Romanulu, februarie 1871 (Anul 15)
1871-02-25
DEPEȘE TELEGRAI (Servițiule privatü ale Monitoriului) PARIS, 5 Martin. — pianuri oficiale anunță că Aurelles de Paladines a fost numita comandanta superiorü ale guardei naționale a Seinei și Roger (du Nord), șefii alți statului-majori. LONDRA, 6 Martin. — Se acceptă sosirea lui Napoleon la Chislehurst. BORDEAUX, 6 Martin. — Ducele de Noailles este numitü ambasadori in Rusia și Melchior de Venge, ambasadorii la Constantinopole. Bucuresci,24 .1871. Precumu prevĕdusema, Adunarea, la finitulu ședinței de erî, lipsăndă ordinea Șilei, hotărîtă a lua astăzi în desbatere Raportul asupra cestiunii Strousberg. In ședința d’astadi s’a cercatu unu altu moda de amânare, sau mai bine tricéuda de perdere de timpu, s’a propusü ca Adunarea se discute mai ăntîiă cestiunea în ședință secretă și apoi s’o abordeze în publici. Majoritatea a respinsă acastă propunere și în momentul căndă scriemu aceste rănduri. A. Holbana dă citire raportului seu, pe care l’amü publicată în numărul nostru de Vineri. Felicitămă pe majoritate că nu s’a lăsată abate de la calea datoriei prin nici ună felă de insinubî uă și ovăire cătă de mică în acestă gravă și scandaloosă afacere ar fi fostă discreditulă pentru Represintațiunea naționale, ar fi fostă uă dovadă tristă, dema nerecusabile că ea nu sosescu mare curagială a esercita acelă controlă severă, la care-i daă dreptă legile și care este unulă din caracteriele ce distingă guvernamintele constituționale de cele autocratice. Sperămă că discusiunea și votul Adunării voră fi de natură a întări, a reda credința în justiție, în legi, in Constituțiune, a proba că respunderea ministeriale nu este numai ună cuvîntă, înainte d’a se vota era ordinea Șilei pentru astădi. D. Ministru de financie, stâruindu ca se se ia în discusiune bugetele, a făcută oă espunere a situațiunii financiarie a țerei din cele mai curiose. țiserămă espunere a situațiunii, însă nu este acestaa termenul d exactă cu care se póte defini relațiunea D-lui Ministru și trebuie se mărturimă că nici găsimă uă espresiune prin care s’o caracterisămă bine. Pate camă fi mai aprope de adeveră ascendă că D. Ministru a făcută era ună cursă fantastică de statistică comparată sau ună felă de calculă cabalistică. Renunțăndă însă la definițiune, ne mărginimă a constata că, ori care ar fi numele ce i se cuvine, relațiunea D-lui Ministru este de natură a îngriji spiritele, nu pentru că face tabloul unei situațiuni în adeveră grave, ci pentru că cuprinde, credemă noi, erori și exagerări cari nară trebui se găsescu locu în lucrarea unui Ministru. Și căndă țlicemu acesta nu putemă fi bănuiți că vorbimă pro domo nostro, căci trebuie se recunoscemu că D. Ministru s’a ferită d’a aduce vr’uă acusare cuîva, și s’a mărginită a espune situațiunea generale a financielor, asta-felu precumü o vede D-sea. Credemă însă că vede greșită și așteptămă publicarea in extenso în Monitoriu a espunerii sele, pentru ca s’o studiămă mai bine și, sperămu, se probămă prin cifre erorile ce coprinde. Pîn’atunci, secotimă că nu este reă a preveni pe publică contra impresiunii pre descuragiante ce ar pute produce acea expunere. Amă denunțată, acumă câte-va jile, D-lui Ministru de Instrucțiune, scomotele ce circulaă asupra unorăcrimi comise într’uă scala de fete din Tîrguță-Jiulă. D. Ministru a luată îndată mesaje spre a se face uă cercetare seriosă și astăzi, într’ună comunicată pe care lű reproducemă mai la vale. Monitorul ne spune că faptele descoperite sunt grave, că principalele inculpată este arestată și că justiția își face datoria. Esprimîndă mulțămirile nóstre D-lui Ministru pentru argințile mesure luate de D-sea, suntemă datoriaî atrage atențiunea totă asupra cestiunii internstelară, și mai alesă celoră de fete, însă dintr’ună puncți de vedere mai generale. D-sea ne spune, în comunicabilă de astăzî, ca revisorele școlariă din Gorji, care nu și-a făcută datoria d’a preveni guvernul, a fostă destituită. Este bună acastăotărâre, credemă însă că este trebuiță ca ea se se întindă asupra mai multora. Suntu în adevera alți funcționari și revisori școlari, a căroră conduită ar trebui se se facă obiectul unei cercetări seriose. Dacă D. Ministru ar numi comisiuni de inspecțiune, compuse de emeni severi și probi, asupra stării sculelor și internatelor și asupra modului cum unii revisorî >șî îndeplinescă marile și frumusele datorie ce le impune funcțiunea soră, credemă că s’ară face descoperiri cari ar aduce celă puțină multe destituiri, dacă nu chiară dări în judecată. Interesul societății, alei moralității și educațiunii publice impune domnului ministru a se ocupa seriosă de acastă cestiune, a lucra pentru stîrpirea abuzurilor, ce, în acestă ramură ca în tote celelalte, am găsită in administrarea trecută uă midă dacă favorabile scandalosei loră desvoltări.ila și la Galați, mai alesă daunele causate, în genere clasic serace, lucrăriloră, suntă fórte mari. Publicămumai la vale ună apelă ală unui comitată instituită la Galați pentru a strînge subscrieri și relațiunea gardistului civicii asupra efectelor revărsării Dunării, și cum că strigarea de durere a celoră ce suferă va găsi resunetă în tote crimele. Comitatul centrale din Bucuresci, suptă președința d-lui generaliă Nicolae Golescu, a cărui constituire amă anunțatu-o, primesce, credemă, supscrierile pentru Bucuresci ca și pentru Galați și alte localități încercate. Aducîndă aminte cetățianilor, Romănî datoriele ce le impune simțimîntulă solidarității, facemu înc’uă dată cunoscută că liste de supscriere se află depuse și la Administrațiunea și Redacțiunea acestui Siariu. Fiindă că suntemă asupra acestui subiectă, ne grăbimă a face cunoscută că demnele din societate, cari aă dată de ună Și acea strălucită represiutațiune teatrale, ală cării produsă era destinată a alina, pe câtă e cu putință, durerea rănilor, ce acoperă corpurile luptătorilor, nobilii și generose națiuni francese, voră da în curîndă, totă în teatru celă mare, uă represintațiune în folosulă săraciloră. Momentul este forte bine alesă, și produsul acestei operi de binefacere va pute uștura suferințele unor adevărați nefericiți, a căroră sórte flagelală inundațiunii a venită a o face și mai deplorabile. Anunțândă dară acestă represintațiune filantropică, care face onore personelorü ce au luată inițiativa, suntemă și cum că ea va găsi în publiculă bucureșciană ună deplină concursă, precumă suntemă și cum că subscrierea deschisă pentru acelaași scopă de comitatură centrale va ave ună puternică resunetă în totă țara. P. S. După citirea raportului d-lui Holbană, ora fiindű pre înaintată spre a se pute începe discnsiunea în fondă, și D. ministru ceîondă ca Adunarea se ia cunoscință de nesce propuneri cari aă venită din partea d-lui Strousberg, ședința publică s’a rădicată la 43 ore. Discusiunea raportului va începe însă mâneroul, căci, precumă amă <jisă mai susă, credemă că Adunarea nu se va lăsa împedica lucrarea iei nici prin insinuire, nici prin manoperire concesionarilor. Deputatul alesă la colegiul II de Râmnicu-Sărată este d. C. Fleva și la colegiul ală IV de Ialomița, d-nu Ghiță Georgescu. Independința belgică publică mai multe avisuri oficiile ale prefectului germană din departamentul Vosgiloră, prin care se impună poporațiunilor francese cele mai neomenóse contribuțiuni, de totă felulă. După inserarea actelor oficiale, Independiența conchide: ^Ca lămurire suplementarie, e că ce trebuie se plătiască în virtutea acestoră decisiuni, uă nefericită comună de 5000 de suflete, lipsite de orice resursă și proprietate: 4758 de franci partea ce vine se plătescă acastă comună din cele 300,000 de franci (contribuțiune pentru a se împărți ca gratificațiune oficialilor Germani din Vosges în timpul armistițiului); 1,600 de franci partea din contribuțiunea de 1 milion (pentru despăgubirea Germaniloră isgoniți din Francia și pentru daunele causate marinei germane); 29.000 de franci partea din contribuțiunea impusă pentru reconstruirea podului de la Fontenoy (distrus în timpul( resbelului) care, lia fiisa în parenteză, este la 40 de leghe departe de comuna impusă; 41,000 de franci ca contribuțiune estrade resbelă; și 19,000 de franci asemene contribuțiune în rechisițiuni în natură.“ Asia derit, în totalii, acestă nefericită comună, sleită deja de lipsa și de rechisițiunile de tota feluri aduse de unii resbela barbară, este condamnată a plăti încă 95,358 de franci. Dacă acuma vom calcula că din cinci mii de suflete abia să miă potă se fă contribuabili, vom vedea că făcare omă care nu mai are nici ce mânca nici cu ce se acoperi pe sine și pe copii lui, este condamnată a plăti Prusianiloră câte 100 franci, suptă pedepsa de esecutare militariă. Ecădară probată prin fapte că aceaa ce spună darnele străine că sermaneloru poporațiunî francese li s’aă luată totă, totă, pâne și hainele copiiloră, nu este uăexagerațiune, ci una faptă ce reiese din însuși actele oficiali ale civilisaților și umaniloru Germani. Apele dă decrescută d’uă camă dată cu totulö. Cu tote astea, chiară dacă n’amă ave se ne tememă de efectele desastrose ce póte aduce topirea ninsoriloră la munte, care va veni mai târziu, totă suntă încă destui nefericiți ale căroră locuințe au fostă inundate în zilele din urmă, aici în capitale și în alte orașie, cari reclamă ajutorie. La Brăcare trebuie neapărată se provoce noule calamități în viitoră. Cornițele de Bismark, adauge acestă diamă, a perdută uă ocasiune care nu se presinte de doue ori în istoria unui poporă: Germania ară fi fostă celă d’ântâiă dintre statele Europei, și nimeni nu ’i ară fi contestată supremația, dacă diplomații germani, ară fi dată probă, după victoriă de remo derațiune'Și mărinimie. Puterea numai a ’nvinsű. Wallenstein saă Tilly (copii catolicilor, în resbelă de treifieci de ani) pară fi lucrată altă felă de câtă Bismark și Moltke. Germanii pară a nu fi făcută mai multă progresă decâtă străbunii sor, din resbelulă de treifieci de ani, și lupta care s’a sfârșită acumă a avută de resultată, grație atitudinei finale a Prusie, d’a întorce tote simpatiile lumei civilisate în partea Franciei.................. Astă felă într’ună viitoră resbelă, aceste simpatii voră însoci pe Francia în silințele’s pentru a se reconstitui. piabulă Stendard se pronundă și mai categorică încă ; imputările ce elă adreseză Germaniei suntă multă mai aspre, și condițiunile de pace pe cari ea le-a impusă „voră avea de efectă, fiice diabulă englese, d’a perpetua temerea de resbelă în Europa“. Câtă despre Times, elă spune lămurită că acestă pace nu este decâtă uă suspindere a luptei pentru a se pute pregăti resbunarea (revandhe). Opiniunea diariolor și engleze asupra moderațiunii și generosității Germane. Diariulă Daily Telegraph dice că condițiunile de pace facă se se emoționeze tote speranțele ce se visaseră asupra pretinsei moderațiuni a Germaniei. Lumea civilizată, va protesta întregă contra acestoră condițiuni cari sumă atâtă de esorbitante, încâtă ară justificată reîncăierare a luptei, decă Francia ară pute se aibă cea mai mică șiansă de succesă. Indemnitatea de resbelă va cresce datoria publică a Francie’, în nesce proporțiuni enorme, pe cândă pierderea Alsaciei ș’a Lorainei ii vor micșora veniturile cu 100 de milione pe ani, căci nu trebuie a se uita că aceste provincie suntă tocmai scaunulă manufacturelor celor mari și că ele sunt acelea cari aă plătită tesauruluĭ mai multă de câtă orî-eari alte provincie agricole d’aceaași întindere. Astă felă deră Francia perde uă parte din cele mai importante ale teritoriului seă, ș’uă a treia parte din teritoriul ă ce’î remâne este ruinată de pustiirile resbelului și de rechisiuiuni; în asemeni condițiuni, invingătorul îl impune uă indemnitate, ală cărui venită anuale este de ună miliardă (?), este câtă cele trei pătrimi aprope din venitulă Statelor Unite! piarulă Daily Telegraph este de părere că Germania a comisă uă greșială impunândă nesce condițiuni pre aspre și cari vor face neînlăturabile unui nucă resbelă în viitoră. In altă numeră diabola Daiy Telegraph face că Englitezii i se pare că este uă umilire pentru densa d’a nu fi avută puterea, ca și celelalte state ale Europei, se înlăture uă asemene catastrofă (pacea) Epistole de la Metz spună că autoritățile prusiane au isgonită din acestă orașiă pe toți magistrații francesi, chiară pe consilierii onorari, pené și pe portărei. Li s’a acordată trei dile pentru a pleca. Ună decretă dată de curândă de guvernală prusiană din Alsacia, isgonesce pe toți profesorii de origine francese de la Liceulă din Strasbourg. Li s’a acordată trei zile pentru a pleca din praș să. După ce se va semna pacea, stiigă Adunării naționale a Franciei are se certă, se fiice, regelui Prusiei, d’a restitui Franciei pe învinsură de la Sedan, pentru a i se cere socotelă in modă juridică de purtatea’i ca generalisime ală armatei de la Rină. Moțiunea, fiice mamului Cloche, are se fie presintată de d-nii Louis Blanc, Victor Hugo și Henri Rochefort, pe lângă cari se vor alătura vr’uă sută cincîfieci de alți represintanți ai poporului. Ni se trămite spre publicare următorea reclamare, ce d. Constantin Pilată a adresată d-lui ministru de resbelă, căruia i s’a îmbănatŭ ieri D -mei sele d-ltu ministru de resbela Domnule ministre: „Ar fi pre lungă, ș’ași adusa póte de momentele prețiose, ce ești silită a consacra servicieloră la a căroră direcțiune esti chlămată, decă așă începe prin a’ți descrie căușele ce m’aă sforțată a trece fruntaria fără prealabile permisiune a predecesorelui domniei téle, în urma cărui faptă domnia-sea ș’a creată dreptulu d’a mĕ traduce înaintea unei comisiuni militarie.— Ună raportă ală meă detailată, adresată predecesorului domniei-téle, despre acele triste circonstanțe, trebuie se se gă-