Romanulu, octombrie 1870 (Anul 14)
1870-10-10
» » a trece asupra eiordului epistolei D-vóstre oprindu-ne asupra unei singure frase. Dice« oä neamu „încercații a „produce scandalu“ arezându, după Dreptatea, capitulările d-vóstre cu evreulu Nuțăn și secestrarea lefei D-vóstre de prim-ministru Vasedică D-vostră recunoscețî că ’n casă cându acestea ară fi adevărate , ele ară constitui unu scandalü ? Câtă despre „ principiile D-vóstre „ de egalitate și FRAȚIETATE “ puteți fi convinși că nu ne-amă îndoită nici uă dată, de vreme ce le-amă admisă atâtă de desvoltate, încâtă îmbrăcioșază penă și pe cămătarul evreă Nutan, care nu profită răă d’acestă frățietate. Déru se vedemă decă esistă faptele pe cari le numiți scandali, și se ne grăbimă a vă cere umile scuze decă ne veți proba că ele nu esistă. Nu vomă respunde disertațiunii- D-vóstre asupra datoriiloru, nu v’amu făcută vă aculare din acesta; amă vorbită numai despre Nufăn și despre secestrarea letei. Vă vomă spune însă că, după noi, datoriile, atunci cândă provină din risipă în petreci în străinătate, spre exemplu, din rea și nepricepută administrare a averii cinară , constituiesc fi „uă incapacitate politică:“ căci fiăcare e în dreptă se ’și z ică : décá n'a fostă capabile a’șî conduce bine interesele sale, cumă va conduce interesele Statului!? Acestea le chemă ca esemplu, ve rugămu se nu le luați asupră- să. Vă dâmb ună esemplu după cumă ne-ațî dată mai multe, și cumă v’amă mai pute da și noî forte multe, relative la chiară cele ce ne-ațî dată. V’amu pute spune, spre exemplu, cumă nu de multă ună ’casiariă a fostă destituită pentru că se găsise neregulă și definită mare în gestiunea’, și cumă a fostă iute reintegrată în postură ce ocupase, pentru c’acelă casiamă, cu rudele ș’amicii lui, face majoritatea întrunfi ore care colegiă și este necesariă chiară pentru a influința asupra jurațiloră. V’amă pute spune, în privința moșiilor statului, cumă ca „argumentă convingătoră „pentru consoiința fie căror deputați“ „dobendescă moșii cu arenei d’a căroră chilipiră mulți cuteză a se mira. Vă vomă pute spune cumă numai în județul Iași este ună deputată sună senatore, favorabile cunoscuți ministeriului actuale, cari sporescă cu sume enorme remășițele din arenei. Dérii, deși simplii muritori, se nu alunecămă ca d»vóstră, Primministru, pe terămură unoră asemeni exemple, și se trecemu nainte, constatându numai că recunoscețî „că este forte adevărată c’a„vețî datorii, și încă forte grele.“ Se trecemă la Nutan. Derii din nuoă declarați, c’unu admirabile sânge rece, că „și acesta este forte „adevărată,“ cu singura și neî nsemnata deosebire că d-vostră cliceți: „Banchiera Israelită“ și noi, că„mătaru Nutăn.“ Apoi decă „și acesta e adevărată,... și acesta e adevărată,“ decă totă e „adevărată,“ ce ați găsită de remisă în ceaa ce a spusă Dreptatea, și noi după densa ?. . . Se fiă are numai mania d’a face spirită, și d’ași rîde chiară pe socotela șea?!... Găsiți cu tóte aceste că „singurulă mijjocii d’a ve dispensa de, „capitulările israelite, ar fi fostă „d’a recurge la suscripțiuni naționali în diabul nostru;“ pentru acesta „însa aveți convingerea câți a fi întâlnită uă concurință displăcută.“ D’apoi da se’nțelege domnule Prim-ministru.......... Ce concurință mai neplăcută de câtă d’a pune alături cu a d-vóstră supscmpțiune pentru „uă medaliă în onorea Ploieșteniloră,“ pe care ați contribuită a’i persecuta, a’i tortura, a’i întemnița, și ei totă resistară, până cândă, aă meritată admirațiunea întregei națiuni! Ce concurență mai neplăcută și mai durerosă, putemă dice, decâtă a vede contribuțiunea patriotică pentru a ve scăpa de datorii,pusă alături cu suscripțiunea pentru familia de nefericiților, pe cari i-ațî asasinată la MavroduluL. Fórte probabile este că suscripțiunea D-vostră n’ar fi fostă sporită de nimeni, pentru c’ar fi părută deja totă acoperită cu sângele cetățianilor uciși la Pitescu. Convicțiunea D-vóstre nu veșela, Domnule Prim-ministru, era fórte petrundetóre ca totădeuna; remăneți cu capitulările israelite: ele ve stau bine. Care este oase convicțiunea D-vostră în privința secestrării letel de Prim-ministru ? Acesta nu voiți se ne-o spuneți, ci ve mărginiți, — inimă laconicitate care nu ve pré caracterisă, — a ne asigura cu bucurie că „vațî primită léfa întréga“, avândă de grijă a adauge: „péne acuma.“ Dérű d’acuműnainte?.... Ensé pentru a nu lipsi curteziei — care ne place atâtă de multă, — obosindu-ne mai îndelungă, se resumămă în câteva cuvinte: „Este pre adevărată“ (Iliceț), cea a ce s’a spusă în privința datoriilorü D-vóstre ș’a capitulariloră cu evreulă Natan; nu negați asemene secestrarea lefei D-vóstre de prim-ministru. Aceste fapte constituiescă cea a ce D-vostră numiți scandali. Cumă remâne derű cu scandalulă domnule Prim-ministru? Nu cutezămă a vă cere se lămuriți acesta puntă, pentru că cu părere de răă neamă vădută nevoiți a’să atinge din moă, cândă buna cuviință ne obligă a termina, rugândă pe d. Prim-ministru, se bine-voiască a primi asigurarea considerațiunii nóstre. Redacțiunea. .. PROGRESULU DMAITARISMULUI AMBULANȚELE. Idijiarulu Românulu da la 4 ale curentai amă vădutu, cu uă vie satisfacțiune, că câțîva bărbaț,î distinși, atinși de desastrele ce actualulu resbelu a produsă, ș’au luații frumosa sarcină d’a forma unü comitate cu scopul de a veni în ajutorulu victimelor resbelului. Simți mântulă de caritate pentru răniții luptători îlă vedemă că a espiratü încă din anticitate animile nobile. Dară, dacă s’aă formații pre care convențiuni pentru ajutorul, rânitilor, de ele fostă cu totulu isolate șij • ROMANULU 10 BRUMARELU 1870 puține durabile. Gloria de a respândi acesta idee și de a’î două formă reală aparține secolului nostru. Unii particularu d. Henry Drenant, profundă mișcată de ororile câmpului de resbela în urma bătăliei de la Soliferino, respândi la 1862 idea de a se forma asociațiunî cu scopu da a veni la ajutorulu rănițiloru fără distincțiune de naționalitate, a se neutralisa ambulanțele, răniții și cei ce le voru d’a ajutora. Acesta idea umană fu priimită de 14 staturi europene, una comitetü centrala și mai multa sub-comitete se formară în acesta țări. Comitetele care aveu de scopu de a forma în timpii de pace ambulanțele, de a recruta și a exercita personalul, trebuincioșe în timpii de resbelu, au dată resultate strălucite în resbelulă din America, Sleswic-Holstain și în cele dintre Prusia și Austria Astăzi mai tote statele din lume au derata la convențiunea de la Geneva. Măr aturi simți că ne simțimii umiliți, cându vedemă că Turcia și Grecia făcu parte și numai România lipseșce din aceste concerte universale. Națiunea română, atâtă de umană, a probabii că nun e lipsită de aceste sentimente, și causa că nu figuramü ar fi între națiunile civilisate pe câmpuru de luptă este că a lipsită uă impulsiune puternică. De la începută s’a pusă in vedere guvernelor nóstre importanța unei asemenea instituțiuni. Știmă că 1868 s’a făcută mă raportă ministrului de atunci de resbelü, în care se espunea importa cî și se solicita de a se forma una comitetü pusă în relațiuni cu comitetul internațională de la Geneva. Din nenorocire acesta cererea remasă fără nici ună resultată. Cu ocasiunea isbucnirii actualului resbelu ne-amă informată că s’a solicitată de la ministerul de resbelü de a se trimite mai mulți tineri medici pe câmpuri de resbelü, cu îndoitulă scopu de a da ajutoră rănițiloră din ambele părți, era pe de alta de a’î obicinui cu servițiură ambulanțeloră. Resultatul este că nici ună medică română, trimisă de guvernu, nu’să vedemă pe câmpul ă de luptă. Tóte națiunile mișcate de strigătură de durere de pe câmpul de lupți, au alergată pentru a da ajutorulu loru. Șoimii cu toții că Românii n’au remasă înapoi: subscripțiunile au fostă numeróse în ajutorul ă rănițiloră ; a lipsită cnsé concursul guvernului pentru a dauă direcțiune lucruriloru, pentru a forma ambulanțe sub-patronagială seu, cumă s’aă formată în tóte statele din lume. Astâțil inițiativa s’a luată și suntemă convinși că comitetulă se va forma în curându. Tinerii medici, mai cu semn cei cari aă priimită solvnță în țările ar fi biligerante, voră alerga se dea tributulă ioră de gratitudine. Românii, în generală cu imaginea înainte a unui câmp de luptă, unde femetea, sângele scurgându se din vine, mutilările cele mai atroce, voră sacrifica din confortabilullor, spre a mai veni în ajutoru eroicilor victime. Domnele române se voră grăbi a sacrifica încă uă parte din toaleta lor, spre a usca uă lacrimă de mumă, de soră, de fică. Să ne grăbimă, căci — din nenorocire este încă timpulu — resbelulu a luată uă altă fașă, care pare va fi și mai neițjetare. Este timpulă a da ajutoră și chiară după încetarea resbelului. „A uscată lacrimă este că mai frumos o glorie decâtă a versa șire de sânge“, ad zisă Lord Byron. Nu facemă distincțiune de naționalitate: ună soldată rănită este sacră. Sperămă că zilele acestea se vor deosebi de liste de sub-scripțiunî: să ne grăbimă a depune o bolulă nostru pe altarului umanității. V. pămătură seu cu puțină seamă pnsă ’n vârfulă unul bțu încovoiată directă pe îmflăturî, pe părțile ulcerate sau pe pelițe. Două sau trei aplicațiunî de acestea, însoțite d’ună tratamentul tonică, vindecă cu desăvârșire partea atinsă de acestă bolă în 24 ore. [Dupunu form englese). DIFTERIA. Uă aplicațiune locale de soluțiune de persulfatu de fer (liquor feni persulphatis)în coșuri de difteriă sau de ulcerare a gâtului lucreză ca și una specifică, oprindu îmflătura în gâtă a acestei teribile boli. Trebuie se se aplice curată,cu um merire de angina difterica. Dolul redactare alu farului ROMÂNULU. Domnule redactare. La actuala epidemia de angina difterica, este importantă a atrage atențiunea tuturor că există ună mijjlocă preservativă, numită lampa lui dr. Clemens, a cărui întrebuințare recomandă nu numai în casele unde a esista epidemia sus- numită, déja chiară în cari mai mai fostă încă atinse de acestă răă, mai deosebită recomandă întrebuințarea acestei lampe în tote sculele publice și private, unde forte dese ori sa comunică afecțiile gâtului, în urma contagiosității morbului. Fiecare familia își pate procurată simplă lampă de spirtă, și mulți posedă deja lampe de spirtă, pentru a fierbe cafea sau ceaiö. Lampa se împle cu urmatorea soluția procurată dintre care farmacia: 120 grame de spirtu de vinu rectpcatisim, 60 grame de perchloratu de cupru, și 30 grame de chloroform. Soluția acesta are uă colore verde închisă, și se pune în lampă. Dimineța și sera se se aprinză lampa, și arde numai în timpui de 5 minute într’uă cameră mai mică, și, până la 10 minute într’uă cameră mai spațiosă, astfel, camerele se vor umple cu gaze de chloră, care, cumă se scie, este celă mai puternică agentă antimiasmaticii. Domnule redactare, dorindă a introduce întrebuințarea acestui metodă preservativă, suntă convinsă că veți fi gata a veni în ajutorul ă publicului prin publicarea acestor rânduri. Primiți, domnule redactare, încredințarea stimelor mele deosebite. Dr. Fiaria. Bucuresci, 9 Octombre, 1870. 89 j ALO PATRULEA BALOM DIN PARIS. D. I. G. Curtin, aprovisionatorul armatei, însărcinată d'a conduce scrisorile guvernului, plecă Jouî din Paris. Multă dibacere și esperimentatură aeronaută, d. Louis Godard comanda espedițiunea aeriană, care se compunea din două balene și două nae, legate împreună. Greutatea totale a scrisoriloră»încredințate d-lui Gourtin se rădica la 83 kiograme. Plecarea avu locă la 9 ore dimineța, la ușina de gază de la Villette. Găletorii trecură peste Mont-Valerin, la 800 metrii de înălțime. După ce trecură fortăreța, la 2 kilometri aprope fură salutați de două focuri, care firesce că n’ajunseră până la dânșii. Aruncară din greutate și se rădicară până la 1.500 metrii. Era d in acestă momentă lu dreptul pădurii Saint- Germain, de unde Prusianiî, cu același nesuccesă, aă trasă iarășî asupra balonului. Lipsind aventura, plutiră destulă de multă și fură siliți se se scobóre la 500 metrii ca se ’ntâlnescá una curinte. Restul călătoriei aeriane se ’ndeplini fără nici uă greutate și fără vreună accidentă. D. I. G. Courtin și d. Godard, după ce trecură le Mantes, luară disposițiunî ca se se dea rosu pe pământu. La 3 kilometre de acestă oraș să atinseră pămăntură, déjü fură terețî celu puțină ca vro 150 metri. In acesta neplăcută situațiune se aflaă, cândă uă trupă de cavaleri sosi asupră-le in fuga mare. Ei luară acești omeni dreptă Prusiani și se creitură perduțî. Din fericire trupa era comandată de d. Estancelin, care e însărcinată a organisa apărarea in nord-est și care se grăbi, după ce ajută pe călători se puse piciorul pe pămăntă, se dea trimisului guvernului că escortă până să ajungă la Mantes, unde sosirea sea caută uă mare impresiune, căci Prusienii eșiau printruă parte a orașiului pe cândă d. Courtin intra pe cealaltă. Eă fu priimită cum se cade și ’ieșiră ’nainte c’uă ovațiune și cu oferte de serviciu din partea tuturoră. Ud trăsură cu douî cai fu pusă imediată la disposițiunea sea ca se mărgă la Evreux. D. Gourtin luă calea frată la Evreux și s’opri la 3 ore la Mézidon. La Argentan fu primită de șefulă gareî și totă personalulu seü. Vă cameră i se pusa la dispasițiune și fu fórte simțitor, d’acăstă atențiune fórte apreciabile, dup’uă di petrecută ’n baionă și in calea ferată. Ișî urmă apoi drumul prin Alencon și Mars și sosi la Tours Vineri, la 9 ore și jumătate săra D.;de imediată guvernului scrisorile pe cari le purta. Dănsulă afirmă că, trecăndă pe d’asupra linieloră de ’mpresurare a Parisului, n’a zărită ună singură Prusianu. Din timpu în timpu soomotului unei detunări ș’ună ușioră fumă soția păn’ia călătorî, dérü inamicii erau invisibili. Pare-se că -se eî se repausă ziua și nu lucrezu de câtă noptea. D. Gourtin, avendu cu sine mai multe mi de proclamațiunî imprimate la imprimeria naționale ’n franțuzesce și germănesce, le-a presărată cu grămada trucăndu pe din dreptulă linieloră prusiane. Amă spusă că cele doue balone duceau ca la 83 kilograme de scrisori. D. Godard și d. Courtin, mai fericiți sau mai difid ,secâtă d. Lutz, n’au avută nevoie s’arunce dintr’ănsele pentru a’șî ușiura balonulü. Ajunseră la Mantes cu sarcina lor. Intréga. D- Gourtin lăsă la Mantes șese porumbei încredințați lui de administrațiunea telegrafeloră. Dănsulă especită două din acestă orașiă ca se anunțe sosirea sea, și aduse două la Tours, cari trebuiese a plecată spre Paris, pentru ca se ducă guvernului scirile oficiale. Situațiunea Penisului, la plecarea acestui balenă, era escelente. Se numerau ca vre-o 250 batalioni, pe deplină organisare, de garda staționară; 50 altele pe calea de a se organisa; 120,000 gardî mobili și mai mult de 80,000 soldați sau în totală ca la 600,000 luptători. Atitudinea capitalei erea energică și nncrederea generale. Se pune încrederea ’ntră’uă vigure și rădicare a provincielor, ca se sdrobesca pe Prusiani și de desconjure Parisulă. (Independința italiană). Gerante respundătoră bandele Balaceau Societatea Momănă de ARME, GIMNASTICA ȘI DARE LA SEMNO. Adunarea generale, convocată pentru diua de 4 Octombre, neputându-se ține din caus puținului numera de membri presințî, și la ordinea citei fiindă votarea budgetului pe 1871, Comitatul face apelă la toți membrii societăței, carii se intereseza de astă instituție romănască, se aibă buna-voință a se întruni Duminică, 11 Octombre curinte, la 1 i ore diminața la locruță de urnă, pasagială romană, d’asupra cafenelei Briol, spre a sa pute procede la discuția și votarea budgetului. SOCIETATEA Pentru învățătura poporului română. Secțiunea centrale. Duminică, 11 Octombre, aven de a se reîncepe sculele de adulți din capitală, toți doi adulți, care au frecventatü sau dorescü a frecventeze aceste cursuri, suntă înștiințațî a se întruni la orele 12 în localulu Universității unde li se voră face cunoscută măsurile luate pentru reînceperea cursurilor. Comitatudü. Uă magazie mare de Zidii pentru depunere de ori ce mărfuri, forte aprópe de vamă. Chiria mică. — A s’adresa la redacțiunea Românului,