Romanulu, august 1871 (Anul 15)
1871-08-04
Administrațiunea la Pasagiu Id Runi&nr .1«. 1. Redacțiunea Strada Cotica, Nr. 42. ANULU AL CINCI-SPRE fIECELE TCESCE ȘI VEI PUTIe t abonamente III CAPITALE : unu anii 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; 1 lună 5 lei. IX DISTRICTE : unu anu, 58 lei; șase luni 29 lei; trei luni 15 lei; un lună 6 lei. Abonamentele începu la 1 și 16 ale lunei Unü esemplaru 20 bani. Francia, Italia și Anglia pe trimistru franci 20. Amstria și Germania trimestru 7 fi. arg. (18 franci.) ANUNȚIURÎ Anunțiuri, pagina IV, linia 80 litere — 40 bani Inerți sunt și reclame, pag. III, linia 2 lei — — Scrisorile ei ori ce trimitere NEFRANCATE voru fi URFUSATE— Ardelile nepublicate se voră arde. DEPEȘI TELEGRAFICE. (Servițiule privata ala Monitorului). Wells, 11 Augustö. — După amedă, imperatorele Germanilor a sosit aci, unde a fost primită de imperatorele Austriei, care purta uniformă prusiană. Imperatorele Germanilor care era în uniformă austriacă, merse se întâmpine pe imperatorele Austriei. Ambii imperatori au continuat și călătoria împreună. londra, 12 August. — Sir Alexandre Cockburn a fost numită arbitru ală Angliei în afacerea Alabama. Paris. 12 Augustă.—Erí, consiliul municipale ală Parisului a votată împrumutulă de 350 milione, cu unamitate, fără uă voce. Versailles, 12 Augustă. — In Adunare era depusă propunerea centrului stângă pentru prelungirea puterilor lui Thiers pe trei ani și cu titlul de președinte ală republicei, cu condițiune anse că, daca în acestă intervală Adunarea se va disolva, puterile lui Thiers vor dura numai timpul necesariă pentru constituirea unei noui Adunări. Președintele va exercita puterea executivă ale căreia acte vor fi contrasemnate de mulți din miniștrii. Miniștrii sunt responsabili înaintea Adunării. Extrema dreptă a presintată asemenea că propunere pentru continuarea și confirmarea puterilor lui Thiers. S’a cerută urgența pentru ambele proposițiuni. Thiers a cerută asemenea urgența. S’a suspendată ședința pe 20 minute și apoi s’a declarată urgența. Sorii din Russia constată că Imperatorele Rușilorăa priimită cu cordialitate pe generaliuiă Le Fio. Ele asigura că Imperatorele aespresă viul simpatii pentru Francia. Imperatorele regretă demembrarea de Frandă a Alsaciei și Lorenei. A demințită asemene scomptură despre uă aliandă între Prussia și Russia. Purta înțelegândă în sfîrșită calea cea greșită pe care apucase a recunoscută pe noulă Ambasadore ală Eladei, d-nn Tho upi. MERCURI, 4 AUGUST 18Ț1,, LUCUNEZA TE ȘI vs! XT ABON .A. H . Jik. IN BUCURESCI, la Adminiatrațiunesc iariulii. IN DISTRICTE, la corespondinții sei și cu pufft Pentru Anunțiura ne adresa la administrațiune. t.a. paris. Pentru abonamente , la d. Darras-Hallegrain, Buf de Tuaoienne comedie, 6. Pentru auunțiurl: la d-nir Órain, Thomas et C-ni Rue Lepeletier, 23. LA VIENA Pentru abonamente la d. B. Q. Popoviol, fUlt markt, :16 Pentru anunțiurl: la d-n(l Haausesteln șt T# Neuermarkt, 11. București, £ Augusta Ce face Comuna Bucuresciloră cu fântâna sonetății și a averii? Membrii Comunei au văsluiă că, de la numirea dumneloră și pen’acuma, întru nimică nu neamu încercată se le împedicămă mersulă, fiă chiară cu drumură de feru americană, intru nimică nu te amă supărată linișcea, fiă chiară căndă voi să se dea în întreprindere împlinirea impositeloră. Membrii Comunei spună că suntă aleși al orășianilorű.éra nu al bandeloră. Asia trebuie se fiă de vreme ce spună sașia este și nimene n’a protestată, afară de d. Korlătescu. El spună âncăj că fiăcare a ’nțrunită mii de voturi. Cândă dore fiă care ,are mii de alegători și cândă alegătorii suntă mulțămirî, de vreme ce tacă, tăcurâmă și noi, pentru ca se nu tulburămă întru nimică armonia și deplina înțelegere ce esiste între aleși șal ioră alegători. Se ne permită casă doi membrii ca celă puțină pentru fântăna sănătății și a avuției generale, se-i întrebămă din cândă în cândă, ce a făcută și ce facă? Analiza chimică a constatată că acea fântână conține bicarbonatii de feru într’uă cătățime extraordinară. Medicii spună că apa acestei fântâne este multă superfora apeloră de la Spa, Bussang, ș. c. 1. Ei spună c’acestă sorginte a sănătății ș’a avuției dă 24.000 de vedre în 24 de ore. D. doctore Obedenaru ne-a spusă că anemia bântuie atâtă de amară pe Români, nu câtă mai toți sincerescă și despre Inimică nu le mai arde la inimă. Ce facă dorü doi membrii ai Comunei cu acestă fântână, menită a ne msănătoși ș’a da Comunei ună mare venită anuale ? Place domniloră membril cr Românii se fiă bolnavi, slabi și nepăsători de ori ce se face și deorîce au se face ? Se póte, derii trebuie se le placă celă puțină se mârescă veniturile Comunei cu mă milionă și chiară doue milióne de lei pe ană. Ce facă déru, âncă, vă dată, cu isvorul avuției ce țîșâi din mila Domnului? De sigură că Comuna a și numită uă comisiune, compusă de medici și de architecți, și c’acea comisiune a și ’ncepută lucrările iei pentru a face totă ce trebuie pentru uă bună splontare a izvorului sănătății și avuției. Pentru ce cise Comuna ține’n taină lucrările iei cele bune? Aici, domni membrii, lăsați modestia și spuneți câtă mai curendă publicului numele membrilor, comisiuniî ce au numită, și banii ce au pusă deja la disposițiunea iei pentru ca se ’ncepă îndată lucrările ce se cere imperiosă da se face câtă mal curenda. Dumnevostră sciți că fiecare di ce trece este uă mare pagubă pentru sănătatea cetățianilor și pentru averea Comunei. Dumnevostră sciți că banii ce va chiăltui Comuna îi vor aduce ună venită de mii de galbeni în bani și în sănătate. Spuneți-ne dorit ce faceți , și ce ați făcută deja. N’avețî bani? Déru pentru acésta lucrare sciți bine că n’aveți de câtă se cereți, și publicul ve va da totă în 48 ore. Naveți timpă ? Déru sciți caveră încă bărbați ca do. Davila, Felix, Obedenaru ș. c. 1., ș. c. 1., cari nu suntă încă molipsiți d acea cumplita boiă a lenii ș’a nepăsării, ce bântuie pe Români în genere. La lucru dorit, domni membrii, căci sciți bine că bărbați c’aceștia voră face iute, voră face îndată și bine. Deră cu epistola d-lui Korlătescu, ce făcurățî ore, domni membrii? Acordat-ați pre bâtăușiu lui Nicolae Grigoriu cea a ce v’a cerută? D. Korlătescu v’a spusă că acestă bărbată este din banda acelora „cu carii totu’de-una v’ar fi servită la necesități“. D. Korlătescu v’a spusă „că sunteți datori recunoscință“ acestoră omeni. D. Korlătescu v’a <j*80 SJ 1111 uitați că „póte se mai aveți trebuință de dânșii. * Încă vă dată devit, în numele d-lui Korlătescu, a carui epistolă se află în archivele redacțiunii, vă ’ntrebămu, ce s’a alesă cu șandramalele bâtăușiului Nicolae Grigoriu? Nu ’ntrebămă pe d. ministru din întru cea făcută, în urma publicării epistolei d-lui Korlătescu, fiindă că onorabilele d. Lascar Catargi resplătesce hoțele și abusurile de totă felulă, numai in cea a ce s’atinge de prefecții și suptăprefecții domniei-séle, ve ’ntrebămă ânsă pe dumnevóstre, ce ați făcută cu maghernița bâtăușiului, căci, décá fântâna sănetații póte ascepta, fiindăcă Romănia sunt anemici, bandele sunt voinice și nu potă ascepta. Asceptămă cu nerăbdare respunsulă la aceste doue ntrebări de mare interesă generale, și cum fiindă că d. Primară, atâtă de onorabile și delicată în simțimintele sale, nu ne va sili se mai publicămă epistola colegului seu d. Korlătescu, nici se î mai amintimă cele ce ne spune d. doctorele Obedenaru despre efectele cumplitei bete a anemiei, care reclamă mereu forfi, feră, era cu bâte și ierü bâte. Cabinetul Radovici se silesce din tóte puterile sale a ascunde Romănilor, cea a ce face și ceea ce se face. Deși arte ânse suntă silințele sale, căci, în timpii de astăzi, diariștii redă maitotă. Asta, spre exemplu, în deșiertă cabinetul, Radovici negă prin Monitoră că nu făcuse din afacerea Strousberg un cestiune ministeriale, în facia Capului Statului, puriștii vei jură și spuseră că demisiunea fusese dată. Vineri séra, la 9—21 Mă. In deșiertă elă voi s’ascundă Români Ioră nota d-iuî de Bismark către Turcia și comunicarea făcută guvernului d’aer către agintele și consulele Germaniei. Mai deschiserămă portofoliurile miniștriloră și făcurămă cunoscută publicului că nota esiste, că data ^iei este 17(29) Iulie și are No. 1280. 1) Pentru ce case guvernulă făcu cestiune ministeriale a facia Capului Statului, pentru că lege pe care a fostă propusă-o eră Camerei fără a face cestiune ministeriale? Pentru ce guvernul ă a voită se schimbe Constituțiunea? Pentru ce a spus-o curată în mesigiul tronului ș’a arătată, prin petițiunea beizadeleloră, modificările ce voia se facă Constituțiunii ? Respunsul acestoră întrebări, cari n fondă sunt identice, timțândă la același scopă, ni la dată presa din Viena, și ni’să dă acumă din noă Jiariulu Pester Lloyd. Schimbarea Constituțiunii s’a cerută, căci „opiniunea publică în Germania ajunsese la convingerea că, fără uă lovitură de Stată, România nu va pute fi păstrată pentru Carol de Hohenzollern, fiindăcă descending! Romăniloră la Dunărea de jos, încă nu suntă capabili a susținută Constituțiune democratică.“ Nu este oasă numai atâtă. Pester Lloyd ne spune — cumă se va vede mai la vale, — că se urmăria reformarea Constituțiunii, fiindă-că astăfelu „s’ar fi creată uă situațiune plină de materii aprins étóre, câtă se póte mai periculoce.“ Acestă scapă l’ama véijuta și noi, și mai de multă âncă amă făcută cunoscută că unulă din îngagiamintele ce aă luată miniștrii actuali este d’a deschide cestiunea Oriuntelui, în momentul în care va voi Prusia și Rusia. Acesă momentă amânându-se d’uă-cam-dată, se amână și „încercarea d’a se guverna țera fără Constituțiune sau c’uă Constituțiune forte restrînsă.“ Pentru ce guvernulă a presintată Camerei proiectele d-lui de Radoviei, și n’a făcută din ele cestiune ministeriale? Pester Lloyd ne spune c’a făcută o fiindă că era o dreptă „a o crede supusă“ și fiindă că compta pe înrîurirea asupra iei a guvernului germană. „Guvernul germană se și încercă, doja în zadară, a’mpedica în Cameră votarea acestor decisiuni. Splendorea Camerei celei supuse nu era se aibă uă durată lungă și, pe cătă de surprindetóre fusese debutarea iei, pe atâtă de surprinătoriă trebuia se fiă și efectulă că tocmai acestă represintațiune conservatore a națiunii, unica și — precum ă credemă — și cea de pe urmă pe care se putea rechima Carol, luă risce decisiuni și măsuri cari au provocată din noă periciulă unul conflictă.“ Pentru ce se refuză sancțiunea în timpă de 13 zile ? E că ce <zice Nâmțulă din Austro-Ungaria: „In fine guvernulă germană, fiindă aruncată din ambele aceste posițiuni, înduplecă pe principele se nu sancționeze acele decisiuni, pentru ca astăferă ele se nu potă ave putere de lege. „In refusulu principelui Carol I d'a sancționa decisiunile Camerelor, relative la conflictul drumululi de seră, credea guvernulă germană a fi aflată mijlocul d'a splonta încurcăturile romăne în sensul sex.“ Și pentru ce guvernul a făcu, în facia principelui, cestiune ministeriale? 1) Din erore tipografică sa sfiscieri 1230. „Refusul principelui începu conflictul constituționale, care apoi, cu ajutorulu puterilor, avea se se termine în favorea forței princiare.“ Și pentru ce apoi ministerială își retrase demisiunea și legea se sancționă ? Fiindă că, ne spune curată Pester-Loyd, s’a re^utat ca nu tóte puterile primescă intervenirea, și că era priinciosă pentru inamicii României n’a sunată ăncă, fiindăcă învorea și difiiulă nu s’a făcută âncă deplină, Bursei rusesc, Birzewija Vjlidomosti publică : „în casă cândă Turcia, împinsă de Bismark, ar trimite trupe în Principate și Austria ar ocupa Serbia, atunci și Rusia va ocupa părțile Moldovei perdute în 1856.“ Astafelű déré, péné se se facă tocmela, Pester-Loyd ne spune că s’a luată urmatóreaotărîre. „Carolă iarăși este principele constituționale ală Romăniloră, majoritatea conservatore a Camereloră ’lu va susținâ și daci ’nainte, și elă ierăși va ’ncerca câtă va timpă se mergu mai departe cu sistemule constituționale, pene ce tóte se voră dărîma c’ună scomptă asurtjitoră. „Tocmai pentru că puterile voiescuse amâne acesta câtă se va pute mai multă, ele nu voră face din înstrăinarea drepturilor creditoriloră uă cestiune de esisnnță, fiindă că oriși ce pasă forțată trebuie se producă ’n România încurcături neprevăzute, fără ca ele s’aducă ’n folosulă creditorilor, nici măcară mă bană. „ Deslegarea confusiunilor române deci nici de astă-dată nu va fi tăcută cu forța.“ Cum énsé se va face d’uă cam-dată deslegarea sau noua încercare de deslegare ? Acesta ne-o spune Neue-Frie- Fresse, și vomă cerceta o mâne. căci astadl credemă că este de trebuință se ne oprimă aci, pentru ca se lăsamă timpă cetitoriloră noștrii se cugete și se admire patriotismulu, inteligința și dinastismulă Cabinetului locotenintelui domnescă ală revoluțiunii de la 1866. Gitimit în „Pester Loyd” cu dată din 8 August, următorele: „Candu cu puține luni mai ‘nainte d’acesta, în urma conflictelor din Principatele Dunarene, se desbătea ca una ce aprope sicura isbucnirea crisei în Bucuresci, resturnarea principelui domnitore și schimbările politice ce stau în legătură cu acesta, lumea avea so se convingă că România prin săriturile sale necalculate de mai nainte în vieța’I de Stată este în stare a oferi puterilor europene surprise cu totul neașteptate. Oă Cameră din nou alesă—a doua „chambre introuvable“ — procură partitei conservătdre a ordinii față cu a Roșii oră, liniștea majorității, și fulgerile concentrate asupra României fură înlăturate, fără peliculă. Majoritatea conservatore și ună guvernă corespundărorii aceștia oferiră principelui Gerol I posibilitatea de a -șî consacra luminatele sale talente de guvernare Principatelor-Unite și a conduce viața politică și sociale la fericirea libertății, a moralei, ordinii și constituționalismului. On totală pe neașteptate periciulă acută fu îndurată! Déra splendarea Camerei celei supuse nu era se aibă oă durată lungă și, pe câtă de surprinejetóre fusese debutarea iei, pe atâtă de surprindători trebuia se fie și efectulă că tocmai acesta represintațiune conservatóre a națiunii, unica și — precumă credemă — și cea de pe urmă pe care se putea rezima Carol, luă nisce decisiuni și măsuri cari aă provocată din noă periciulă unui conflictă acută. Camerele, în contra demarșelor străine și cu deosebirea celoră din partea guvernelor germane, au refusată proiectele de ’nvoiela, făcute pentru terminarea conflictului esistente în cestiunea drumului de seră cu consorțiul u Strousberg. Dejii nu se opri la refularea ’nvuielei propuse, ci votară următoarele decisiuni cari nu apără cuă consciințiositate alasă interesele creditorilor străini: „Concesiunea drumului de seră Strousberg s’anuleză prin arbitrațiă, posesorii obligațiunilor drumului de seră română se se constitui în societate care se iea asupră și drepturile, dérai și tóte datorințele concesionarilor; dacă societatea acesta nu se constituie î n decursură unul termină fișată, atunci se se prețuiască lucrările gata ale drumului de seră și materialulu, și posesorii de obligațiuni sa se despăgubască numai corespunzăteră sumei ce va resulta din acea prețuire; în casă eventuale, guvernul va ave se porte grija de susținerea linielor, deja gata, acordându’i-se pentru scopul„ acesta ună credită de 5 milione“. Creditorii străini, ale căroră contingență mai însemnată se află în Germania, se refură neî ndreptățiți și apelară la guvernele loră pentru protegiarea intereseloră loră amenințate. Guvernul germană se și încercă, dâră în zadară, a ’mpiedeca în Ca*merd votarea acestoră decisiunî și nud ree și a ’ndupleca pe Senată a le respinge. In fine, fiindă aruncată din ambele aceste posițiuni, înduplecă pe principele se nu sancționeze acele decisiunî, pentru ca astăzieră ele se nu potă ave putere de lege.