Romanulu, august 1871 (Anul 15)
1871-08-02
tabile rurale la casieria generale a județiilui Ialomița. D. Petre Megaru s’a numiții în posițiile de dragomanii ale portului Brăila. D. G. M. Iliescu, a numiții prim-procurore la tribunalule Covurlui. D. M. Măldărescu, s’a numită procurore la tribunalulă Cahulă. D. Melfiadi Dulgurov, s’a numită jude instructore la tribunalult Covurliî. D. Vasile Țintă, s’a numită portărelă la tribunalulfl Dorohoiă. D. G. Urdăreanu, capă de portărel la tribunalulă Gorjă. D. N. Bălteanu, portărelă la tribunalulă Gorjiă. D. V. Bilciurescu, s’a numită adjutare de grefă la tribunalul Buzău. Prin decretă cu data de la 27 iulie : S’a numită membrii onorifici pentru instituirea comitetului speciale ale casei obligațiuniloru domanial: D-na D. Stefanopolu, senatore alesă de Senată ; D. Alesandru Plagino, deputată, alesă de adunarea deputation ; D. Al. Ghermani, bancheră ; D. V. Gudgiu, bancură ; D. G. Vernescu, jurisconsultă. Prin decretă cu data 27 iulie trecută, Locotenentului Popescu George din graniță, punctulă Bratocea, se pune în posițiune de neactivitate prin retragerea funcțiunii. Sub locotenentul Tache Nicolescu din graniță, punctulă Călărași, se pune în posițiune de reformă, după părerea unui consilii de anchetă înaintea căruia a fost trimisă pentru greșeli contra onorii. Prin decrete, cu data de 21 și 27 iulie, 1871, s’dă numită și permutată în funcțiuni aceștia și anume : D. Pavel Alevra, sub-prefectura plasa Domeniile, județul Belgrad, în loculă d-lui N. Paraschivescu; D. George Stoenescu, fostă sub-prefectu la plasa Nicorescu, din județulă Tecuciu, în loculă d-lui I. Razu, demisionară ; D. Ion Popescu, sub-comisară de clasa I la despărțirea II din culorea de Negru a capitalei, în Ioculă d-lui Pavel Andronescu; D. C. Vasilescu, actualul și sub-comisară de clasa I, despărțirea I din culorea de Verde, în asemenea funcțiune la despărțirea II din aceași culore, în Ioculă d-lui N. Lesviodax, care s’a trecută în Ioculă d-lui Vasilescu. Prin decretă cu No. 1,463, D. Sima Pazariți s’a confirmată în funcțiunea de primară ală comunei Calafată, eră ajutore d-niî Marin Drăgulescu și V. Pisacov. Prin decretă din 27 Iulie, 1871, d-niî Anton Stelescu, Dimitrie Antofiloru și Ion Christescu s’au confirmată comandați de companiă în guarda cetățenescă din capitală. Prin decretă cu data de 27 Iulie, 1871, d. G. Lahovary s’a numită în postură vacantă de directore ală comptabilității generale din administrațiunea centrale a financelară. Prin decretă din 23 Iulie, 1871, d. Grigore St. Bilciurescu, fostă prefectă, s’a numită în postură de inspectore ală vămiloră, prevedată prin budgetură anului curentă. Prin decretă din 21 iulie 1871, d. Theodor Aslan s’a numită amforă advocată ală Statului pe lângă curțile de apelă din Iași, în foculă d-lui Tufescu, remasă în disponibilitate. Prin decretă din 19 iulie, 1871, d. N. Meculescu, s’a numită casiară generale la districtulă Argeșă, în loculă d-lui G. P. Rătescu. Prin decretă din 21 iulie, 1871, d. ancu Alba s’a numită în postură de ajntoră ală biuroului de constatare din județul Nemțui, în foculă d-lui Vasile Șoimaru, trecută in altă funcțiune ,și cu dreptură la retribuțiune de la data chrămîiiii sale în lucru. Prin decretă din 27 Iulie, 1871, colonelă Dunca Iulius, șeful regimentului No. 1 de artileria, s’a mutată la ală 2-lea de artileriă, luândă comanda acestui regiments, eră colonelulu Angelesu Alesandru, șeful regimentului No. 2 de artileriă, s’a mutată la fiu de artileriă, luândă comanda acestui regimentig considerându-se aceste mutări în interesulu serviciului. Prin decretă din 27 iulie, 1871, d. colonelă Bogonos Dimitrie, aflată în neactivitate prin retragerea funcțiunii de la 20 Iulie, 1867, s’arhiămată inactivitate și s’a numită comandante ală regimentului No. 7 de infaneriă. Prin decretă din 27 Iulie, 1871, d. majoră în neactivitate Ion Nicolae, aflată în acesta posițiune de la 1 Aprilie, 1871, s’a chiămată în activitate și s’a numită comandante ală batalionului 6-a de grăniceri. Prin decretă din 27 Iulie, 1871, s’a aprobatoi chiamările in activitate cele următore : Locotenentului Gorovei Iacobă, aflată în neactivitate pentru infirmitățî timporali de la 19 Mai, 1870, s’a chiămată în activitate la regimentulă No. 2 de infanterie ; Locotenentulu Uricariu Lascaru, aflată In neactivitate prin suspendarea funcției de la 23 Mai fi, 1870, s’a chiămată în activitate la regimentulă No. 7 de infanteria ; Locotenentulă Panu Nicolae, aflată în neactivitate pentru infirmități timporali de la 10 iulie, 1870, s’a chiămată în activitate la granița punctului Dorna. FELURIMI. Avemă se ’nregistrămu — dice diariulă francese Le Siecle — ună nomactă de brutalitate din partea Prusianiloră. Următorulă faptă se ’ntemplă ieri pe calea Nogent-sur-Marne: douî onorabili cetățeni se ’ntorceaă de la Paris, cândă d’uă dată fură năpădiți făr’de veste de aceia apoi — predominândă ierăși uă ntunecime profundă ș’uă liniște nocturnă — nu mai zărescî de câtă munții carii aruncă flăcări, atmosfera stempărată, marea acoperită de vălură obscurității până ce sorele apare ierâșî, învăpăind-o; pe scarele 1) colindă îmuindu’șî aripele ’n valuri ca și cândă ar vréme și le aurescă, și din stâncile cele albe de cretă radele reflectându-se ca nesce văpăi. Din acesta pitorescu punctă me coborîi în josă, petrecuî ânc’uă oră în melancolica pădurea Herten și daci plecai la Altenkirchen. In acesta comună patriarhale și atrăgetore traiesce Kosegarten, călcai c’uă amicale suvenire pe soculă unde predomnise dulcea lui masă. 1) Unu felú de paseri. șapte soldați bavaresi, cari ii încărcară cu pumni și lovituri de sabiă. Ună băiată, care alergă la strigătele acelora nenorociți, primiși em 12 lovituri de sabie, ațâță în capă câtă și pe cealaltă parte a corpului; fudusă plină de sânge de susă petic josă într’uă casă vecină. Gendarmeria se duse la facia locului, deră pre târejiă, căci deja soldații bavaresi fugiseră. Câte acte d’asemenea natură trecură fără comentare! * * Se atribuie d-lui Thiers ună cuvântă care, decă ’n adevără a fi pronunțiată de capulă puterii esecutive ’din Francia, ar fi cea mai bună probă că n’are nici ună gardă de restaurare monarchic:!. Unei persone care vorbia despre reconstruirea edificielor arse, d Iu Thiers i-ar fi disu : — „Vomă reconstrui Tuileriele, deră șederea ’ntr’oasele va fi atâtă de incomodă, încâtă monarhia va fi pre strimtorată ș’astaferă a se fiă nevoită se se ducă la ospețu“ ! * * * Canonicului Pope, din Dublin, trămițândă la Chislehurstuă carte pe care a publicat-o de curându despre conciliului de la Vatican, a primita următorulă respunsu autografu : Chislehurat, 29 Iuliu, 1871: „Am primită, domnule abate, cartea ce ’mi-aî trămisă, și am citit-o cu interesă. Ai forte multă dreptate d’a dice că regenerarea Franciei nu se póte altC;felu realisa decâtă prin prTmă regiune basau pe religiune, pe consciință și pe moralitate. „Priimițî, etc. „ Napoleon III.“ Nu s’ar pute recunosce mai bine că imperiulă căijută din Francia nu era basadt nici pe moralitate nici pe consciință, nici pe renigiune. Nimeni nură putu-o spune cu mai multă autoritate decâtă suveranulu care ’ncepu prin 2 Decembre, urmă prin d-na Berlanger și sfîrși prin Sedan. * * * Variola s’a arătată la Mont-de-Marsan. S’aă produsă numeróse coșuri. La Agen asemenea variola are’ncepută. * * * Acuma căndă sistema d’a se cumpăra gradele ’n armată a dispărută în Englitera, pote fi interesantă pentru publică în genere d’a sei care le era prețuia. In armata garfi-de-corowe (life guards): locoteninte-colonelu, 8250 livre Sterlinge (181,250 franci); maiore, livre; căpitană 3500; locoteninte 5250 1600 livre; cornută sau purtătoră de stindardă 1200 livre. ^In infanteria: căpitană cu rangă de locoteninte-colonelu 4800 livre; locoteninte cu rangul de căpitani 2050 livre; instructore cu rangă de locoteninte 1200 livre. In cavaleria și infanteria de liniă: locoteninte-colonelu 4900 livre, maioră cu mica biserică dedei peste un iconă, a căreia zugrăvielă era simplă și pe care de siurat că nici ună amică dai frumósilor carte nu’șî aruncase vr’uă dată celă puțină uă fugitivă privire. Mie énce ’mi făcură mare impresiune cea-a ce conținea, căci forte rară se ’ntâmpla se vâdă cineva ceva mai simplu, mai ideale și mai creștinescă. Represinta done psaltiri © îmbuiate una ’ntr’alta: pe una cânta uă mână eșită din nori și josă urma inscripțiunea : „Animate pute, ’ntr’adivară creștine, Astă felu nuntă legate, și, ’n durerea lorii, Cându unele sună, scoții adânci suspine. Altele le chiamă ceru ’ntr’ajutore.“ Pictori, soețî, ornamentarî și versificatori ai timpului nostru, dara voiți se nvețațî ceva care se fiă mai sântă, mai fragedă și mai creștinescă, mergeți acolo! 3200 livre, căpitană 1800 livre, Iocoteninte 700 livre, cometă 150 livre (11,250 franci). . * * * Dlarculă Somme publică următorile: „In cerțile de noptea ce s’aă petrecută la Mulhouse — în Alsacia — d’uă lună de zile, Prusianii au ucisă mai ântâiă ună zuavă, apoi ună june Mulhousiană, spectatore inofensivă, pe care l’aă luată dreptă ună luptătoră. Luni, la 6 ore sera, avea se se ’ngrope sărmanulă june, victimă a disprețului ce seamă arotatií. Poliția prusiană comuni;! părinților, ordinea d’a face mormântare c’năv oră mai nai te, spre a evita mulțimea de lucrători. La re fusulă lorii d’afișa la trei ore ceremonia funebră, agrifiî declarară că vor fi venit„si șî se ia corpulă și se procedă la ’ngropare. „Ulițele erau pline de mulțime , nu se permise de câtă la 25 de persóne se mergă după coșciugă. Dară oprirea se ghicise, și 6000 de Mulhousianî suflau la biserică, unde ascestaă ceremonia. „trece preoți oficiară la altarută societate orfevnică cântă cânticulă“ Intórce-te, pecătosule, la Dumnezică, cre te chiamă. „Apoi Marsilies a isbucni d’uă dată. Toți ochii erau plini de lacrime. La mormântu, de mai multe ori, strigară : „Trăescă Francia! Jasă Prusia“! * «. * [Gironde). D. Alfred Naquetare se depuse ’n adunarea Franciei unu proiectă de lege care tinde a face se se pronunțe vânstrea averii lui Louis Napoleon Bonaparte, în profitată familielor sărmane, cari au suferită în timpulu resbelului. (Siecle). D’uci, amicalele sacristană, una bâtrână venerabile, d’ună temperamentă veselă, me conduse la cimitiră și’mi arétat câteva monuminte interesante. Unu mormênta âncă de curendă &ta lângă zidă, c’uă cruce simplă de leamă; din întâmplare inforcându-me,mi aruncai privirea într’acolo și citii.... „Teone“. Remăseî încremenită, simții în interioru’mi uă revoluțiune care mĕ scuduia. Sacristanulu, observândă impresiunea ce’mi făcuse mormentulă, me ’ntrebă: — „Nu cumva ve este cunoscută acestu nume?“ Deji’acea a ’mî istorisi cum e, de aprópe uă jumătate de ană, vă damă — cunoscut îndată că ea fusese — atrasă de, natura insulei, venise la Altenkirchen; rămăsese aci, trăise numai pentru sine, visitase Girante reapunjătorii, P. B.ISceanuu, biserica și cimitirul, scrisese și citise cu multă diligință în momentele din urmă. Vedându-se că sufere, nu mai rămăsese nici vă î ndouielă că trebuiase moră. Devenia din ce în ce mai veselă și espirase lină, după cei dedese câteva hârtii, cu î nsărcinare ca după șase luni, se mi le trămită mie la Berlin. Legitimându-mi numele către sacristinulă, îmi dete scrisorile. Mă așeitaî pe mormântul Teonei și citii miraculosa descriere a suferințelor ă iei, pe care vă dată o voiă comunica lectonieră supt numele de „Fatalista“ (Fine). 1 In camera inițiale privisemă cu nesațiă spectacululă celă rară și atracțiosu: sarele apuindu de două ori în aceiași di. Deră peptulu nu’mî era satisfăcută d’acesta sublimă și peritare scenă. Cine n’a visitată vr’vă dată insula Rügen se nu ’ntârzie d’a’șî procura acestă plăcere, care, cu dreptă cuvântă, forte arare ori se póte găsi. Aci ești favorisită de frumosulă, limpedele ceru azuriu, apoi urcându-te cu anevoință din josulu stânciloru de cretă, de la scaunulă numită regesell, pe malulă mării, te scalițî în rarjele de rouă ale diminețeî, saluți natura desceptată, vecii vârfurile lucióse ale arborilor, observi cum sarele, asemenea unei virgine cu facia purpuria, se ’nalță din pavilionulă diminețeî, din staulă mării putințale, auzind-o cu racjele’i timide, după ROMANULUI AUGUSTU 1871 ------------Tac«»*TM«-----------------------------------------— Înecuri, timp» și recolta ín jiua deli ale curentei, sa înecată în rîulă Ialomița ună copilă ală locuitorului Alexe Negreță, din comuna Balaciurile, județul Ialomița, care se dusese se se scalde. La comuna Bârseștii Berceoiu, din județul Argeșiu, turbândă una bivolă, a împunsă pe uă fată de 7 ani și a ruptă cu dinții cârma de pe piciore, parte din peptă și obrază de la uă femelă numită Tița. Suferinzii sau transportată în căutarea spitalului județianu, eră bivolută sa împușcată de locuitori. * * Locuitorii Petrache Dascălu și socia sa I Anica, comuna Scheia, județulă Vasluiă, la 18 Iuliu curentă, s’aă înecată în rîul Berindu, unde se dusese case se scarde. H. * * Districtulu Ialomița. — Ploi puține. Recolta e bună. * Hi Iii Districtului Covurluiii. — De la 20—25 Iulie, ploi parțiali. Porumbulft a suferită multă din causa secetei Căldură mare. Districtulu Râmnicului-Săratii. — Lipsă de ploiă. Porumbulă a suferită multă. Secerișulă aprope terminată. * * ❖ La 20 Iuliu anulă curentă, la orile 10 dimineța,uă femelă din comuna Frumușița, județul Covurluifi, numită sara Văduva, intrându în baltă ca se scotă afară nisce gâsce, și voinda a trece la cellaltft malii ală bălții, s’a înecată. Asemenea fată în dlna de 20 Iulie, s’a înecată în eleșteală aflătorii pe proprietatea Kiriacu, din județulă Vlașca, ună servitoră ală d-lui N. Levanis, anume Marincea Dumitru, originară din comuna Drăgjinesciî, care se dusese se scalde nisce cai ai stăpânului seă. Districtulu Prahova. — La 28 Iuliu plaie mare, folositóre porumbului. (Monitorulu) Movanesci^r © «Iîi Harry. De câm Î’ cânția cea Papa, b’si ’nsanătosita cu fericire prin întrebuinț rea dilicatului Remi esetert du Bany, și mulți vieticî de spitale nu recunoscută virtutea sea, nu mai este nimeni care se pu ctinoscă puterea acestui nutrimentă neprețuită vindecătoră și măturătoră pentru unii mare numero de bóle; asta-felfi înlătură fără medicamente șî fără ehieltuielă tóte suferințele de sromacQ, piepte, nerve, plămâni, gâlcî, flegmă, respirățiune dificile, suferințe de leștea, de raichi, tuberculoza, oftica, astma, toaca, nemistuirea, constopuțiunea, diarea, isomnia, slăbiciunea, emeroidale, dropica, frigurile, amețelii, congestiunea la capă, migrena, groița chiară în sarcine, diabeta, melancolia, slăbirea, rematismul, bóleié oselora și gălbinacea. Estrade din 79.000 de certificate pentru însănătoșirea unoru boli cari n’au putută fi vindecate de nici una alte medicamente: Certificațiilă Hr. 71,814. Crosne, Seine și Oise (Francia), 2i Marte, 1868 D. Richy, perceptorii, de multä timpu bolnavii de oftică, ajunsese pe patulü morței și luase deja și ultima comunicare, căci cel d'ântâiul mediei nul mai promiteau de câtă puține zile de viețâ. Avuséi atunci recursu la Revoluciera du Barry, ș'acesta avu unu succesü atâta de Uricitü, în câtîi în puține septemâni bolnavalü s’a putută din nod ocupa cu afacerile sale și n’a restabiliții cu desăvârșire. Mie ânsă'mî mi-a făcută atâta bine Ä«vale&cera dumitale, în cala sub»cilű cu plăcere aceste certificcatii. Sora St. Lambert. Mai nutritóre decâtă carnea, Revoltscibra, iar trebuințată de copil și de ómeni mari, a iuce uă economă de 50 de ori prețulii ei, ca »’ură da alta-felü la medicamente, in cutii de tinichea d’ua jumătate fontă coetl fl. 1.50.-- 1 fundă fl. 2.50. —3 funji fl. 4 50 — 5 fun$i fl. 10.— 12 fnoji fl. 20.—14 funijV fl. 36. — Revaletcihrt Ciocolata în prafă și’n tablete pentru 13 cesei costă fl. 1.50.— pentru 24 decese fl. 2.50. — pentru 48, fl. 4.50.— în prafil pentru 120 cescî, fl 10. pentru 288, fl. SW.pentru 576, fl. SS. Re cumpără la Barry du Barry et C nir. •'* Viena Wall.fischcu.80e No. S. — In București la domnii Teodorescu , Atanasiu via-a-vis de pălită în colță, succesori ai dlui I. Angelescu. Ed. Jul. Bissdorfer, I. Oresss, Gustav Kietz și d. Brus, farmacia la Speranță, calea Mogoșei. (Boulevard) — în Galatz Marino Curtovich — La lassy la Friedrich Ohl, farmacistă. — In Craiova la Frans Fohl. — La Botoșani la Samuel Wohl. Și'n tóte orașiele ia farmaciele cele bune și la vimigtorii de obiecte medicamentase. Casa de la Viena espeduiesce oriunde, când i se trăsnite costum. II.