apropiarea iernei și ’ntruă țeră unde, după fiă-care zidi, —cum o dice Victor Hugo, în sublimulű apela pe care’la publicăm0 mai la vale — întruă țeră unde „după flă care zidu se simte poporală și Dumnedeu, unde uă flacără ese de pretutindeni din paméntu“ și consumă totu ce am puté lăsa unu adăpostu inemicului, țină semă de tóte acestea, și vom vede dacă luarea Parisului prin fume lucru atâte de lesne cum speră, și decă mai nainte d’a ’nvinge el prin fume, nu vom fi învinși prin puterea unei națiuni, care se scoli întregă și ia armele pentru a nimic pe năvălitori. Se măgulesce d. Bismark că vii pute nimici pe toți apărătorii frandei?... Déruare omenii lui de armi suntu invulnerabili, și, ucid cu-i totu mereu, nu suntu și eî necontenit, uciși și ’mpuținați, era nefericita și frumósa Germaniă, imbrăcată în doliă, nu sufere deja dim fumea pe care copiii iei, duși la Jmăcală, vorü s’o întindă în Paris?.. E că cestiunî cari ni se pare că nu le póte resolve una îndelungată asediu și prelungirea ăncă multe timpu a resbelului. Ori ce prelungire este favorabile Francesilor, căci ea le dă timpulu d’a se organisa și forma în puterice armate, pe căndu, din contra, ori ce prelungire este fatale Germaniloru, deja grozavă de decimat prin lupte și boli, deja destulă de a reciți in arderea loru resbelică, prin desolarea în care suntu aruncate a tătea familie lipsite de nutritori florii. Prin propriele séle nvinge un viu regele Epirului, fu nvinșu; învingênda, Annibale își perdu țara și sine ensușî; Invingêndu, chiaru colosulu nordului,ensușî marele Napoleon puse capeta împărăției și gloriei salle. Regele Wilhelm, cu puternca’a armată, a ajunsă la culmea gloriei : nu mai are de catü a se coborî ! Și déci vomü privi la mișcarea generale și eroică a națiunii francee la posițiunea dificile ce ar ave puterile germane, în casa de scădere, pare forte probabil e că și sfârșitulft scolului ala nouăsprezece se va da viitoriului învățămintele pe cari ni le au lasatu Pirrus, Annibale, Napoleon !! Nici i^iua de adi nu putu trece ! fără ca se fi primită scrii sfâșiătore ! despre noule fapte ale puterii ce ne guvernă. Suntu câteva zile de cândűama publicată nesce depește ale domnelorü Dimancea și Berivoescu, prin de ari conjurați pe miniștrii a uștura ! torturele supt cari gemü bărbați dlorit. Acele torture nu s’au curmată . D-nii Dimancea și Berivoescu, adcusați pentru asasinatulu comisii di guvernă la biserica Mavrodolulfi Pitești, sunt transportați pentru a fi judecați de juriulu de la ■ Râmniculu-Vâlcea. Temnița d’acolo ! este unu feli de beciu umedu, ș’a colo suntu aruncați și ținuți supt arestű preventivii d-nii Dimanceac și Berivoescu, cu tóte propunerile « cetățianiloră Râmniceni d’a oferi casele lorü ca temnițe. 4 Nu e destul ii atâta! Preveniții au foștii trimiși de multü la Râmnicu și, cu tóte aceste, dosariulii totu nu este încă trimisu, și sesiunea în curendü va fi terminată și este forte probabile că nenorociții spectatorii ai crimeloru puterii de la Pitescu vom fi lăsați în beciulülorii, totul în arestare preventivă, până la sesiunea viitóre! Ce probă mai evidinte despre o uă lașiă și neomenosă persecutare? Ce desvăluire mai deplină a voinței d’a ucide pe acești cetățiani— dintre cari d. Dimancea este și boli nava — pe cari glonnțele ce plecau din șisenaua primarului din Pitesci nu’i putuseră ucide ? ! Completați-vă opera, asasini ai națiunii, pentru ca pedepsa care o lovesce pe orice asasina, se flă mai deplina espresiune a dreptății divine /... ȘEASE ORE SEARA. SERVITIU TELEGRAFICU ILV ROMANULUI BERLIN, (oficiale). Telegramă transmisă de la MUNDOLSCHEIM, 28 Septembre. Capitularea Strasburgului s-a inchiriata lai 2 ore dimineta de către locoteniotele colol Inelu badese Lessinsky. Predat suntü 451 prîciărî. In totalu 17001 s ómeni. Garda nationale a depuse armele. VCITOR HUGO. . D. Victor Hugo, după ce s’a adresată către Germani, printruă epistolă pe care amu publicat-o la ’ I timpii, se adreseză acuma către I Frances!. Eră alț dncilea apela alü soți: Către Francesî. Ama prevestită frățesce Germania. Germania și-a urmat drumul spre Paris. E la porțile lui. Imperiulü a atacatü Germania, precum aacase Republica, fără veste, ca una trădă,ore, și va fi Germania, d’acesta resbele, pe care imperatulu i Pa făcuți, își risbuni pe Republică. Fiă. Istoria va judeca. Ceaa ce Germania va face acuma acea o privesce, déra noi, Francia, aveniu datorii către națiuni și către geniule umană. Se nile ’aplinima. Cea d’ântâiu datorie este exemplulă. Momentulü In care suntem este uă mare oră pentru popóre. Fiăcare are se’șî dea séma. Francia are acelü privilegiu, pe care ba avuta uă diai era Roma, pe care ba avută uă diuióra Grecia, ci pericluluscü lnsemnez! stingerea civilisațiunii. Unde e lumea ? Avernü se vedemü! De s’art întempla, cea ce este peste putin», ca Francia se îngenuchie, grozăvia Ine. .iciuniî ce va suferi va arcta cota de roși e nivelul geniului umana. Dérü Francia nu va ’ngenuchia. Și pentru unü cuvéntü fórle simplu, pi care o se’lü spunemü. Pentru că’șî va fio j détoria. Francia are datoria, pentru tóte poport! și pentru toți óamenii, se salveze Parisulu nu pentru Paris, ci pentru lume. Asta détoria Francia și o va ’mplini. I Rădice-so tóte comunele. Tóte satele s bea focu! Tate pădurile umple-se de voci de Ihuitare! Clopotele! Clopotele! Esă din fircare casă câte una soldate, suburbea facă-se und regimente, orașiul facă-seră armată ! Prusianii sunt 800 de mii, voi sunteți 40 de milione de omeni. Puneți-ve la roadă și suflați peste dânșil Lille, Nantes, Tours, Bourges, Orleans, Colmar, Toulouse, Bayonne cingeți-ve capsa! La drumO! Lyon ié’fi pușca ! Bordeaux ia’țî carabina, Rouen scote’ți sabia, și tu, Marsilia, cântă’țî cânteculu și vino teribile Cetăți, cetăți, cetăți, face’țî păduri de pichete, îngrădiți-ve baionetele, lairămasi-ve tunurile, și tu, sătulețe, iefi și tu furca. Nu e prajű, nu sunte munițiuni, nu e artileria ? Erore! Aveme. Ș’apoî țeranul elvețian! n’aveau de câta1 securi, țeranii polonesi n’aveai de câta case, țăranii bretoni o’aveau de câta ciomege. Și totulti peria ’naintea lorü ! Totulu ajută pe cela ce face bine. Suntemu acasă. Stagiunea va fi pentru noi, ventura va fi pentru noi, presa va fi pentru noi. Resbel séü rușine ! Cine vrea pole. Ai pușcă reaeescelinte, când inima e bună. Ai ruginită bucată de sabie e neinvincibile cândO brațul este vitéze. De țăranii din Ispania s’a 'nfrânta Napoleon. Numai de câta tn grabă, fără mai perde uă <fi macare, făr’ a mai perde uă ori, fio-care, bogatö, säraeö, lucrätorö, neguți tora, muncitorii, iași cu dênsula séa reetârne’șî la pamêntu tota ce sâmănă cu ui armă séu c’unu protectite. Rostogoliți stâncile, grămădiți petra de pe pavagie, prdaceți ferurile plugurilor din topore, prefacețî brasdele ’n gropi, bateți-vă cu totu ce venea pe -a mână; luați petrele sfintei nóstre patrie, bateți pe năvălitori cu o3ele mamei nóstre Francis. O cetățeni, cea ce le veți arunca ’n facia, pe drumulö celor petrosO, va fi patria. Orî ce omü fie une Camille Desmoulins, ori ce femeii fie uă Théroigne, ori ce tenore fie une Barpa ! Faceți ca Bonbonnel, venétorul de pantere, care, cu 15 ómeni a ucisQ 20 dc Prusiam ș’a fácutö 30 de prisoniari. Ulițele orașielor o înghită pe ina micö, feréstra deschi^i-se furiósa, casa as vérse din ea mobilele, învelișiulQ arunce ’și șindrilele, bătrânele mame indignate dovedescu c’au perii alb îl Strige mormintele, după fiecare zidu simță-se poporule și Dumneiille, ési pretutindenea uă flacără pe pimente, ori ce buruienu fie une rugu ar^ätorel... Hărțuiți ici, trăsniți colo, opriț convoiurile, tăiați carele cu munițiunî, sfărîmațî podurile, intrerupeți drumurile, săpați pimentul, și Francia devie să prăpastie sub piciorele Prusiei! Ah! poporu! ătă-te ghiemuite In pesceră. Desvăluie statura-ți neașteptată. Arătă lumii formidabilulu miracule ale desceptării rélé. Rădice-se și sburlescu-se leule de la 92 și vêi a-se imensulu stolö negru de vulturi, cu căte două capete, fuginde la scuturarea camei sale. Se facemu resbelulu do zi și nópte, resbelulu munților, resbelulu câmpielor, restulu podurilor. Rădicați-ve ! rădicați - ve ! Nici uă intărijiaro, nici uă odihnă, nici une somnu! Despotismule atacă libertatea, Germania atacă Franța. La atunecosa căldură a pământului nostru topesca-sc ca noua scustă armată colosală! Nici unö punte din teritorie se nu remăie făr’a’și face datoria ! Se organsimți ingrozitarea bătaiă a patriei. Liberi-trăgetori, aide, săriți șianțurile, treceți torentele, profitați de umbră și de crepusculă, șurpuiți prin limocuri, străcurați-ve, târiți-ve, ochiți, trageți și esterminațî invasiunea! Apărați Francia cu eroismü, cu disperare, cu frăgezime. Fiți teribibilî, o patrioți! Numai opriți-ve, când o veți