Romanulu, august 1871 (Anul 15)

1871-08-02

tabile rurale la casieria generale a ju­­dețiilui Ialomița. D. Petre Megaru s’a numiții în pos­­iț­iile de dragomanii ale portului Brăila. D. G. M. Iliescu, a numiții prim-pro­­curor­e la tribunalule Covurlui. D. M. Măldărescu, s’a numită procu­­rore la tribunalulă Cahulă. D. Melfiadi Dulgurov, s’a numită jude instructore la tribunalult­ Covurliî. D. Vasile Țintă, s’a numită portărelă la tribunalulfl Dorohoiă. D. G. Urdăreanu, capă de portărel la tribunalulă Gorjă. D. N. Bălteanu, portărelă la tribuna­­lulă Gorjiă. D. V. Bilciurescu, s’a numită adjutare de grefă la tribunalul­ Buzău. Prin decretă cu data de la 27 iulie : S’a numită membrii onorifici pentru instituirea comitetului speciale ale casei oblig­ațiuni­l­oru domanial­: D-na D. Stefanopolu, senatore alesă de Senată ; D. Alesandru Plagino, deputată, alesă de adunarea deputation­ ; D. Al. Ghermani, bancheră ; D. V. Gudgiu, banc­ură ; D. G. Vernescu, jurisconsultă. Prin decretă cu data 27 iulie trecută, Locotenentului Popescu George din gra­niță, punctulă Bratocea, se pune în po­­sițiune de neactivitate prin retragerea funcțiunii. Sub­ locotenentul­ Tache Nicolescu din graniță, punctulă Călărași, se pune în posițiune de reformă, după părerea unui consilii de anchetă înaintea căruia a fost­ trimisă pentru greșeli contra onorii. Prin decrete, cu data de 21 și 27 iu­­lie, 1871, s’dă numită și permutată în funcțiuni aceștia și anume : D. Pavel Alevra, sub-prefectu­ra plasa Domeniile, județul­ Belgrad, în loculă d-lui N. Paraschivescu; D. George Stoenescu, fostă sub-prefectu la plasa Nicorescu, din județulă Tecuciu, în loculă d-lui I. Razu, demisionară ; D. Ion Popescu, sub-comisară de clasa I la despărțirea II din culorea de Negru a capitalei, în Ioculă d-lui Pavel Andro­­nescu; D. C. Vasilescu, actualul și sub-comi­­sară de clasa I, despărțirea I din culo­rea de Verde, în asemenea funcțiune la despărțirea II din aceași culore, în Ioculă d-lui N. Lesviodax, care s’a trecută în Ioculă d-lui Vasilescu. Prin decretă cu No. 1,463, D. Sima Pazariți s’a confirmată în funcțiunea de primară ală comunei Calafată, eră aju­tore d-niî Marin Drăgulescu și V. Pi­sa­cov. Prin decretă din 27 Iulie, 1871, d-niî Anton Stelescu, Dimitrie Antofiloru și Ion Christescu s’au confirmată comandați de compan­iă în guarda cetățenescă din ca­pitală. Prin decretă cu data de 27 Iulie, 1871, d. G. Lahovary s’a numită în postură va­cantă de directore ală comptabilității ge­nerale din administrațiunea centrale a finan­­celară. Prin decretă din 23 Iulie, 1871, d. Grigore St. Bilciurescu, fostă prefectă, s’a numită în postură de inspectore ală vămiloră, prevedată prin budgetură anului curentă. Prin decretă din 21 iulie 1871, d. Theo­dor Aslan s’a numită am­foră­ advo­­cată ală Statului pe lângă curțile de a­­pelă din Iași, în foculă d-lui Tufescu, remasă în disponibilitate. Prin decretă din 19 iulie, 1871, d. N. Meculescu, s’a numită casiară gene­rale la districtulă Argeșă, în loculă d-lui G. P. Rătescu. Prin decretă di­n 2­1 iulie, 1871, d. ancu Alba s’a numită în postură de a­jntoră ală biuroulu­i de constatare din ju­dețul­ Nemțui, în foculă d-lui Vasile Șoi­­maru, trecută in altă funcțiune ,și cu dreptură la retribuțiune de la data chră­­mîiiii sale în lucru. Prin decretă din 27 Iulie, 1871, colo­nelă Dunca Iu­lius, șeful­ regimentului No. 1 de artileria, s’a mutată la ală 2-lea de artileriă, luândă comanda acestui re­giments, eră colonelulu Angeles­u Ale­sandru, șeful­ regimentului No. 2 de ar­tileriă, s’a mutată la f­iu de artileriă, luândă comanda acestui regimentig con­­siderându-se aceste mutări în in­teresulu serviciului. Prin decretă din 27 iulie, 1871, d. colonelă Bogonos Dimitrie, aflată în neac­­tivitate prin retragerea funcțiunii de la 20 Iulie, 1867, s’a­rhiămată inactivitate și s’a numită comandante ală regimen­tului No. 7 de infaneriă. Prin decretă din 27 Iulie, 1871, d. majoră în neactivitate Ion Nicolae, aflată în acesta posițiune de la 1 Aprilie, 1871, s’a chiămată în activitate și s’a numită comandante ală batalionului 6-a de gră­niceri. Prin decretă din 27 Iulie, 1871, s’a aprob­a­t­oi chia­mările in activitate cele ur­mă­tore : Locotenentului Gorovei Iacobă, aflată în neactivitate pentru infirmitățî timporali de la 19 Mai­, 1870, s’a chiămată în acti­vitate la regimentulă No. 2 de infan­terie ; Locotenentulu Uricariu Lascaru, aflată In neactivitate prin suspendarea funcției de la 23 Mai fi, 1870, s’a chiămată în ac­tivitate la regimentulă No. 7 de infan­teria ; Locotenentulă Panu Nicolae, aflată în neactivitate pentru infirmități timporali de la 10 iulie, 1870, s’a chiămată în acti­vitate la granița punctului Dorna. FELURIMI. Avemă se ’nregistrămu — dice dia­­riulă francese Le Siecle — ună nomactă de brutalitate din partea Prusianiloră. Următorulă faptă se ’ntemplă ieri pe ca­lea Nogent-sur-Marne: douî onorabili ce­tățeni se ’ntorceaă de la Paris, cândă d’uă­ dată fură năpădiți făr’de veste de aceia apoi — predominândă ierăși uă ntu­­necime profundă ș’uă liniște nocturnă — nu mai zărescî de câtă munții carii a­­runcă flăcări, atmosfera stempărată, marea acoperită de vălură obscurității până ce sorele apare ierâșî, învăpăind-o; pe sca­­rele 1) colindă îmuindu’șî aripele ’n va­luri ca și cândă ar vré­me și­ le au­­rescă, și din stâncile cele albe de cretă radele reflectându-se ca nesce văpăi. Din acesta pitorescu punctă me coborîi în josă, petrecuî ânc’uă oră în melan­colica pădure­a Herten și daci plecai la Altenkirchen. In acesta comună patriar­h­ale și atrăgetore traiesce Kosegarten, călcai c’uă amicale suvenire pe soculă unde predomnise dulcea lui masă. 1) Unu felú de paseri. șapte soldați bavaresi, cari ii încărcară cu pumni și lovituri de sabiă. Ună băiată, care alergă la strigătele acelora neno­rociți, primi­și em­ 12 lovituri de sabie, ațâță în capă câtă și pe cea­l­altă parte a corpului; fu­dusă plină de sânge de susă petic josă într’uă casă vecină. Gen­­darmeria se duse la facia locului, deră pre târejiă, căci deja soldații bavaresi fugiseră. Câte acte d’asemenea natură trecură fără comentare! * * Se atribuie d-lui Thiers ună cuvântă care, decă ’n adevără a fi pronunțiată de capulă puterii esecutive ’din Francia, ar fi cea mai bun­ă probă că n’are nici ună gar­dă de restaurare monarchic:!. Unei persone care­­ vorbia despre re­construirea edificielor­ arse, d Iu Thiers i-ar fi disu : — „Vomă reconstrui Tui­­leriele, deră șederea ’ntr’oasele va fi a­­tâtă de incomodă, în­câtă monarh­ia va fi pre strimtorată ș’asta­feră a se fiă ne­voită se se ducă la ospețu“ ! * * * Canonicului Pope, din Dublin, trămi­țândă la Chislehurst­uă carte pe care a publicat-o de curându despre conciliului de la Vatican, a primita următorulă res­­punsu autografu : Chislehurat, 29 Iuliu, 1871: „Am primită, domnule abate, cartea ce ’mi-aî trămisă, și am citit-o cu in­teresă. Ai forte multă dreptate d’a dice că regenerarea Franciei nu se póte altC;­­felu realisa de­câtă prin prTm­ă regiune ba­sa­­u pe religiune, pe consciință și pe moralitate. „Priimițî, etc. „ Napoleon III.“ Nu s’ar pute recunosce mai bine că imperiulă căijută din Francia nu era ba­­sad­t nici pe moralitate nici pe consciință, nici pe renigiune. Nimeni nură putu-o spune cu mai multă autoritate de­câtă suveranulu care ’ncepu prin 2 Decembre, urmă prin d-na Berlanger și sfîrși prin Sedan. * * * Variola s’a arătată la Mont-de-Marsan. S’aă produsă numeróse coșuri. La Agen asemenea variola a­re’n­­cepută. * * * Acuma căndă sistema d’a se cumpăra gradele ’n armată a dispărută în Engli­­tera, pote fi interesantă pentru publică în genere d’a sei care le era prețuia. In armata garfi-de-corowe (life gu­ards): locoteninte-colonelu, 8250 livre Ster­linge (181,250 franci); maiore, livre; căpitană 3500; locoteninte 5250 1600 livre; cornută sau purtătoră de stindardă 1200 livre. ^In infanteria­: căpitană cu rangă de locoteninte-colonelu 4800 livre; locoteninte cu rangul­ de căpitani 2050 livre; ins­­tructore cu rangă de locoteninte 1200 livre. In cavaleria și infanteria de liniă: locoteninte-colonelu 4900 livre, maioră cu mica biserică dedei peste un iconă, a căreia zugrăvielă era simp­lă și pe care de si­urat că nici ună amică dai fru­­mósilor c­arte nu’șî aruncase vr’uă dată celă puțină uă fugitivă privire. Mie énce ’mi făcu­ră mare impresiune cea-a ce conținea, căci forte rară se ’ntâmpla se vâdă cineva ceva mai simplu, mai ideale și mai creștinescă. Represinta done psal­tiri © îmbui­ate una ’ntr’alta: pe una cânta uă mână eșită din nori și josă urma inscripțiunea : „Animate pute, ’ntr’adivară creștine, A­stă­ felu nuntă legate, și, ’n durerea lorii, Cându unele sună, scoții adânci suspine. Altele le chiamă ceru ’ntr’ajutore.“ Pictori, soețî, ornamentarî și versifica­tori ai timpului nostru, dara voiți se nve­­țațî ceva care se fiă mai sântă, mai fragedă și mai creștinescă, mergeți acolo! 3200 livre, căpitană 1800 livre, Ioco­­teninte 700 livre, cometă 150 livre (11,250 franci). . * * * Dlarculă Somme publică următorile: „In cerțile de noptea ce s’aă petre­cută la Mulhouse — în Alsacia — d’uă lună de zile, Prusianii au ucisă mai ân­­tâiă ună zuavă, apoi ună june Mulhou­­siană, spectatore inofensivă, pe care l’aă luată dreptă ună luptătoră. Luni, la 6 ore sera, avea se se ’ngrope sărmanulă june, victimă a disprețului ce se­amă a­­rotatií. Poliția prusiană comuni;­! părin­­ților, ordinea d’a face mormân­tare c’năv oră mai nai­­ te, spre a evita mulțimea de lucrători. La re fusulă lorii d’a­fișa la trei ore ceremonia funebră, agrifiî decla­rară că vor fi veni­t„si­ șî se i­a corpulă și se procedă la ’ngropare. „Ulițele erau pline de mulțime , nu se permise de câtă la 25 de persóne se mergă după coșciugă. Dară oprirea se ghicise, și 6000 de Mulhousianî suflau la biserică, unde ascestaă ceremonia. „trece preoți oficiară la altaru­­tă so­cietate orfevnică cântă cânticulă“ Intór­­ce-te, pecătosule, la Dumnezică, c­re te chiamă. „Apoi Marsilies a isbucni d’uă dată. Toți ochii erau plini de lacrime. La mormântu, de mai multe ori, stri­gară : „Tră­escă Francia! Jasă Prusia“! * «. * [Gironde). D. Alfred Naquet­are se depuse ’n a­­dunarea Franciei unu proiectă de lege care tinde a face se se pronunțe vânst­­­rea averii lui Louis Napoleon Bonaparte, în profitată familielor­ sărmane, cari au­ suferită în timpulu resbelului. (S­iecle). D’u­ci, amicalele sacristană, una bâtrână venerabile, d’ună temperamen­tă veselă, me conduse la cimitiră și’mi arétat câte­va monuminte interesan­te. Unu mormênta âncă de curendă &ta lângă zidă, c’uă cruce simplă de leamă; din întâmplare inforcându-me,­­mi arun­cai privirea într’acolo și citii.... „Teone“. Remăseî încremenită, simții în interio­­ru’mi uă revoluțiune care mĕ scuduia. Sacristanulu, observândă impresiunea ce’mi făcuse mormentulă, m­e ’ntrebă: — „Nu cumva ve este cunoscută acestu nume?“ Deji’acea­ a ’mî istorisi cum e, de aprópe uă jumătate de ană, vă damă — cunoscut îndată că ea fusese — atrasă de, natura insulei, venise la Altenkirchen; rămăsese aci, trăise numai pentru sine, visitase Girante reapunjătorii, P. B.ISceanuu, biserica și cimitirul­, scrisese și citise cu multă diligință în momentele din urmă. Vedându-se că sufere, nu­­ mai rămăsese nici vă î ndouielă că trebuia­se moră. Devenia din ce în ce mai veselă și espirase lină, după ce­i dedese câte­va h­ârtii, cu î nsărcinare ca după șase luni, se mi le trămită mie la Berlin. Legitimându-mi numele către sacristi­­nulă, îmi dete scrisorile. Mă așeitaî pe mormântul­ Teonei și citii miraculosa descriere a suferințelor ă iei, pe care vă dată o voiă comunica lectoni­eră supt numele de „Fatalista­“ (Fine). 1 In camera inițiale privisemă cu ne­­sațiă spectacululă celă rară și atracțiosu: sarele apuindu de două ori în aceiași di. Deră peptulu nu’mî era satisfăcută d’a­­cesta sublimă și peritare scenă. Cine n’a visitată vr’vă dată insula Rügen se nu ’ntârzie d’a’șî procura acestă plăcere, care, cu dreptă cuvântă, forte arare ori se póte găsi. Aci ești favoris­ită de fru­­mosulă, limpedele ceru azuriu, apoi ur­­cându-te cu anevoință din josulu stân­­ciloru de cretă, de la scaunulă numită regesell, pe malulă mării, te scalițî în rarjele de rouă ale diminețeî, saluți na­tura desceptată, vecii vârfurile lucióse ale arborilor­, observi cum sarele, asemenea unei virgine cu facia purpuria, se ’nalță din pavilionulă diminețeî, din staulă mării putințale, auzind-o cu racjele’i timide, după ROMANULU­I AUGUSTU 1871 ------------Tac«»*TM«-----------------------------------------— Înecuri, timp» și recolta­ ín­­ jiua deli ale curentei, s­a înecată în rîulă Ialomița ună copilă ală locuito­rului Alexe Negreță, din comuna Bala­­ciurile, județul­ Ialomița, care se dusese se se scalde.­­ La comuna Bârseștii Berceoiu, din ju­dețul­ Argeșiu, turbândă una bivolă, a împunsă pe uă fată de 7 ani și a ruptă cu dinții cârma de pe piciore, parte din peptă și obrază de la uă femelă numită Tița. Suferinzii s­au transportată în căutarea spitalului județianu, eră bivolută sa îm­pușcată de locuitori. * * Locuitorii Petra­che Dascălu și socia sa I Anica, comuna Scheia, județulă Vasluiă, la 18 Iuliu curentă, s’aă înecată în rîul­ Berindu, unde se dusese ca­se se scarde. H­. * * Districtulu Ialomița. —­ Ploi puține. Recolta e bună. * Hi Iii Distric­tului Covurluiii. — De la 20—25 Iulie, ploi parțiali. Porumbulft a suferită multă din causa secetei Căldură mare. Districtulu R­âmnicului-Săratii. — Lip­să de ploiă. Porumbulă a suferită multă. Secerișulă aprope terminată. * * ❖ La 20 Iuliu anulă curentă, la orile 10 dimineța,­uă femelă din comuna Frumu­­șița, județul­ Covurluifi, numită sara Vă­duva, intrându­ în baltă ca se scotă afară nisce gâsce, și voinda a trece la cell­­altft malii ală bălții, s’a înecată. Asemenea fată în dl­na de 20 Iulie, s’a înecată în eleșteală aflătorii pe proprie­tatea­ Kiriacu, din județulă Vlașca, ună servitoră ală d-lui N. Levani­s, anume Marincea Dumitru, originară din comuna Drăgjinesciî, care se dusese se scalde nisce cai ai stăpânului seă. Districtulu Prahova. — La 28 Iuliu plaie mare, folositóre porumbului. (M­onitorulu) Movanesci^r © «Iîi Harry. De câm Î’ cânția cea Papa, b’si ’nsanătosita cu fericire prin întrebui­nț­­ rea dilicatului Remi esetert du Ban­y, și mulți vie­ticî de spitale n­u­ rec­unos­­cută virtutea sea, nu mai este nimeni care se pu ctinoscă puterea acestui nutrim­entă neprețuită vin­­decătoră și­­ m­ăturătoră pentru unii mare num­ero de bóle; asta-felfi înlătură fără medicamente șî fără ehieltuielă tóte suferințele de sromacQ, piepte, nerve, plămâni, gâlcî, flegmă, respirățiune dificile, suferințe de leștea, de r­aichi, tubercu­­loza, oftica, astma, toaca, nemistuirea, constopuțiu­nea, diarea, isomnia, slăbiciunea, emeroidale, dro­pica, frigurile, amețelii, congestiunea la capă, mi­grena, g­roița chiară în sarcine, diabeta, melancolia, slăbirea, rematismul­, bóleié oselora și gălbinacea. Estrad­e din 79.000 de certificate pentru în­sănătoșirea unoru boli cari n’au putută fi vinde­­cate de nici una alte medicamente: Certificațiilă Hr. 71,814. Crosne, Seine și Oise (Francia), 2i Marte, 1868 D. Richy, perceptorii, de m­ultä timpu boln­avii de oftică, ajunsese pe patulü morței și luase deja și ultima comunicare, căci cel d'ântâiul mediei nul mai promiteau de câtă puține zile de viețâ. Avu­séi atunci recursu la Revolu­ciera du Barry, ș'a­­cesta avu unu succesü atâta de Uricitü, în câtîi în puține septemâni bolnavalü s’a putută din nod ocupa cu afacerile sale și n’a restabiliții cu de­­săvârșire. Mie ânsă'mî mi-a făcută atâta bine Ä«­­vale&c­era dumitale, în cala sub­»cilű cu plăcere aceste certificcatii. Sora St. Lambert. Mai nutritóre de­câtă carnea, Revoltscibra, iar trebuințată de copil și de ómeni mari, a iuce uă econo­m­ă de 50 de ori prețulii ei, ca »’ură da alta-felü la medicamente, in cutii de tinichea d’ua jumătate fontă coetl fl. 1.50.-- 1 fundă fl. 2.50. —3 funji fl. 4 50 — 5 fun$i fl. 10.— 12 fn­oji fl. 20.—14 funijV fl. 36. — Revaletcihrt Ciocolata în prafă și’n ta­blete pentru 13 cesei costă fl. 1.50.— pentru 24 de­cese­ fl. 2.50. — pentru 48, fl. 4.50.—­ în prafil pentru 120 cescî, fl 10. pentru 288, fl. SW.pen­tru 576, fl. SS. Re cumpără la Barry du Barry et C­ nir. •'* Viena Wall.fischcu.80e No. S. — In București la domnii Teodorescu , Atanasiu via-a-vis de pă­lită în colță, succesori ai d­lui I. Angelescu. Ed. Jul. Bissdorfer, I. Oresss, Gustav Kietz și d. Brus, farmacia la Speranță, calea Mogoș­ei. (Boulevard) — în Galatz Marino Curtovich — La lassy la Friedrich Ohl, farmacistă. — In Cra­iova la Frans Fohl. — La Botoșani la Samuel Wohl. Și'n tóte orașiele ia farmaciele cele bune și la vimigtorii de obiecte medicam­entase. Casa de la Viena espeduiesce ori­unde, când­ i se trăsnite costum­. II.

Next