Romanulu, octombrie 1870 (Anul 14)

1870-10-10

» » a trece asupra eiordului epistolei D-vóstre oprindu-ne asupra unei sin­gure frase. Dice« oä ne­amu „încercații a „produce scandalu“ arezându, după Dreptatea, capitulările d-vóstre cu evreulu Nuțăn și secestrarea lefei D-vóstre de prim-ministru­ Va­se­dică D-vostră recunoscețî că ’n casă cându acestea ară fi adevărate , ele ară constitui unu scandalü ? Câtă despre „ principiile D-vóstre „ de egalitate și FRAȚIETATE “ pu­teți fi convinși că nu ne-amă în­doită nici uă dată, de vreme ce le-amă admisă atâtă de desvoltate, în­câtă îmbrăcioșază penă și pe cămătarul­ evreă Nutan, care nu profită răă d’acestă frățietate. Déru se vedemă decă esistă faptele pe cari le numiți scandali, și se ne grăbimă a vă cere umile scuze decă ne veți proba că ele nu esistă. Nu vomă respunde disertațiunii- D-vóstre asupra datoriiloru, nu v’amu­­ făcută vă aculare din acesta; amă vorbită numai despre Nufăn și des­pre secestrarea letei. Vă vomă spune însă că, după noi, datoriile, atunci cândă provină din risipă în pe­treci în străinătate, spre exemplu, din rea și nepricepută adminis­trare a averii cinară , constituiesc fi „uă incapacitate politică:“ căci fiă­care e în dreptă se ’și z ică : décá n'a fostă capabile a’șî conduce bine interesele sale, cumă va conduce in­teresele Statului!? Acestea le ch­­emă ca esemplu, ve rugămu se nu le luați asupră- să. Vă dâmb ună esemplu după cumă ne-ațî dată mai multe, și cumă v’amă mai pute da și­ noî forte multe, relative la chiară cele ce ne-ațî dată. V’amu pute spune, spre exemplu, cumă nu de multă ună ’casiariă a fostă destituită pen­tru că se găsise neregulă și defi­nită mare în gestiunea’­, și cumă a fostă iute reintegrată în postură ce ocupase, pentru c’acelă casiam­ă, cu rudele ș’amicii lui, face majori­­tatea întrunfi ore care colegiă și este necesariă chiară pentru a in­­fluința asupra jurațiloră. V’amă pute spune, în privința moșiilor­ statului, cumă ca „argumentă convingătoră „pentru consoiința fie­ căror deputați“ „dobendescă moșii cu arenei d’a că­­roră chilipiră mulți cuteză a se mira. Vă vomă pute spune cumă numai în județul­ Iași este ună deputată sună senatore, favorabile cunoscuți ministeriului actuale, cari sporescă cu sume enorme remăși­­țele din arenei. Dérii, deși simplii muritori, se nu alunecămă ca d»vóstră, Prim­­ministru, pe terămură unoră ase­meni exemple, și se trecemu na­­inte, constatându numai că recu­­noscețî „că este forte adevărată c’a­­„vețî datorii, și încă forte grele.“ Se trecemă la Nutan. Derii din nuoă declarați, c’unu admirabile sânge rece, că „și acesta este forte „adevărată,“ cu singura și neî nsem­­nata deosebire că d-vostră cliceți: „Banchiera Israelită“ și noi, că­­„mătaru Nutăn.“ Apoi decă „și acesta e adevă­rată,... și acesta e adevărată,“ decă totă e „adevărată,“ ce ați găsită de remisă în cea­a ce a spusă Drep­tatea, și noi după densa ?. . . Se fiă are numai mania d’a face spirită, și d’ași rîde chiară pe so­­cotela șea?!... Găsiți cu tóte aceste că „singu­­­rulă mijj­ocii d’a ve dispensa de, „capitulările israelite, ar fi fostă „d’a recurge la suscripțiuni națio­nali în diab­ul­ nostru;“ pentru acesta „însa aveți convingerea câți a fi întâlnită uă concurință displă­cută.“ D’apoi da­ se’nțelege domnule Prim-ministru.......... Ce concurință mai neplăcută de câtă d’a pune alături cu a d-vóstră supscm­pțiune pentru „uă medaliă în onorea Plo­­ieșteniloră,“ pe care ați contribuită a’i persecuta, a’i tortura, a’i întem­nița, și ei totă resistară, până cândă, aă meritată admirațiunea între­­gei națiuni! Ce concurență mai neplăcută și mai durerosă, putemă dice, de­câtă a vede contribuțiunea patriotică pentru a ve scăpa de da­torii,pusă alături cu suscripțiunea pen­tru familia de nefericiților, pe cari i-ațî asasinată la MavroduluL. Fórte pro­babile este că suscripțiunea D-vostră n’ar fi fostă sporită de nimeni, pentru c’ar fi părută deja totă acoperită cu sângele cetățianilor­ uciși la Pitescu. Convicțiunea D-vóstre nu ve­­­­șela, Domnule Prim-ministru, era fórte petrundetóre ca totă­deuna; remăneți cu capitulările israelite: ele ve stau bine. Care este oase convicțiunea D-vos­tră în privința secestrării letel de Prim-ministru ? Acesta nu voiți se ne-o spuneți, ci ve mărginiți, — in­imă laconicitate care nu ve pré ca­­racterisă, — a ne asigura cu bucurie că „vațî primită léfa întréga“, a­­vândă de grijă a adauge: „péne acuma.“ Dérű d’acumű­nainte?.... Ensé pentru a nu lipsi curteziei — care ne place atâtă de multă, — obo­­sindu-ne mai îndelungă, se resu­­mămă în câte­va cuvinte: „Este pre adevărată“ (Iliceț), cea­ a ce s’a spusă în privința datoriilorü D-vóstre ș’a capitulariloră cu evreulă Natan; nu negați asemene secestra­rea lefei D-vóstre de prim-ministru. Aceste fapte constituiescă cea­ a ce D-vostră numiți scandali. Cumă remâne derű cu scanda­­lulă domnule Prim-ministru? Nu cutezămă a vă cere se lă­­muriți acesta puntă, pentru că cu părere de răă ne­amă vădută ne­voiți a’să atinge din m­oă, cândă buna cuviință ne obligă a termina, rugândă pe d. Prim-ministru, se bine-voiască a primi asigurarea con­­siderațiunii nóstre. Redacțiunea. .. PROGRESULU DMAI­TARISMULUI AMBULANȚELE. Id­ijiarulu Românulu da la 4 ale cu­rentai amă văd­utu, cu uă vie satisfacțiune, că câțî­va bărbaț,î distinși, atinși de desas­­trele ce actualulu resbelu a produsă, ș’au luații frumosa sarcină d’a forma unü comitate cu scopul­ de a veni în ajutorulu victime­­lor­ resbelului. Simți mântulă de caritate pentru răniții luptă­tori îlă vedemă că a espiratü încă din an­­ticitate animile nobile. Dară, dacă s’aă for­­­mații pre care convențiuni pentru ajutorul­, rânitilor­, de ele fostă cu totulu isolate șij • ROMANULU 10 BRUMARELU 1870 puț­ine durabile. Gloria de a respândi acesta idee și de a’î do­uă formă reală aparține se­colului nostru. Unii particularu d. Henry Drenant, profundă mișcată de ororile câmpu­lui de resbela în urma bătăliei de la Soli­ferino, respândi la 1862 idea de a se forma asociațiunî cu scopu da a veni la ajutorulu rănițiloru fără distincțiune de naționalitate, a se neutralisa ambulanțele, răniții și cei ce le voru d’a ajutora. Acesta idea umană fu priimită de 14 staturi europene, una comitetü centrala și mai multa sub-comitete se formară în acesta țări. Comitetele care aveu de scopu de a forma în­ timpii de pace ambulanțele, de a recruta și a exercita per­­sonalul, trebuincioșe în timpii de resbelu, au dată resultate strălucite în resbelulă din America, Sleswic-Holstain și în cele dintre Prusia și Austria Astăzi mai tote statele din lume au derata la convențiunea de la Geneva. Măr a­­turi simți că ne simțimii umiliți, cându ve­demă că Turcia și Grecia făcu parte și nu­mai România lipseșce din aceste concerte universale. Națiunea română, atâtă de u­­mană, a probabii că nun e lipsită de aceste sentimente, și causa că nu figuramü ar fi între națiunile civilisate pe câmpuru de luptă este că a lipsită uă impulsiune puternică. De la începută s’a pusă in vedere guvernelor­ nóstre importanța unei asemenea instituțiuni. Știmă că 1868 s’a făcută m­ă raportă mi­nistrului de atunci de resbelü, în care se espunea importa cî și se solicita de a se forma una comitetü pusă în relațiuni cu co­mitetul­ internațională de la Geneva. Din nenorocire acesta cerere­a remasă fără nici ună resultată. Cu ocasiunea isbucnirii actua­lului resbelu ne-amă informată că s’a soli­citată de la ministerul­ de resbelü de a se trimite mai mulți tineri medici pe câmpuri de resbelü, cu îndoitulă scopu de a da ajutoră rănițiloră din ambele părți, era pe de alta de a’î obicinui cu servițiură ambu­­lanțeloră. Resultatul­ este că nici ună me­dică română, trimisă de guvernu, nu’să ve­demă pe câm­pul ă de luptă. Tóte națiunile mișcate de strigătură de durere de pe câmpul­ de lupți, au alergată pentru a da ajutorulu loru. Șoimii cu toții că Românii n’au remasă înapoi: sub­scripțiu­­nile au fostă numeróse în ajutorul ă răni­țiloră ; a lipsită cnsé concursul­ guvernu­lui pentru a da­uă direcțiune lucruriloru, pentru a forma ambulanțe sub-patronagială seu, cumă s’aă formată în tóte statele din lume. Astâțil inițiativa s’a luată și suntemă convinși că comitetulă se va forma în cu­­rându. Tinerii medici, mai cu semn cei cari aă priimită solvnță în țările ar fi biligerante, voră alerga se dea tributulă ioră de grati­tudine. Românii, în generală cu imaginea îna­inte a unui câmp­ de luptă, unde femetea, sângele scurgându se din vine, mutilările cele mai atroce, voră sacrifica din conforta­­bilul­­lor, spre a mai veni în ajutoru e­­roicilor­ victime. Domnele române se voră grăbi a sacrifica încă uă parte din toaleta lor, spre a usca uă lacrimă de mumă, de soră, de fică. Să ne grăbimă, căci — din nenorocire este încă timpulu — resbelulu a luată uă altă fașă, care pare va fi și mai neițjetare. Este tim­­pulă a da ajutoră și chiară după încetarea resbelului. „A usca­tă lacrimă este că mai frumos o glorie de­câtă a versa șir­e de sânge“, a­d zisă Lord Byron. Nu facemă distincțiune de naționalitate: ună soldată rănită este sacră. Sperămă că­­ zilele acestea se vor­ deo­­sebi de liste de sub-scripțiunî: să ne gră­bimă a depune o bolulă nostru pe altarului umanității. V. pămătură seu cu puțină seamă pnsă ’n vârfulă unul b­țu încovoiată­ directă pe îmflăturî, pe părțile ulcerate sau pe pelițe. Două sau trei aplicațiunî de acestea, în­soțite d’ună tratamentul tonică, vindecă cu desăvârșire partea atinsă de acestă bolă în 24 ore. [Dup­unu form englese). DIFTERIA. Uă aplicațiune locale de soluțiune de persu­lfatu de fer­ (liquor feni persul­­phatis)în coșuri de difteriă sau de ulce­­rare a gâtului lucreză ca și una speci­fică, oprindu îmflătura în gâtă a acestei teribile boli. Trebuie se se aplice curată,­­cu um­­ merire de angina difterica. Dolul redactare alu farului ROMÂNULU. Domnule redactare. La actuala epidemia­ de angina difterica, este importantă a atrage atențiunea tuturor­ că există ună mijjlocă preservativă, numită lampa lui dr. Clemens, a cărui întrebuințare recomandă nu numai în casele unde a e­­sista epidemia sus- numită, déja chiară în cari mai mai fostă încă atinse de acestă răă, mai deosebită recomandă întrebuințarea acestei lampe în tote sculele publice și pri­vate, unde forte dese ori sa comunică afec­­țiile gâtului, în urma contagiosității morbului. Fie­care familia își pate procura­tă simplă lampă de spirtă, și mulți posedă deja lampe de spirtă, pentru a fierbe cafea sau ceaiö. Lampa se împle cu urmatorea soluția pro­curată din­tre­ care farmacia: 120 grame de spirtu de vinu rect­pcatisim, 60 grame de perchloratu de cupru, și 30 grame de chloroform. Soluția acesta are uă colore verde închisă, și se pune în lampă.­­ Dimineța și sera se se aprinz­ă lampa, și arde numai în timpui de 5 minute într’uă cameră mai mică, și, până la 10 minute într’uă cameră mai spațiosă, ast­­fel, came­rele se vor u­­mple cu gaze de chloră, care, cumă se scie, este celă mai puternică agentă antimiasmaticii. Domnule redactare, dorindă a introduce întrebuințarea acestui metodă preservativă, suntă convinsă că veți fi gata a veni în a­­jutorul ă­­ publicului prin publicarea acestor­ rânduri. Primiți, domnule redactare, încredințarea stimelor­ mele deosebite. Dr. Fiaria. Bucuresci, 9 Octombre, 1870. 89 j ALO PATRULEA BALOM DIN PARIS. D. I. G. Curtin, aprovisionatorul­ armatei, însărcinată d'a conduce scrisorile guvernului, plecă Jouî din Paris. Multă dibacere și es­­perimentatură aeronaută, d. Louis Godard co­manda espedițiunea aeriană, care se com­punea din două balene și două na­e, legate împreună. Greutatea totale a scrisoriloră»în­credințate d-lui Gourtin se rădica la 83 ki­ograme. Plecarea avu locă la 9 ore dimineța, la ușina de gază de la Villette. Găletorii tre­cură peste Mont-Valerin, la 800 metrii de înălțime. După ce trecură fortăreța, la 2 kilometri aprope fură salutați de două focuri, care firesce că n’ajunseră până la dânșii. Aruncară din greutate și se ră­dicară până la 1.500 metrii. Era d in a­­cestă momentă lu dreptul­ pădurii Saint- Germain, de unde Prusianiî, cu același ne­­succesă, aă trasă iarășî asupra balonului. Lipsind a­ventura, plutiră destulă de multă și fură siliți se se scobóre la 500 metrii ca se ’ntâlnescá una curinte. Restul­ călătoriei aeriane se ’ndeplini fără nici uă greutate și fără vre­ună accidentă. D. I. G. Courtin și d. Godard, după ce trecură le Mantes, luară disposițiunî ca se se dea rosu pe pământu­. La 3 kilometre de acestă oraș să atinseră pămăntură, déjü fură terețî celu puțină ca vro 150 metri. In a­­cesta neplăcută situațiune se aflaă, cândă uă trupă de cavaleri sosi asupră-le in fuga mare. Ei luară acești omeni dreptă Prusiani și se creitură perduțî. Din fericire trupa era comandată de d. Estancelin, care e însărci­­nată a organisa apărarea in nord-est și care se grăbi, după ce ajută pe călători se puse piciorul­ pe pămăntă, se dea trimisului gu­vernului că escortă până să ajungă la Mantes, unde sosirea sea caută uă mare impresiune, căci Prusienii eșiau printruă parte a orașiului pe cândă d. Courtin intra pe cea­l­altă. E­ă fu priimită cum se ca­de și ’i­eșiră ’n­ainte c’uă ovațiune și cu oferte de servi­ciu din par­tea tuturoră. Ud trăsură cu douî cai fu pusă imediată la disposițiunea sea ca se mărgă la Evreux. D. Gourtin luă calea f­rată la Evreux și s’opri la 3 ore la Mézidon. La Argentan fu primită de șefulă gareî și totă persona­­lulu seü. Vă cameră i se pusa la dispasiți­­une și fu fórte sim­țitor, d’acăstă atențiune fórte apreciabile, dup’uă di petrecută ’n ba­­ionă și in calea ferată. Ișî urmă apoi drumul­ prin Alencon și Mars și sosi la Tours Vineri, la 9 ore și jumătate săra­ D.;de imediată guvernului scrisorile pe cari le purta. Dănsulă afirmă că, trecăndă pe d’asupra linieloră de ’mpresurare a Parisului, n’a ză­rită ună singură Prusianu. Din timpu în timpu soomotului unei detunări ș’ună ușioră fumă soția păn’ia călătorî, dérü inamicii e­­rau invisibili. Pare-se că -se eî se repausă ziua și nu lucrezu de câtă noptea. D. Gourtin, avendu cu sine mai multe mi de proclamațiunî imprimate la imprimeria naționale ’n franțuzesce și germănesce, le-a presărată cu grămada trucăndu pe din dre­p­tulă linieloră prusiane. Amă spusă că cele doue balone duceau ca la 83 kilograme de scrisori. D. Godard și d. Courtin, mai fericiți sau mai difid ,se­câtă d. Lutz, n’au avută nevoie s’arunce dintr’ănsele pentru a’șî ușiura balonulü. A­­junseră la Mantes cu sarcina lor. Intréga. D- Gourtin lăsă la Mantes șese porumbei încredințați lui de administrațiunea telegra­­feloră. Dănsulă especită două din acestă o­­rașiă ca se anunțe sosirea sea, și aduse două la Tours, cari trebuie­se a plecată spre Paris, pentru ca se ducă guvernului scirile oficiale. Situațiunea Penisului, la plecarea acestui balenă, era escelente. Se numerau ca vre-o 2­50 batalioni, pe deplină organisare, de garda staționară; 50 altele pe calea de a se organisa; 120,000 gard­î mobili și m­ai mult­ de 80,000 soldați sau în totală ca la 600,000 luptători. Ati­tudinea capitalei erea energică și nncrederea generale. Se pune încrederea ’ntră’uă vigure și ră­­dicare a provincielor, ca se sdrobesca pe Prusiani și de desconjure Parisulă. (­Independința italiană). Gerante respundătoră bandele Balaceau Societatea Momănă de ARME, GIMNASTICA ȘI DARE LA SEMNO. Adunarea generale, convocată pentru diua de 4 Octombre, neputându-se ține din caus puținului numera de membri presințî, și la ordinea citei fiindă votarea budgetului pe 1871, Comitatul­ face apelă la toți membrii societăței, carii se intereseza de astă insti­tuție romănască, se aibă buna-voință a se întruni Duminică, 11 Oc­tombre curinte, la 1 i ore diminața la locr­uță de urnă, pasa­­gială romană, d’asupra cafenelei Briol, spre a sa pute procede la discuția și votarea bud­getului. SOCIETATEA Pentru învățătura poporului română.­ ­Secțiunea centrale­. Duminică, 11 Octombre, aven de a se re­începe sculele de adulți din capitală, toți doi adulți, care au frecventatü sau dorescü a frecventeze aceste cursuri, suntă înștiin­­țațî a se întruni la orele 12 în localulu U­­niversității unde li se voră face cunoscută măsurile luate pentru reînceperea cursurilor­. Comitatudü. Uă magazie mare de Zidii pentru depunere de ori ce mărfuri, forte aprópe de vamă. Chiria mică. — A s’adresa la redacțiunea Românului,

Next