Romanulu, noiembrie 1870 (Anul 14)

1870-11-08

anulu ALD PATRU-SPRE­ PECELEA Administra țl­anQ» la ff&sagm­ltt Roman, Kg. L— Esăapțiunea Strada Colțea Ko. 42. DUMINECA, 8 BRUMARU 187«. VOIESGE SI VEI FUTES ABONAMENTE S. n. L. n. Din anul .... în capitale 48 districte 58 Rese luni „ „ 24 „ 29 Trei luni „ „ 12 „ 15 US lună „ „ 5 „ 6 Abonamentele incepu la 1 și 16 ale lunei. Unii exemplarü 25 bani. Pnncia, Italia și Anglia trimestru franci 20 Austria și Germania trim. fl. arg. v. aus. 7 ■A­nttntstibi L. b. Linia de 30 litere. ....................— 40 Inserțiuni și reclame, linia ... 2 — LUMIwfeZA­TE ȘI VEI PI Pentru abonamente și anunț­uri a se adresa, la B­u­c­u­r­e­s­c­i, la Administrațiunea farului In Districte, la corespondenții sei și cu poșta T.A. PARI8 Pentru abonamente: La d. Darras-Hallegraine Rue de l’ancienne comedie, 6. Pentru anunțiurl: La d-il Oiain, Thomas et C-ie Rue Lepeletier, 23. LA VIENA Pentru abonamente : La d. G. B. Popovici, 16 Fleischmarkt. Pentru anunțțuri: La domnii Haasenstein et Vogler, 11. Neuermarckt SER­V mu TELEGRAFICII ■ Alili ROMASilli PETERSBURG, 18 Brum­art. — piarulu de Petersburg zice că déca congresulă eu­­ropéna s’ar­ fi putută Întruni, Rusia n’aru fi lipsita de a’i supune cestiunea pendinte, d’uă vitale urgință. Ea se a sili pe Rusia s’ascepte momentula când fi u ă 'nțelegere europena ar fi fi realisabile, ar fi fi a ’nlănțui ’ntruna moda nedefinit si pe Rusia de uă situațiu ne imposibile și care necontenita ar fi deveni mai rea. Articluia din piarur­ de Petersburg com­bate aserțiunea că nota rusă ara implica a­­nularea tratatului Intregii. De altminterea Angletera póte face pentru Turcia acea­a ce se póte face pentru Belgia. Primejdia pentru Turcia este numai In si­­tuațiunea ei interiora. Rusia va aprețui cu realitate concursulu Austriei în acesta cestiune de onore. Ambele imperie — Rusia și Austria vor­ profita, dintru o apreciare ecitabile a intereselor ă­rora reciproce. BERLIN, 18 Brumară. — Oficiale.— Par­tea ântâia a divisiunii de infanteriă a res­pinsa, In 14 Brumară, u i­eșire a garnisonei cetății Mezières. In 17 Brumară 7,000 garzi mobili au fosta respinși lângă Dreux. Orașiul­ a fost­ ocupata, ficéndu-se mulți prisoniari. Francesii au fostü urmăriți in retragerea lorü în spre orașiuia Mons. TOURS, 18 Brumara. — Ambasadorele Rusiei de pe lângă guvernulu apărării na­ționale a depusa circularea principelui de Got­tchenkoff. Să se îngagieze cu hotărîre pentru a apăra, dreptulű politicu ce se află amenințata. Corespondința anunță că nota Rusiei conținândă denunțarea stipulațiuniloru trat­­­atuluî privitore la Narea­ Negra, a fosta re­misă la 15 Noembre de către insărcinatula cu afaceri ale Rusiei. CARLSRUHE, 16 Noembre, — JDiarulu de Carlsruhe a primit o scrie de la Ver­­­­sailles că tratatule privitore la intrarea Sta­­telora germane de Sud, în confederațiunea de Nord, a fosta subscrisa și constituțiunea ederale a fosta acceptată cu nisce mici mo­dificări. Corespondința Hoffmann zice că, după raportul a d-lui de Bray, conferințele de la Versailles vor­ ave In curendia una resul­­tata satisfacatorii. BERLIN, 17 Noembre. — Astăzi trei ba­­talione și 6 tunuri au efectuata gă­eșire din Belfort spre Bessoncourt. Inamicul­ a fostă respinsu, perioada 200 ómeni morți și răniți și 58 de ómeni prisoniarî. re, și nimeni nu va depune nici macara unu suspinu pe mormên­­­ulö iei, căci va țrice cu drepte cu­rente, n’a fostu demnă d’a trăi! v . / * (Servit­iuni privata ale Monitorului). LONDRA, 17 Noembre. — Nota lui Grand­­vile către Buchner contestă cu desăvârșire Rusiei dreptul­ de a se emancipa de obli­gațiunile tratatului din 1856; unü aseme­nea procedeu ar­ fi desființarea condițiuni­­lor­ esențiali ale tuturor­ tractatelora ; gu­vernul­ angli a primita cu una adânca regreta comunicarea principelui de Gorceakoff; ea des­chide uă discuțiune care arü pute se tur­bure buna înțelegere ce Anglia a cercatü se aibă cu Rusia. Nu pate dară guvernulu re­ginei se acorde nici uă sancțiune demersu­lui principelui Gorceakoff. Dacă s’arü fi ce­rut a se se esamineze tratatule, sprej a se sei­decá elü este pré împoverătoru pentru Rusia sau dacă unele din stipulațiunî nu mai suntu necesarii, Anglia aru fi esaminata cestiunea sau aru fi evitata risculu unei complicațiuni, resultândă din anu precedenta diplomatica atâta de periculosă. piarele vorbesc­ fórte aspru In contra Rusiei, mai alesü ț­iarul­ Times, care a­­probă cu destverșire nota lui Grandville și cere ca puterile, cari au sub­scrisü trata­­tulu, se se m­ască Împreună, piarul­ Times adaugă că convocarea unui congres. In du­rata resbelului franco-germanii este imposi­bile și­­i­ Cd că datoria puterilor­ este de a distruge vasele Rusiei, ce se vor­ afla lc contravențiune cu stipulațiunile tratatului, privitóre la Marea­ Negră. VIENA, 17 Noembre. — Corespondiste Varens (Jice : declarațiunes guvernului rus, că Rusia voiesce a nimici nisce părți im­portante ale tratatului din 1856, ceprin­­zându stipulațiunile privitóre la Marea­ Negră arü fi [putută ave unii resultatu pre­cari prin mijlocirea unor­ conftrințe diplomatice Calea însă ce Rusia a alesü din propria se­ autoritate este că violare­a drepturilor­ trac­tatelorB și sdruncină adâncă aceste drepturi ce suntü basa păcii In Oriinte Nota princi­pelui Gorceakoff nasce.­uă situațiune fort gravă, care esige ca tóte puterile semnater București,­­ Brumaru Sperămă că în fine gravele soiri ale Șilei vor­ fi distrasă în câtă­­va atențiunea tutoră Romănilor, de la soirile sângerase din Occidente spre a o aținta mai multă asupra complicărilor, de cea mai dureroisă gravitate, cari se ivescă în Oriinte. Citindă telegramele de mai susă, credemă că n’a scăpată nimenui din vedere iminința unui conflictă armată, ce va isbucni mai curândă pate de câtă s’ar fi putută crede la prima sorie despre circularea prin­cipelui Gorth­akoff. Pentru ca ’ndoaiela în acastă pri­vință se nu mai puta esiste, se ni se permită a apropria căte-va pa­­sagie din depeștele de mai susă: Guvernul„ Marea­ Bretanie „con­testă cu deseverșire Rusiei dreptul­ „de a se emancipa de obligațiunile „tratatului din 1856..................Nu „pate guvernul” reginei se acorde „nici uă sancțiune pasului princi­pelui Gottchakoff.“ Diab­ulu Times, despre care se scie cu ce autoritate vorbesce, a­­probândă în totală atitudinea gu­vernului britanică, adauge „că da­­­ „toria puterilor” este de a distruge „vasele Rusiei ce se voră afla în ' „contravențiune cu stipulațiunile tra­tatului, privitoră la Marea­ Negră.“ In fine Corespondința Varens, din însemnătatea posițiunei sale ofi­­j­ciose­ dice între altele: „Calea ce I Rusia a alesă din propria mea au­­­­toritate este uă violare­a drepturi­­loru tratatelorü și sdruncină a­­­­dâncă aceste drepturi ce suntă basa­­ păcii în Oriunte. Nota principelu Gortcheakoff nasce uă situațiune forte gravă, care cere ca tote puteril­e­e semnatare se se îngagieze cu hotă­­­­rîre pentru a apăra drepturu pu­­­­blicu, ce se află amenințații.“ Și cumă respunde autocraturi ’ Rusiei, prin organul ă se­ oficiosă e la aceste categorice și energice pro­­­testări și încriminări? „A sili pe Rusia se accepte mo­­­ mental” ;cândă uă înțelegere eu­ropeană ar fi realizabile, ar fi a „o ’înlănțui într’ună modă nedefi­­­nită d’uă situațiu ne imposibile, care „devine din ce în ce mai rea.“ Și ce mai adauge guvernulă­ezarului? „Rusia va a prețui cu realitate „concursul” Austriei în acestă ces­­­tiune de onore. Ambele im­perie „voru profita printru o apreciare eci­­­­ta­bile a INTERESELOR”­LORÜ RECI­­„PROCE.“ Ce resultă din aceste diferite și opuse declarări? Engliteza spune lămurită că con­­testă cu desăvârșire dreptulu: ce’și dă Rusia, nu’i acordă nici uă sanc­­țiune, va merge chiară pân’a-i dis­­truge vasele și va face apelă lo tate puterile semnatare, pentru a apăra dreptură publică ce se află amenințată. Rusia din parte i­respunde verde că nu mai póte primi nici uă amâ­nare, pentru că situațiunea’i este imposibile și devine din ce în ce mai rea. Prin urmare, este evidente și fa­tale că numai singură puterea tu­nului a mai rămasă, care se­­pace aceste imposibilități cu totulu opuse. Prin urmare trebuie se ne așcep­­tamă peste puțină timpă — două, trei luni celă multă — a­­­ede res­­belulă Oriintelui isbucnindă cu cea mai teribile furie. Ș’afară d’ună mi­­raculă nepomenită, afară d’uă sdro­­bire desăvârșită a Prusiei, este im­posibile ca armatele Rusiei se nu se mișce în curând­u, cândă se scie ce chieltuiele colosale a făcută gu­vernulă rusescă în timpii din urmă pentru a s’arma, cândă se scie că încă de la 26 Brumărelă trecută eră a rechi­mată soldații congedi­­ați, cari singuri formeză ună efec­tivă de 450.000 de ómeni. Pentru ce are se fi fostă rech­i­mați acești congediațî? Numai pentru plăcerea d’a chieltui sume imense cu armarea, echiparea, soldarea și aprovisionarea loră ? Atâta crede că c ajunge, pentru a proba și celui mai greă înțele­­gâtură că resbelulă Oriintelui, afară d’ună miraculă pe care nimeni nu trebuie se se intemeieze, va isbucni de sicură și ’n curându. Nu vomă releva astăzi modifica­rea totale, ce acestă noă cometă pe orizontele politicei europeane va produce în relațiunile dintre statele­­ Europei: nu vomă demonstra nici silita alianță a Angliforei cu Fran­cia, a Austriei— sperămă— și a Italiei cu Turcia, nici în fine res­belulă europeană ce va resulta, ci vomă trece la partea care ne pri­vesce din declarațiunea guvernului Czarului. „Rusia va aprețui realminte con­cursului Austriei în acestă cestiune „de­­ onore. Ambele imperie voră „profita prin uă apreciare ecitabile „a intereseloră­lară reciproce.“ Cine nu vede are în aceste cu­vinte, mai cu semă comparându-le cu asprimea, celor prin cari se respun­de Englitezei, uă măgulire înteme­iată pe speranțe, pe promisiuni póte d’uă comună înțelegere, grație u­­noră ecitabile și profitabile com­­pensațiuni, cari se satisfacă intere­sele reciproce?... Și se potă pre face între Rusia și Austria învoieli, în cee­a ce privesce compensațiunile, f ară ca esistența României se fiă pusă în cestiune ? Se pot ă pre face noi compensațiuni, fără ca ele se fiă de­socotela României? Pentru a ne convinge c’acesta este ideia ce s’ascunde luptă cuvintele enigmatice încă ale curte! pe care Rusia o face Austriei, n’avemă de cătă se ne amintimă că Prusia a pregătită deja tezâmulă, cântândă și propagândă misiunea Austriei în priintele Europei!... Austria că­­de­va în cursa în care i se puse­ră momiéla atâtă de grasă?... Se spe­rămă că nu! E că­dâră situați­unea în care ne găsi­mă. Resbelulă venindă peste noi, gă­­sindu-ne slabi, desarmați, demora­­isau­ d’uă putere coruptere și tră­­datore. Rusia propunândă deja in­directă, printr’ună organă oficiosă, aéne ce va pute directă, desmădu­­area, împărțirea României, pentru a i se lăsa măna liberă. Ce face mă întru o asemenea si­tuațiune? Ce face puterea care prin violențele ce­a făcută Constituțiunii, prin violentarea drepturilor­ și li­­bertăților­ națiunii, a pusă în tote lucrările statului voinția iei arbi­trară în locul­ voinței națiunii? Se nu uite Românii, se nu uite Camera, care în curândă se va ’n­­truni, că Italia n’ară fi pute­a­ fî unită, decă Sardinia n’ară fi luată parte la resbelul­ din Crimea; se nu uite că plenipotențiarii iei n’ară fi luată altă­­feră parte la congresul­ europenű și nu și-ară fi putută rădica miculă regată în ochii Europei și pregăti prin urmare definitiva eliberare a I­­taliei. "■"Se nu se uite că, decă nu vomă sigila cu sângele nostru voința d’a trăi, d’a ave uă patriă liberă și independinte, vomă fi nimiciți, căci Europa întregă nu va voi se’și deșerte comorele, se-și verse sângele, pentru a păs­tra viața unei națiuni, care n’are nici simți mântulă conservațiunii celă puțină, decă nu demnitatea nici con­știința datoriei ce’i este impusă ca națiune, și ca națiune de 11 milione de suflete. Dacă nici de astă dată, printruă luptă eroică și veniasa nu ne vomă arăta demni de glorioșii noștrii stră­moși, nu vomă mai ave locă în concertul­ popórelor­ libere, va fi perdută gintea latină de la Dună-D. St. Căpitanescu, fostă procu­rare în Ploiesci, în timpulu infa­­mielor­ comise contra alegétori­­oră d’acolo, procurare în tim­­­ulu ororilorű ce au urmată ziua ce­a Augustă, adică p’atunci pe cândă se băteaă, se torturaă, în movilă celă mai crudă și mai ne­auzită cetățiani ca d-nil Gogâlnice­­nu, Stan Popescu, etc., fără ca par­­chetul­ se-și facă datoria de a urmă­ri pe culpabili. D. Căpitanescu, procurare pe cândă cetățiănii nevi­novați nu puteți scăpa din închi­­sore, după cumă s’a denunțată îna­intea curții cu jurați, de câtă ver­­ând-se contribuțiunea întruă ves­­­ită cutiă de ală­cării coprinsă nu voimă a cerceta cine profita. D. Căpitănescu, în fine, care este dată în judecată suptă acuzarea că și-a apropriată, prin mir­lbce neiertate de legi și de morale, averea unoră mi­nori, și care n'a fostă pârnacumă disculpată de acastă gravă a­culare; acestă d. Căpitănescu, cu i­eme, ne trimite ună articlu de patru cóle, spre respinsă la patru-cinci rân­duri ce s’aă publicată în Romă­­nniii, în privința d-sele și cari facă alusiune la acusarea susă mențio­nată. Pentru publicarea acestui lungă articlu, d. Căpitănescu face apelă la d. Carada; d sea adauge „că fi­­„indă că d. Carada a stată mai „multă timpă în Ploiesci și a pu­tută lua informațiuni despre per­ena și purtarea sea—a d-lui Că­­­pitănescu— se-i facă plăcerea d’a ,însoci arti­sială ’n cestiune cu câ­­,,te-va linii din parte­ I, ca unulă „ce se află în deplină cunoscință „de lucruri.“ Prin aceste linie se dă d-lui Căpită­­nescu actă de primirea articlului și i epistolei; însă, tocmai „fiindă că „d. Carada a stată multă timpă în „Ploiesci, a putut­ lua informați­­„nul și are deplină cunoscință de „lucruri,“ d. Carada se găsesce în neputință d’a satisface cererea d-lui Căpitănescu și d’a șoc © uă vorbă măcară în apărarea sea. Acesta în ce priveșce epistola d-lui Căpită­nescu. In ce privesce articululă d-sele, redacțiunea nu-l­ póte pu­blica, ântâiă pentru că este necu­­viinciosă, ș’ar fi d­cilea pentru că este d’uă sută de ori mai lungă de câtă tóte atacurile ce s’aă putută face d-lui Căpitănescu, întrunite la ună locă. Redacțiunea se mărgi­­nesce deră a menționa aci protes­tarea d-lui Căpitănescu contra acu­­zărilor, ce i se facă, nu de noi, ci de ministerială publică însuși, și pe cari noi ne-amă mărginită a k menționa, nu atâtă contra personei d-sale, câtă contra guvernului, care se servesce cu asemeni funcționari TELEGRAMA Cahulut, 19 Noembre, 1870. Domnului Stefan Dunca in București. Te felicite fericite părinte de familie pen­tru bravura și curagiului ce fiulu tea Titu , avută la atacul­ de la Orleans, Cărui

Next