Romanulu, iulie 1871 (Anul 15)
1871-07-01
550 ce ministrul de finance declară că va plăti contribuțiunea ăn â înainte de termicele lipsate în preliminările de pace. Scăpându-se astftfel, Franda de lăcustele í nehivcrate va putea trece la organisarea internă definitivă. Că forma guvernului viitoriu depinde forte multă de la caracterul ă ce da vorți ave cele 115 alegeri de întregire pentru adunarea naționale este evidenta. De aceea și agitațiunile electorale suntu fórte mari. Eșindu ele în favorul partitei republicane democratice, precumă se asceptă, apoi pretendenții la tronul Franciei dă a se retrage pe ună timpă nedeterminată de pe scena politică. * * * Atâtă generalulă Gablenz ce, reprezintă pe Austro-Ungaria la serbarea victoriei armeloru prusiane ținută în Berlină, câtă și trimisură gratuantă la Papa în Roma, se reîntorsera devorați la Viena. Soliile unei întâlniri între puternicul imperată alu Pruso-Germaniei cu monarhulă Austro-Ungariei se desmințescă de către organele oficiase, pentru ca a doua zi se fie din nou susținute de către cele neoficiase. In zonă mai positivă se susține spirea despre uă caletorie a monarhului în Galiția, în care va fi însoțită și de principile de coronă Rudolfă. Negoțiațiunile de împăcare cu Bohemi curgă neîntreruptă, fără ca se strebată pemacuma ceva positivă în publică, despre condițiunile acestei împăcări. In una din ședințele comisiunii finanțiare a delegațiunii nemțesc, fiind interpelată cornitele de Beust din partea delegatului Gisen asupra situațiunii externe a imperiului Austro - Ungară , cancelarială respunse că, situațiunea în genere este bună. Relațiunile între Austro-Ungaria și noulă imperiu ală Pruso-Germaniei sunt forte amirabile, acelea cu Rusia escelente, asemene și acelea cu Anglia și Francia. Relativă la Rusia apoi cancelariulă constată că ele nici nu s’aă îmbunătățită ni s’aă devenită mai puțină amirabile. Despre Turcia numai constată cancelariulă într’ună zonă de regretare că, acestă Stată în timpul din urmă pare a fi aplicată a purtată politică independinte, prin care cancelariulă voi se elită că, Turcia cedesa influinței rusesc. In ședința de ieri, în care se votă ună sondă de disposițiune de 260,000 fi. cancelariulă se coresc di ceudă că, relațiunile cu Rusia nu suntă rele și că densula spere să că voră deveni bune, constatândă prin acesta din nou că nu suntă asia precurmi ară pute și ară trebui se fie. Incliăindu-se sesiunea Reichstagului pe la mijlocul ă lunei coride și terminându-și deligațiunile lucrură camă tată în același timp, politica Austro-Ungară se va recrea și ea în sesonală mortă ce, deja începe a fi simțită de către presa ’ntrega, a carta față devine din ce în ce mai bresată și mai șubredă. Cumilu JnD RESPUNSU LA COMUNICATULU MINISTRULUI DE FINANȚE DIN MONITORULU OFICIALE No. 125 la 10 Iunie. D-lui redactare alu pianului ROMANULU Domnule redactare. Amü văduvă comunicabilă ministrului de finance la articolul ce ați publicată, intitulată: „unde mergemu cu financele”. Nu scie de că trebuie se rîdemu sau se plângem! de asemene comunicate. In adevăru, ce ne spune d. ministru. Zamania datoreza lei 203,954 și bani 5, éra nu 20,000 galbeni; elu ne spune că a calculată dobânda cu aprosimațiune ; eu scifr énse că décá nu sar fi calculate cu aprosimațiune ar fi eșită suma ce am arătată. In adevără e tristă a vedé aprosimațiune în calculele unui ministru ale cărui apartamente, precum și ale subalterniloru sei, țara le plătesce fără aproximațiune. Ministrul ne spune că urmăresce arerea lui Zamania mișcătore și nemișcătore și că garanțiă a d-lui Moruzi Pechianu de 1.000 galbeni, dacă nu ne spune dacá Zamane are vre uă avere căci după câtă scimă averea sea și mișcătore și nemișcătore nu se urcă la 500 galbeni; ridică banii sei, căci pe aceștia va fi avută mai multă îngrijire aî ascunde de câtă d. ministru de a’i căuta. Și negreșită că bani a putută strânge mulți de la uă moșie de 42,925 lei noi câștiu pe ani, în timpu de cinci ani, cari se potă considera ca buni în privirea prețurilorrădicate ce au fosttotă-de una de la 1866—1871. Câtă pentru aserțiunea că d. Moruzi este urmărită, acesta ierü este să mângâiere dată contribuabililoră de cari nu ne vomă ocupa, precumă nu se ocupă d. ministru s’o realiseze; și apropo de d. Moruzi Pechiano, rugămă pe d. ministru Mavrogheni se nespuse, decă totă cândă va urmări garanția, are de gându se su urmărescă și pentru impositură fondară, ce datoreza pe moșia Pecicia, pe care nu ’j’ a plătit de vr’uă trei ani La aserțiunea d-lui ministru că moșia Măcșinenii pe periodulu 1871 —1876 sar fi dată d-lui Șuța de la Covurluî, omă solvabilă, n’avemă nimica de disü; căci, și noi amu disu că o ține suptă altă nume și ministrulu se vede că nici nu ’șî dă dată ostenéla a se informa; noi eu să carî cunoscemu țera, totă așa de bine ca d-luî Fanarulu, scimă că în județulu Covurluiă, nu se află nici tină Șuțu, doră de va fi Șuțu din Iașî, celu vestită prin antreriza poștiiloră. Noi amă întrebată ca una contribuabilă pe d. ministru se ne spuie de ce moșia Macsinenii nu plătită câștiulă pe anulă curentă, și d-uî ne-a respunsu că Șuțu este solvabilă, deră ni se pare că va fi solvabilă ca și Strousberg. Déru ce’i pasă d-lui ministru ? D-lui face din datornică mă compatrioții; cusé se scie, că ne scoțendQ moșia în rearendare, ministru ’șî a luată respunderea asupra sea, și se nu credu că la timpă va maî scăpa, ca cu gheșeftulu de milióne de luptă Ghica-vodă séa ca cu împrumutulin Oppenheim. In privința garanției d-lui Șuțu fiindu că d. ministru nu crede fapteloră, și crede mofturiloru, adică că casa ar fi figurândă în rolurile de foncieră cu puțulă de 61.000 lei noi, declarămu că acestă casă a fost cumpărată nu de multă cu 600 galbeni, și că în rolurile de lonceră este prețuită cu 300 fei zenite pe ană, și plătesce 12 lei către Stată.. Acesta casă este a lui Vidrașcu Pompierii, în strada Traiană, leagăbriera Bîrladului. Judece contribubiliî cu ce ușiurință face ministrulü comunicate, și mai vîrtosă cu ce ușiurință primesce garanțiile compatrioțiloră sei, cândă pe bieții Români, suptă diferite prefeeste ’i strigă nesce ani, în câtă între amploiați și arendași am auditu uă espresiune nouă caracteistică timpului în care nu aflămul. Acestă espresiune este insula garanției, și bieții arendași decă nu ungă garanția, nu merge în Comunicatură nu ne respunde nimica privirea prefectului cu pricina de 30.000 lei nuo, ca contribuabili, ceremu din noă mă respunsu, încetați d-nî miniștrii de a face politică cu punga țerei, împliniți remășițele nu ne mai faceți împrumuturi, nu ucideți viitorulă amanetândă moșiile statului, căci nu veți mai avè ce amaneta. Im linițî arendașii cari nu și-au plătită câștiurile și proprietarii cari nu-și plutescă foncieră; numai măriți birurile, prețuiți însă proprietățile mari în adevărata loru valóre, deră nu lasă a patra parte, astfelă că în Moldova mai tóte moșiile cele mari nu trecu de patru mii galbeni, deși trecă peste doue deci mii. Urmăriți d-lorfi miniștrii pe d-niî Jora, Craste, Cozadini, Zamani etc. etc. la plata arendilor, care le-au avută, și pentru care nici nu sunt supărați; nu ve mai slujiți de dânșii ca samsari în alegeri; nu mai luați trei biruri de la țărani și nici mnulți de la ciocoi; ascultați vă dată căci aveți se aduceți lumea la desperare, și va ’ncepe a nu mai plăti de vreme ce nu sunteți egali pentru toți, și introduceți privilegii, nu creați sinecuri pentru fiii de familii. Tóte revelațiunile în lume au începută de la pungă, menajați pungile omeniloru onești și contribuabililor muncitori. Și fiindcă astăzî tribuna este mută supt guvernului omeniloru cu două morale, trebuie ca fie care contribuabilii se-șî ia rolulă de controlorii; căci de cei cari trebuiau se controleze, au avută îngrijire Popa-Tache a-’i alege după placul. Ne permitemă a ruga pe d. ministru de interne se ne respundă decă scie că Primarulu Galațului în patriotismulö seă Fanarioto-Cuzescescu și-aă permisă fără voturil consiliului a face în piacin Ștefanue elă mare unu bulevardă pe care’să arei botezată Elisabeta. Scimă că d. primară ’șî a făcută uă léfa de 2000 lei moî pe lună , scimă că d. primară a trămho «n spusele comunei pe fiiulă guvernantei sale Nicolette se învețe in străinătate, fără măcară a fi supusă română, și acesta tăind« subvenția unui română D. Poppesco, acela care a fostă decorată cu legiunea de onore în aediulă Parisului pentru purtarea eroică cea avută; scimă........................... Tóte acestea bune d-le ministrie, Românii suntă blândî, obosiți, plătescu, votâră după cumă le porunciți, deră pentru Dumnizeu respectațile măcară sentimentele de venerațiune ce le aă pentru una trecută gloriosă. Ucideți sentimentele raționale ale gen rațiunei presinte pentru viitură; déru ve rugămă, d-le ministre, lăsați ne măcară trecutulă! . . . Unu abonații. Respunsu comunicatului ministrului de finance, din 13 iuniu. fiiindă comunicatele ministrului de finance cine va vede că omenii ce conducă destinele acestei țări desaprobă cu nerușinare orice spirită de controlă, deșî nu respunde nimică nici fapteloră, nici cifreloră. Iu adeverii ce am declarată : că prefectura de Tecucio datora din diferitele dări la 29 Mai, suma de 30.000 lei, adună ministrulü ne respunde că aă plătită In luna luniu după denunțarea nosră 5000 l eî din 1869 și 1870, noi îi întrebămă, decă au plătită și petrecută de la punerea în aplicație a impositului fonciară și deca aă plătită și pentru omenii sei cari îlă slujescă ca condiție de a le plăti dările erăru de a-î scuti, și se ne respundă și cândă ați plătit fi? Déja ne va respunde ne vomă declara satisfăcuți. Depeșa casierului din comunicată ne spune că prefectulu aă plătită dările perceptorului din Negârlești, am fi dorită ca acestă vărsare se se fi efetuată către uă casă leale, e să nu se fie uă nouă metodă de a plăti numai pentru a se arreta publicului prin Monitorii. Vestitură casiară cu depeșae cele cu pricina de 200.000 lei, ginerele questorului cu pricina, pusă în afundă alegerilor, în funcție spre a servi ca samsar electorale și totușă dată a astupa golurile ce au lăsată în lădere de Tecuciă fosta lui administrațiune Greceasca, am Jisű și speră că de astă dată publiculă contribuabilă m’aă înțelesă cumă se administreză punga sea supt ministrulu nostru de finance. Unii abonații Precumă ’șî aducă aminte cititorii, noi neamă grăbită a respunde la comunicatele guvernului în privința concesiunilor necalificabile făcute unoră arendași ai Statului, în marea daună a tezaurului. Astă dln hiară autorulă arti ciului ce a provocată comunicatele guvernului, ne trimite două respunsuri pe cari le publicămă mai la vale. ROMANULUI IULIU 1871 TELEGRAMA Caracal», 10 iuliu 1871. Onorabilului domnui președinte alu adunării legigislative a României, și vă copie diariului ROMANULU. Domnule președinte, Petițiunea cetățianiloră Craioveni, proprietari și comercianți, prin care se cere respingerea convențiunii Strousberg și terminarea căi ferate Plesei-Severinu, fiindc în sentimentele întregei Oltenii, ne asociamă întru tote cu densii, și te rugămă respectuosă se stăruesci pe lângă oriorari. Adunare, ca se facă legitima satisfacere a locuitoriloră micei Româniii. Primiți etc. N. B. Locustenu, Varlame, C. Popescu, Macarescu, Teodor Gazan, Murgescu, Manega, C. B. Locustenu, D. Voiculescu. Urmază âncă 15 subsemnaturi nediscifrabile. Ragu, 23 iuniu 1871. D-lui redactare alu Ziarului ROMANULU Domnule redactare, Ați cetită, credă, în Monitorulu Oficialeră circulară a d-lui ministru ală agriculturei, comercialul și lucrărilor publice, către d-nii primari ai comuneloru urbane din țeră, și relativă unui nou sistemă pentru măsurarea capacității vaseloră, buțî sau butóe, dată de subscrisulă și recunoscută de guvernă ca esactu, în urma constatăriloru făcute de două comisiuni oficiale : una sciințifică și alta esperimentale. In urma acelei circulări uni din d-nii primari mi aă făcută onorea arriî adresa cereri de a le trimite câte ună esemplară din acea lucrare spre a o pute aplica. Trebuindu a pleca acumu în streinătate și avendu datoria de a respunde, amânórea a ve ruga, se binevoiți a publica în diabulă d-vostra alăturata esplicațiune ce adresiză tutuloră d-loră primari aî comunelor urbane, speré de că d-vostră mai cu osebire o veți primi cu interesulu deosebită ce totddeuna ați dovedită că purtați binelui publică. Profită de acesta ocasiune, spre a vă ruga, d-le n dactore, a primi încredințarea distinsei stime și respectului ce ve conservă. L. Colonelă Fălcoianu D-loră Primari ai comunelor urbane din țară. Domnitoru. In urma circulării cu No. 1936 a d lui ministru ală agriculture!, comercialul și lucrărilor- publice, relativă noului sistemă pentru măsurarea vaseloru — buțî séu buhle — dată de supscinsulă, unii din d-vostră ’mică adrestă imediată cereri de a le procura mijlócele spre a lu pute aplica. Interzierea ce am pusă spre a ave onorea de a «spunde, a provenită numai din cause indipendinte de voința mea, și după cumu speră că veți bine voi a aprecia înșivă din cele ce urmeză, veți conveni că acestă lucrare de ună interesă publică atâtă de generală are încă necesitate de concursulă d-vóstră spre a pute fi aplicată. Cererile ce am avută onórea a primi, mai cu osebire din partea țerei Moldova, m’a confirmată în convingerea ce avemu că vechiulu sistemă aducea în generală pagube însemnate vendetoriloru și comuneloru în venitulu acsiseloră loru. In adeveră, d-loră primari, vechiulu sistemă, osebită de instrumentală ce întrebuințeză și care este construită într’unu modă cu totulă eronată, osebită de metoda aplicațiunii séle asemene cu totulă departe de adevăr, espuindu la greșeli care, în coșuri pe care frauda le constatase deja, întrecu chiară aproximația esorbitantă de 25 la sută și totu-de-una nu mai puținu, osebită de acestea vechiula sistemă este încă espusa la erori chiar indipendinți de voința acelora cari ’lucru aplica esistăndăcazuri în care numai simpla apreciațiune, capriciulu, este posibilă, adică numai arbitrariulă, și atunci negreșitu aproximațiunea, greșala este fără limită, eru în coșurile cândă vasele surită pre mici măsurătorea prin vechiulu sistemă este imposibile : d. e. vadra, ocaua, s. c. t. nu potă fi nici măsurate nici controlate de câtă prin comparațiune directă (băbesce) cu vase de capacitate cunoscută, ceeaa ce conduce la inconveniente forte grave în punctul de vedere ală controlului măsurilor de capacitate, după cumă voiă ave póte ocasiunea a demonstra mai tărdtă. Pe lângă acestea, în coșurile cândă vasele conținu unu golă precare, ceea ce este casulă mai generală, este cunoscută de toți modulă -arbitrară cu care se apreciazâ, și aci potă afirma, că mai în generală în privința golului, vechiulu sistemă ne avându nici uă regulă impusă, greșala ce se comite este fără exemplu. Afară de acestea, vechiulu sistemă esistă astă dî, ca unu secretă ală catariloru, cari singuri decidă, ca arbitri, între cumpărătură și vândătură fără ca nici unulu nici a'tulu se’l potă controla. Noulu sistemă, d-loră primari, osebită de esactitatea sea, constatată de două comisiuni oficiale: una sciințifică, alta esperimentale, exactitatea negreșita în limitele ce se pute pretinde aplicațiuniloru practice, putemă măsura vasele cele mai mici și controla mesujele de capacitate pune la dramă, osebită de acesta, noulă sistemă înlătureză orice causă de fraudă, ele pate fi esecutată cu înlesnire de oricine va cunosce simpla operațiune a îmmulțirii, elu nu va mai fi una secretă pentru publică, care va pute controla singură operațiunea, și apoi, ceea ce este forte importante încă, eli întrunesce în sine ambele mesuri a vedrii și a litrului (sistemulu metricii), astafelu că cu același instrumentă și cu același modă de operațiune se póte calcula capacitatea în vedre sau în litre, după voință. In fine, domnileră, spre a mă esprima după cumă comisiunea sciințifică termină esprimarea sea asupra acestei lucrări, și vă rogu a’mî permite acesta singură satisfacțiune ce am astă dî după uă muncă de aprobe șase anî: „adoptarea în totă „téra a noului sistemă de cotită va putea aduce mari serviciuri comunelor”, comerciului și fiscului.“ Adoptarea însă, domnitoru primari, în totă țara a noului sistemă de catită, nu póte deveni posibile printr’u simplă recomandațiune adresată de guvernă comuneloru urbane, căci diverse considerațiuni se opținű la acesta. Mai ’nainte de tóte, domnitoru, este neapărată ca instrumentele neclarse acestui sistem, se esiste spre a pute fi aplicată, și în numără suficientă (destulă de considerabile) spre a pute satisface tutorul cerințelor, îndată ce elita devenită publică. Acesta éase necesitândă cheltuieli însemnate, este învederată că autorele nu le póte risca, fiindă-că proprietatea nu-i este garantată, și 2, chiaru de ar fi asta-felu ielăși nu dispune de mijlócele proprii, spre a mpedica contrafacerea în totă întinderea verii, și astă felu s’ar vede espusu într’uă cestiune de ună interesă atătu de importantă pentru țara întregă, la păgubi însemnate, dreptu resplată a muncei sale de atâția ani. Cestiunea dorit, dlorii primari, nu ya