Romanulu, decembrie 1870 (Anul 14)
1870-12-03
ANUNIU ALD PATRU-SPRE-ZECELEA Administraționea tu PMAglasu&ura*u. no. &. *offinotline> Strada Colțeano. 49. JOUI 3 DECEMBRE 1870. VOIESOR ȘI VEI PUTE ABONAMENTE L. n. L. noua an& .... în capitale 48 districte 58 Sase luni „ „ 24 » 29 Trei luni „ ” 12 . lb 0« lună „ „ Ș „ ». . .6 Abonamentele incepu la 1 și 16 ale lunei. Unul exemplarii 25 bani. Francia, Italia și Anglia trimestru franci 20 Austria și Germania trim. fl. arg. v. aus. 7 a țjtttttIttbI L. b. Linia de 30 litere.............................— 40 inser iuni și reclame, linia ... 2 —ROMANULU ARTICLELE NEPUBLICATE DE VÜRU ARDE. — REDACTORI EUGENIU CARADA. x.vmiréxA-Tfi ți vei rx Pentru abonamente și anunțuri a In Bucuresei, la Administrații adresa: Administrațiunea farului in Districte, la corespondinții sei și cu poșta SA. PRES8 Pentru abonamente: La d. jDarras-Haliegrain, Rue de l’aneienne comedie, 5. Pentru anunțiurl: La d-il Órain, Thomas et C-ie Rue Lepeletier, 23. LA. tTIEIVA. Pentru abonamente : La d. G. B. Popoyicl, 16 Fleischmarkt. Pentru anunțiuri: La domnii Haasenstein et Vogler, 11. Neuermarckt Administrațiunea „ Românului. “ D-nii abonați din Craiova și diat. Doljiu sunt rugați a se adresa, în lipsa d-lui Borcea Badianu, la d. I. Teodorianu, pentru abonamente noue și plata datorielor anteriori. Sunt asemene rugate orî ce persane, cari datoresc și administrațiuniî diferite sume, a grăbi cu trămiterea, spre a nu ne pune în neplăcuta posițiune d'a reclama prin publicitate. Redacțiunea și Administrațiunea ROMANULUI primesc o mare numeros de scrisori, ale căror di portă nu este plătită. Se face clară din nou cunoscută că scrisorile nefrancate vor fi riguroșii refusate. LISTA DE SUBSCRIERE în favorea rănițiloru francesi și a familiiilor ülorii. D-lui redactare alutiariului ROMANULU. Domnule redactare. Pe lângă aceste puține rânduri, ve trämitü și una cutiă, în greutate de 2,105 grame, cu seamă lină, destinată pentru bravii soldați francesi, răniți în resbeluru actuale, produsü de ambițiunea a doue capete încoronate fără inimă de o mă.— plin fără inimă, căci, cându au declaratü resbelu, fără vr’uă causă bine fondată, n’au cugetată cătuși de pucina sa la crimele și durerile mameloru, la țipetele nevesteloră și miciloru copilași, remașî după acești eroi, căduți de ambele părți. S’ar scuveni ca acestă seamă se fiă donată pentru ambele națiuni, cari credu că fără voia lorii se sfășiă ca tigrii, derű e cunoscută că totă-de una trebuie se ajuți pre cele mai debile, căci celă forte e’ajută singură. Deci, noi sesulă feminină, ne avândă altă putere, rugămă din animă pre arotă putințele ca s’ajute națiunea francese, sora nostră, a scăpa din acestă tristă și gre situațiune, eră celei germane se’i domolescă ura și anima spre a pute deveni la un pace durabile câtă mai curândă, căci acesta place lui D-dleă și omenire!, care se pretinde civilisată. Priimiți, vă rogă, încredințarea stimei și respectulă ce ve conservă. Alesandrina Cordescu. DEPEȘE TELEGRAFICE. (Servițiul privată alu Monitorului) VERSAILLES 11 Decembre. (Oficiale). — Trupele din corpul alț 19-lea a fi întâlnită lag Decembre oă divisiune inamică lângă Montrault, nu departe de Blois; ataculă inamicului a fost respinsă. Aripa stângă a acestui corpăi isgonită pe inamică de la Chambord. Una batalionă din armata Hesse a luat și tunuri. La 8 Decembre, corpul ală 3-lea , urmărită pe inamică pene la Nevoy, dincolo de Briare. VERSAILLES, 13 Decembre. — (Telegrama regelui Prusiei către regină).— După 4 ejile de luptă împrejurulă orașiului Beaugency, inamicul s’a retrași astăzi pe neașteptate spre Blois și Tours acesta negreșitu din causa perderilor mari cea făcută. Perderile nóstre sunt forte mici. Se presintă uă mulțime di deserturi. Ună mare numără de gard mobili ’și aruncă armele și se reîntorci în căminurile lor. Cu tóte acestea ama remasă încă mulți. București, u Indrea. Precumü ama spusu-o deja, pe fîăcare și camera esprime neîncrederea sa în guvernă, în tote modurile. Acastă espresiune, care părea îndouiala în voturile din zilele trecute, a devenită clară și eloctote ieri, la votarea comisiunilor de cercetare parlamentară asupra alegerilor din Vlașca și Prahova, Argeșiă și Vâlcea. In aceste comisiunî, oposițiunea a avută 16 voturi mai multă de cătă guvernulă. însuși anor. d. Lascară Catargiu, care se bucură de simpatiile individuale ale unui mare numără de deputați, a căzută la ântîia comisiune (Vlașca și Prahova), pentru singura rațiune că fusese propusă de amicii guvernului. La a doua comisiune însă, părăsită de guvernamentali, d-sea a fost alesă de oposițiune, spre a merge, împreunî cu d-nii Beloiescu și Tăcu, a cerceta cele petrecute la Pitescu și Rîmnicu-Vălcii și a se convinge de infamiele sevîrșite luptă aripa guvernului. Daca acumă la cele 57 de voturi dobândite de oposițiune, vomă adauge vre 26 din membrii sei, car lipsescă din Bucuresci, vomă constați că majoritatea contra guvernului nu este numai uă majoritate slabă, accidentale, deci,ci că ea represită aprópe două treimi ale camerei deputaților. In facia unei asemeni majorități, ce va face guvernulă ‘ Retrage-se-va să disolve-va Camera deputaților, conformă dațineloră constituționali, ori va persiste a sta la putere, contra voințe clară manifestate a Camerei și a țerei ? In casulă ală douile, Camera primi va uă situațiune care o va face a juca mă rolă ridiculă ? Vomă vede. In ședința d’astăzi, D. Costaforu, președinte alesă cu 47 voturi, adică represintante ale minorității guvernamentale a Camerei, a provocată uă desbatere mică, dacă vomă considera timpulă ce a luată Adunării, dară mare din puntură de vedere ală resultatului ce voia a ajunge D. Costaforu. D-sea a pusă cestiunea ștergerii D-lui C. Pilată dintre deputații României, pe considerațiunea că a perdută naționalitatea sea, din momentulă cândă a luată servină în armata francese. Ințelegemă ca, în acele sfere, ale căroră simpatie le împărtășesce și le esprime D. Costaforu, orice Romănă merge, ca voluntară, a pune ■ brațiulu scă la servițiul marii și a eroicei națiuni francese, se fiă urîtă, blestemată și considerată ca nedemnă de a mai face parte din societatea romănescă, astăfelă precumă ară voi D-loră s’o facă. Insă simțimintele și dorințele acelei sfere nu suntă și ale națiunii și, precum s’a vădută pre bine astăzî, nici ale Camerei. In adevără, abia D. Costaforu pronunțase acele cuvinte, cari nu voră face de câtă a stabili și mai bine trista sea ilustrațiune, și ună mare numere de deputați a cerută cuvîntulu spre a respunde. Furtuna se simția în aeră. Interpelările se crucișină. Simțimintele naționale, simțimintele de iubire și de recunoscință ale națiunii romăne pentru cea francese, simpatiele ieii politice și de ginte erau atinse, revoltate de imprudintea — ca se nu * chemă mai multă — propunerea . Președintelui guvernamentale. Judecându după animațiunea ce se * vedea între deputați, după fiorură de indignațiune ce permusese răndurile loră, desbaterea era se ienesce mari proporțiuni, și, dintruă o cestiune de regulamentă, se devină una din cele mai seriose discusiuni politice, mai alesă în împregiurările de faciă. D. Lascară Catargiu însă a scăpată pe președinte și mai alesă pe guvernă d'uă puternică scuduire. D-sea a înlăturată considerațiunile aduse de Președinte și , a pusă cestiunea pe terîmură pură și simplu regulamentară, cerîndă ca burou să se încunoștințeze pe D. 4 Pilată ca se vită la Adunare. Dacă după ce se va ave dovadă despre primirea acestei încunoșcințări, deputatul va lipsi încă șase ședințe, atunci Camera va pțărî dacă trebuie a să considera ca demisionată pâ să nu. D. Eugeniu Ghica și alții aă întreruptă de căte va ori acestă desbatere, spre alice că Adunarea va acorda concediu D-lui Pilată. ’ Camera a închisă incidintele, învitândă pe bruioă a se conforma curată și simplu regulamentului, cumă propusese d. L. Catargiu. Deșiotărîrea adunării este uă desaprobare netedă a propunerii președintelui sef și implică oă manifestare contra aceloră cari voiaă ștergerea d-lui Pilată dintre deputații țereî, mărfurimu că regretămă acestă soluțiune persistă. Amă fi preferită se vedemă adunarea naționale abordândă d’a dreptură și pe calea cea mare gestiunea. Amă fi voită s’o vedemă declarândă că acolo, unde se află d. Pilată, este și remâne mai multă de câtă oricândă adevărată represintante ală națiunii, ș’acordându-i acela concediu ilimitată, pe care-lu propunea d. Eug. Ghica. Amă fi voită s’o aurjimă proclamândă, tare și cu energiă, că nu numai nu perdă calitatea de Români acei ce au mersă a lupta pentru Francia, deră că ei au meritată încă recunoscință patriei, națiunii române, a căriî onore o scapă espunendu-și vieța loră. Amă voită s’o au limă spunendă d-lu Costaforu, și aceloră de la spatele d-lui, că în deșertă voră veni cr șicane de avocați, cu tertipuri ș considerațiuni cari potă fi presintate ca legali, deră cari, în orî-ce casă, nu suntă românescî, căci orunde se voră întorce nu voră în impina de câtă Români, într’uă cestiune în care e vorba de cele mai profunde simțiminte, de cele mai sacre datorii ale României. Regretândă dară că desbaterea n’a luată proporțiunile ce trebuia se se aibă, se trecemă înainte. Amă spusă necontenită cititorioră noștri că trebuie se se desfidă de soliile de origine prusiană, cari nu pre se țină de strictură adeveră. Necontenită faptele că venită a ne da dreptate. La 1 Decembre, regele depeșteră că în armă Francesii aă făcută să eșire la Paris și că aă fostă respinși pe tata linia. A doua zi același rege depeșteră aceleiași regine că au avută uă luptă victoriosă contra Francesilor, cari o cumă Champigny și Brie, de unde au fostă alungați, șfi ° ea elă. Cumă însă ocupaă Francesi acele localiăți dacă era adeverată ăntîia de leșiă care anunța că aă fostă respinși de totă linia la 30 Noembre? La 5, 6 și 7 Decembre, Principii și Regele prusian anunță principiloră și regineleră ca armata de a Soire e completă învinsă, nimicită și risipită. Și de atunci înoua, în tote filele, aceiași principi și regi anunță că au necontenite lupte cu puterile numerase ale Francesilor de la Loire. Ce suntă are aceste puteri, de unde esă ele, dacă primele, cari anunțau nimicirea armaei de la Loire, erau adeverate? La 8 Decembre, regele anunță reginei că a 17-a divisiune a avută că luptă victoriosa contra Francesilor, pe calea de la Blois. Astășii Monitoram publică să depeștă iarăși a regelui, cu data de 13 Decembre, în care spune că, după 4 jile de lupte împrejurulă orașiului Beaugency, Francesii se repagă, abia acumă, spre Blois Cumă déra la 8 fuseseră ei bătuț spre Blois, dacă abia la 12 (admitendă de adevărată depeșia de astă^î) aă apucată direcțiunea spre acelă orașiă? Asemeni contradicțiunî le găsimă pe fiăcare ^i și în tóte depeștele prusienescî. Prin urmare, o ne’uă dată, cititorii nu trebuie se se sperie d’asemeni noutăți. Ceia ce le putemă spune după corespondințele particulare și sigure ceavemă este că Francia își îmulțesce pe flecare și apărătorii sei, pe cândă armata de invasiune se împuținază și că lupta cea mare, cea teribile cea decisivă abia acumă va începe Prin urmare, o repetimă, constanță și încredere. Tîrgoviște, 13 Decembre, 1870. TELEGRAMA Jurnalului ROMANULU. Puterea casândă alegerea comunei Târgoviștea, la realegere ierăși nu isbuti, majoritatea șese liberali, cu tóte inconvenințele (ingerințele?) Isaiia. D-lui redactare alu pariului ROMANULU. Domnule redactare. In numerulu diabiului d-vóstu de la 26 Noembre, vedendu inserată unu articulurin care dă parte din elevii internatulu Viatei Basarabii ’și esprimu mulțămirile orii către subsemnatulu, vă rogu, domnule redactare, a face ca totu în acestă țară, în care dânșii și aretă inimă, se însereze și aceste puține rânduri ca ecou din parte-mi se iubiți elevi. Amă vădură adresa ce ’mi faceți. Sentmentele ce ’mi arătați nu mă surprindă, e vreme ce, pornite din misce inimi inere, neatinse ânca de nici uă influență pasionată, suntă cele mai nobile satis:acțiuni ce pot e ascepta cineva.. Decă pe timpulă câtă amă fostă aci, in modestele mele atribuțiuni, amu poută face ceva pentru d-vostră și decă iț erezintă, în puritatea inimei, ce totodeauna trebuie se caracterize pe una elevă, că bine merită recompensa ce tril dați, apoi că cu fericire amă conchisă ceva mai multă, amă conchisă că pe lângă instrucțiunea intelectuale țineți comptuși de acele învățăminte menite a nobila, încă de pe băncile de studiu, inimă unui școală, adică de sentimentulă îecunoscinții. Ați cunoscutu că instrucțiunea intelectuală ără acea instrucțiune care formeză anima, nu face pe adevăratulă omă, pe adevăratulă cetățiană. Și ntradevăru, amici elevi, inimă și numai ea este reședințauturoru virtuțiloru ce rădică pe individă a adevărata sea înălțime. Sufletulu ne învăță ceeaa ce fără concursul ă sau cele mai pătrunzătore inteliginți nură putea iei nici uă dată, căci adeverulă, echitatea și totă ce e frumosă, voră fi pentru densulă că lume obscură. Se nu ne mirămu dern, decă adesea orî progresele inteliginței sunt ună literă mortă pentru virtute; uimită mai simplu, virtutea are uă altă sorginte, care e sufletulă, inimă. Se ascerne că mai ântâiă acestă basă, și pe densa seaimă și cum că vomă rădica celă mai splendidă edificiu. Dacă me bucură de încrederea d-vostră, dacă sunteți convinși că vamă conservată acelă interesă morale de care mi spuneți, apoi acumă retrasă din mijloculu d-vostră, și ca școlară mai vechiu, ve atragă ateațiunea asupra acestoru linii, cari nu suntă de câtă vă vină dorință a inimei mele. In vieța d-vostră de elevi, feriți-vă câtă veți pute de acea instrucțiune periculosă care, ori de unde ară veni, caută a ve forma numai inteligința și sufletulă ’să iasă în amorțire. Acestă sistemă mecanică, aplicată asupra unoruănimi încă crude, este celă mai nenorocită atentată în contra generațiuniloru. Aprobați totă-d’auna, în inimă d-vostră, fapta bună și stigmatisațî cu necruțare reula sub orî-ce formă vi s’ar presintă. Mergeți nainte pe calea frumóseloră datorii, recunoscință este vă virtute, și fiți convinși că omenii buni vé voră aplauda. Câtă despre mine, iubiții mei, vă mărturisescu că, dacă v’ați simțită datori ami mulțămi pentru iubirea ce vamă purtată, acestă recunoscință nu o defirescă, la rândul mea, decâtă d-lui I. M. Biurenu care lu’a dirigintul și pe mine precumü ve dirigeză și pe d-vostră și care, prin învățămintele sale potrivite pentru copii asciută, și seie încă, se descepte cee