Romanulu, septembrie 1871 (Anul 15)
1871-09-12
TELEGRAMA Buzeii, 22 Septembre, 1871. D-luî redactare alu fiariului ROMANULU Astăzi aflându-mă, cu mai mulți prieteni, la unu stabilimentă de mercantile, mă pomenescă că unu dorobanță polițienescu mă invită brutalminte se mergă la poliție. După acesta, vină dour și unu comisară. Constituții mea mi se aplică prin îmbrânceli și delanori! Polițaiul, ca aginte fidele sistemei emieeriloră și ciorbagiiloră, grămădi asupră’mi insulte și diferite altele..... Vă rogă, se dați luminea acesta, pentru ca se vâdă lumea, și mai vîrtosă Românii, de unde arad plecată și unde amu ajunsă. Ionu Boroglu. Românii nu emigrezi, pe cândă Germanii emigrază. Și apoi este pre dreptă, politicii și umanii, ca pentru câți-va Români ce și-ară părăsi țara spre a se strămuta în străinătate, noi se sacrificămă totă națiunea, scoțândă de vântare pământul patriei la străini, cari ni-lu voră cumpăra totă cu banii noștril? — Se ne gândimă seriosul, căci numai sutele de milione ce neamă legată a da străiniloră suptă formă de concesiuni și de împrumuturi de stată și sistemulu economică care face ca tóte averile se tracă de la Români la străini, — voră fi mai multă decâtă de ajunsă ca străinii Să de vie, ca în orașele Moldovei, proprietari pe cea mai mare parte din moșiele nóstre; și atunci s’a sfîrșită cu noi, căci uă naționalitate fără proprietatea pământului nu póte fi. Uă naționalitate română presupune ună pământă posedată de Români ! Unăstată atrage capitaluri însă le atrage pe producere, pe industrii, pe obiecte scose din țară, âră nu pa înstrăinarea fondului, pe vârterea țarei. In așa modă nu atrasă capitaluri nici oă națiune din câte exisă. Totulu este relativă. Dacă considerămă numai capitalurile în sine, fără a considera și ’n mânile oul se află ele, și ’n ce condipunl operază, și resultatele loră morale și politice asupra națiunii, atunci trebuie se considerămă fericiți pe iloții din satele Moldovei cândă întreprinzătorii loră—Jidovi—a fi bani, pentru că cu ajutorul capitalului îl storce cu mai multă putere. Atunci România ar trebui se considere ca să binefacere invasiunile militare ce au ocupat’o în atâtea rânduri, pentru că acestea ’i aduceau cu sine bine. Cândă Francia fu inundată de armata Germană, ună invețatu ală scólei cosmopolite care profeseză doctrina că „banulu nare animă,“ <f>cea „mare avantagiă „pentru Francia că resbeiulă se urmază „pe pamântul ă iei! Mulțime de bani are „se se verse în țară de la uă oștirea„tâtă de mare!“ . Miijlocul de a ave capitaluri în modă compatibile cu onórea și existența nostră politică stă în reformarea sistemului nostru economică în sensulfi naționale, care ar ava de efectă ca uă parte însemnată din capitalurile ce intră în țară pe produceri, se rămână în țară, se fructifice în țară— se nu plece întregi în străinătate cumă plecă din causa actualelor regiune economică, ar ava de efectă ca averile se nu tracă de la Români la străini; și ’n fine stă în organisarea unui sisteme naționale de instituțiuni de credită. Cea mai simplă înțelepciune cere restatornicirea legii abrogată, care opuna străinilor nenaturalisați d a cumpăra nemobile. Oriintele se află în periodulă luptelor de rasă și a formațiunii staturilor și naționale. Asia dură tocmai cândă naționalitatea nostră se luptă în procesul de viață cu națiunile opuse, cari ari tendința a ne cuprinde țara prin cucerirea economică și prin superioritatea culturale, — este politică și umană, ca tocmai în asemene epocă gingașiă pentru noi, în asemene crisă, noi se dârîmâmă așeijâmintele create de înțelepciunea străbunilor noștri, pentru conservarea națiunii, întăriturile cu ajutorul cărora putemă resista și eși triumfători din acastă luptă ?— Cândă vedemă bine că alte națiuni nu ,î favorate de istorie de câtă noi, avândă avantagială d a se cultiva mai înainte de câtă noi, suntă cu câte-va gi narațiuni de cultură înainta nostră, pe cândă noi apăsați de invasiunile și dominațiunile străine în cursă de secule, amă fostă paralisațî în cultura nostră. Cândă vedemă că ne aflamă nu în facia unui casă ordinară unde câțiva străini ară voi a cumpăra proprietăți, și care Hindu în mică numără sară asimila cu noi, ci în facia unei emigrațiuni sistematice, a unei cuceriri furișate; — a da dreptă străinilor, se ne deposede de pământul patriei, este a ne esecuta noi înșine în contra nóstru planulă destructorilor noștri, a consimți noi înșine la peirea nostră. (Fa urma). FELURIMI. Otrăvire cu plumbă. In Viena (Löwengassr) s’a întâmplată <la*ele trecute țiă casă forte interesante. Ună copilă se îmbolnăvise de mai multă fimpă și nici unul din medicii chiamați nu putea se descopere causa bulei. In line medicală specialistă de copil, Dr. Löwy, a studiată bula acesta mai cu de-amănuntură, și a devenită astăfelă la conclusiunea, că are a face c’uă otrăvire prin plumbă. Cercetări mai aprópe aă și avută resultatură, că s’a descoperită, cumă că mânca sâă da pe obrază in fiecare dimineță cu Bleiweiss, care conținândă plumbă avu ună efectă atâtă de periculosă pentru copilă. (Curierulă de Iași). * # * Unu duelă în consiliul comunale de Bucuresti. D. Ioanid cere cuvântulă spre a comunica ceva gravă consiliului, și acordându-i-se relateză cele următore: In ședința de Marți, 24 ale cuvintei, pe când p âncă se ținea ședință, d. G. Florescu ’lă a chiămată la uă parte și ’ afisă : „Domnule Ioanid, îți vorbescă fórte seriosă, mă credă insultată prin cuvintele ce al jisă astăcîla adresa mea în privința aceloră 500,000 ocale patru întrebuințată pentru pavagie; de acaa îți facă cunoscută că te provocă la ciudă.— Mâne îți voiă trimite secondanții, și d-tea vei numi pe al d-tale spre a regula duelulă prin care voiescă a -mi repara onorea atacată, de d-tea." La acestă propunere a d-lui Florescu, d. Ioanid a începută seriijS, și i-a respunsii că d-sea nu este venită aci se se face, că nu înțelege acastă provocare de duelă; că d-sea stăruie și nu va înceta de a cere se se dea uă socotâlă exactă pentru întrebuințarea acelor 500.000 ocale până. D. Ioanid, neputândă crede de câtă uă glumă provocarea făcută de d Florescu, și crefcândă că ar fi rușine de a spune acesta celorfl-lalți colegi al sei s’a întorsă la loculă sec, și a asistată la deliberările consiliului până la finită. A doua di Mercur, fiudă însărcinată a face să constatare la cancelaria stărostiei dulgherilor și ziduriloru, în urma unei petițiuni primite la Primărie din partea membrilor a acestei stărostii, și fiindu că prin adresa de invitațiune i sesese că acastă lucrare are se se încapă la 10 și jun. ore diminâță, a plecată d’acasă de la 10 ore și a stată la cancelaria (jise) stărostit cu acastă cercetare pâne la orele trei după amâdf. Intorcându-se acasă, a intrată pe din dosă și s’a culcată, fiindă ostenită. Pe la orele 6 după aniâdl a eșitu din casă iarășî pe din dosă, fără se invadă omenii d-sâle nici cârdă a venito, nici cândă a plecată. Pe la orele 8 intorcându-se acasă și intrândă în prăvălia sea, ’I s’a dată de omenii sei țină biletă sigilată, pe care îl presintă consiliului, în cuprinderea următore . ROMANULU 12 SEPTEMBRE 1871 787 „Domnule, „Suntemă veniți pentru a doua oră „adî la d-vo. tră pentru a arangia conflictulă întâmplată între d. Florescu, „fiindă martorii d-luî pe câmpul ă de o„nóre, ve rogă trămitețî martorii d-vós tră; pe noi ne găsesce la casa Crețulescu la d. Corioianu de la 4—5 ore „sâra.“ Semnătura este nedescifrabile. După citirea acestui biletă, continue d. Ioanid, d-sea începândă se rîdă, a întrebată pe omenii sei: cine ’să adusă? El ’s aă respunsă că douî oficialî. După acesta, d. Ioanid intrândă în comptoară, unde se afla asociatulă seă, acesta ’l-a spusă că pe la orele 11 de diminață pe cândă se afla ocupată în comptoară, s’a pomenită deuă dată că intră acolo douî d-nii oficerî cari s’aă adresată către d-luî în limba francesă. Tovarășuiă d-luî necunoscândă acastă limbă, le adisă că nu înțelege ce spună. Atunci acei d-nî oficiali ’î aă disă în limba română că suntă veniți din partea d-luî G. Florescu, în calitate de secondanți al d-luî, cari să se asiste ca martori pe câmpulă de onore la duelulă propusă, și ’să aă întrebată cari suntă secondanții d-lui spre a se înțelege asupra regulării duelului. Asociatură d-lui Ioanid fiindu forte ocupată și singură în comptoară, și ne’nțelegândă pentru ce ’ia provocă la duelă, le adisă se ’lă lase în pace; „noi, le a adăugită, „nu ne ocupămă de dueluri, noi avemă „aici marfă de vândare : daca aveți se „cumpărați ceva, poftiți treceți în prăvălie.“ Atunci, vetiându că era uă ne’nțelegere între acest douî domul oficiarî și asociatură d-lui Ioanid, pe cari d-loră ’lă luaseră dreptă d. Ioanid, d-nui oficiarî aă întrebată cândă potă găsi pe d. Ioanid. Li s’a respunsă că d-lul nare lisată ora cândă vine acasă, póte se vie curândă, póte se vie și tocmai pe seră. După acesta oficial ii aă plecată. Pesteuă oră întorcându-se, și spuindu-li-se că totă n’a venită d. Ioanid, d-loră aă lăsată b.letulă presintatu acumă consiliului. D. Ioanid, luândă acesta totă dreptă glume făcute de d. Florescu, e’a urcată în casa sea spre a se culca. Dâră mai în urmă,gindindu-se că neste asemene glume nu suntă bune, și mai vîrtosă că toți omenii sei aflaseră despre acesta, a eșită din casă și s’a dusă se comunice acestee d-luî prefectă ală poliției; deru nu s’a găsită nici la prefectură nici la domiciliulă saă ; și fiindă că d-nu prefectă șade în apropriare de d nu Tacian, primula procurore ală tribunalului, s’a dusă la d-luî credândă că să va putu găsi spre a’i arăta acelu biletă și a’i relata cele petrecute în magasinulă seu, n’a putută afla onse nici pe d nu prim-procurore. S’a dusă apoi la d-nu ministru de resbelă, pe care asemenea nu l’a găsită. S’a întorsă la clubură de vis-a-vis de teatru, credândă că acolo va găsi vr’ună demnă procurore, dară nici acolo n’a fostă mai norocită, întorcându-se apoi iară la poliție, a găsită pe d-nu prefectă, care tocmai pleca, și spunânduî d-luî tóte cele petrecute în privințe acestui duelă, d-nu prefectă ’l-afisă că se n’aibă nici uă grijă, căci d-sea va face cele de cuviință. A doua zi Mercur, d-nu Ioanid, venindă la o spelulă comunale și fiindă că credea că d-nu prefectă va fi vorbită ceva d-lui Florescu, accepta de la acesta de a’l declara că a făcută uă glumă. D nu Florescu ea é din contra n’a tăgăduită că a trămisu cu totă seriosulă pe acel douî d-nT oficialî la d-luî, că stăruie a se bate cu d-luî în duelă, și că, dacă d-nu Ioand este omă de onore, nu pole se refuse provocarea. Atunci d-nu Ioanid, vâdândă stăruința d-lui Florescu în provocarea pe care o credea la începută de glumă și pe care se pudia de a o divulga, credându că n’ar fi cuviincio să se scie și publiculă că între două consilieri comunali se petrecă asemene lucruri: vedândă că cu tote observațiunile ce a făcută d-luî Florescu, d-luî continuă de a’lă insulta, dicândă că dacă e omă de onore trebuie se se bat la duelă cu d-luî, cea-a ce va se țlică, observă d. Ioanid, că déca nu se va bate, nu e omă de onore; vedendu că la comună suntă presinți din membrii iei spre a se putu ținâ co silă, a ruga u pe d. Racoviță locotenintele de primară, ca se invite de d-nii consiliarî se iure în ședință spre a le relata aceste împrejurări; dată fiindu că’i s’a observată că legea comunale nu permite a se ținiâ uă ședință fără a se convoca conciliarii cu 24 ore mai ’nainte, d. Ioanid a rugată atunci pe d. Racoviță de a permite a relata tóte aceste împrejurări a donat și pentru cândă era convocată consiliulu. Asia dâră, continue d. Ioanid, astă dî supune consiliului acastă cestiune arginte care se atinge de viață și de demnitatea sor de consilieră ală comunei. In câtă privesce onórea d-sale ca comerciante și simplu cetățianu, cuvintele d-lui Florescu d. Ioanid le consideră ca prafulă care se pune pe uă haină curată și pe care scuturânduiți cu degetulă, haina rămâne totă curată, și nu crede că cineva, în locă se scuture prafulă de pe dânsa ar face bine s’o arunce în focă. In ceea ce s’atinge ânsă de demnitatea de consilieră,lice d. Ioanid, Gestiunea se schimbă, căci nu crede că consiliarii sunt veniți aici spre a se juca ca copii. D. Ioanid se crede datoră a se ocupa seriosă de interesele comunei spre a putu fi în stare a da în totădauna uă socotilă eșactă de banii comunei cari se chieltuescă. D. Ioanid, adresându-se către d. Fiorescu, Îi dice se lase duelulă, căci d-luî ca omă de prăvălie, precumu ’lă a numită d. Florescu, nu înțelege duelul, comercianții ocupându-se de altă ceva de câtă de duelă. D. Florescu a calificată pe d. Ioanid de omă de prăvălie, dice d-lui, credândă a lă insulta. D. Ioanid arată că — departe de a’i fi rușine de acestă titlu pe care d. florescu i la dată în disprețulă comerciilui — d-se află pâră cu mândrie și că omulu de prăvălie se crede datorii și - n dreptă de a cere socotala cumă se chieltuescă banii comunei. Prin urmare nu duelă cere d-lum ci comptă eșadă de întrebuințarea celoru 500,000 ocale pâtră, terminândă, d. Ioanidă dice că ieri sa adusă la d. ministru Tell, care este și ad-interim la ministerul de resbelă, căruia relatându I tote cele întâmplate în privința duelului, ’i-a arătată și biletulă pe care l’a lăsată acel douî d-nî oficialî; și că pe soră a venită la d-sea d. comandante ală orașiului, întrebându-la ai spune cine suntă acei douî d-nî oficialî cumă îl chiamă, și unde locuie că. D. Ioanidă neputâ dă ai da aceste informațiuni s’a mărginii a a arăta d-luî comandante numai acelă biletă. D. Ioanidu rogă pe d. Florescu ca omü onestă ai spune numele și locuința aceloră douî domni oficialî spre a le areta d-lul comandanții. D. Florescu protestă energică in contra cuvinteloră d-lui Ioanid, cumă că d-lul ar fi atacată comercială, și rugă pe consiliu să se adă p acesta. D-sea dice că comercială este puterea unei țări, că comerciala este compusă de persone forte onorabili cari sdâncă mă merită mai multă, acela de a’și fi creată averea prin propriele sale merite. Nici vă data dură n a avută intențiunea da ataca comercială, mai cu suma că printre colegii d-sale se găsescă comercianți, persone pe care d-sea le stimază, și care n’aă protestată în contra cuvinteloră pronunciate de d-luî în ședința trecută Sole,Ilie d. Florescu, că d. Ioanidă speculază cuvintele d-lui în piadă, dară lasă ea publiculă se judece, se se propuneie asupra conduitei dlui Ioanid. D. Florescu continuâ,dă aretă că într’i devĕra a atacată pe d. Ioanid personale, și ’și mănține cuvintele d-sale în privința d lui, ânse pentru onerea comercii lui, crede că d. Ioaid nu este represintantele lui. In ceea ce privesce că d sea a provocată pe d. loinidi, c. Flor«seu aretă că acesta este adevera a ; énse nu credea ca d-luî se facă din acasta cestiune de consiliu, ființă să cestiune cu totulă privată. Intr’adevĕrit, dice d. Florescu, a trămisă martorile d. Ioanid, pe cari nu numai n’a voită se’î primască și se respundă la provocațiune, dară chiar și a reclamată parchetului în contra militarilor strimiși. D. Florescu se miră curând. Ioanid cere ca se divulge numele oficialilor , meseria de dotatore n’a făcut-o nici vă dată, și o lasă d-lui Ioanid. D. Florescu resumându-se aretă că nu voiește a mai prelungi acastă disensiune, lasă dâră că fiăcare cetățianu, care va citi proesele vervali, se pronuncie epitetulă ce se cuvine omului acela care întrebuințeză asemene mujioce și care re usă uă satisfacțiune de onore. Toți ceîlalți d-ni consiliarî propună ca acestă regretabile incidine tratată în ședință secretă, se nu se publice. D-niî Ioanid și Florescu ânse stăruindă A se înscrie cuvintele d-loră, și âncă nu estenso în prosesulu verbale, care se se publice, consiliulu n’a putută de câtă cu părere de râd se accadă la propunerea dumnuloru. (Estrasa din procesuri-verbale alíí ședinței consiliului de la 27 August s. H.r. * Jules Favre a intentată procesă de presă contra tuturoră diameloră, cari au publicată calomnii despre câisulă și despre faptele sale din timpul ă, când era ministru. Totă uădată este de notificată că Jules Favre a redeschisă biroulu scă de advocată și la 4 Septembre st. a. a avută cea ântâiă pledarie. (Curierulu de Iași). Bucuresci, 5 Septembre, 1871. D-luî redactare alu pianului ROMANULU Domnule redactare. Au înserată în stimabilele d-vóstre diară, de la 4 ale cuvinteî uă epistolă a unui abonată anonimă. M’am mirată că d. abonată nu și-a supscrisă și numele, acesta dovedeșce că se ascunde, cândă invocă pedepsirea funcționarilor abusivi. Totă lumea scie că d. Manolescu, fostă perceptare la colorea de galbenă din capitală a delapidată bani. Asia dâră d. abonată n’a avută în vedere se scrie ceva noă, ci numai se respândescă uă neadeveră despre ancheta ce se face în privința baniloru delapidați de Manolescu,zicându-se că acestă anchetă se póte casa de autoritățile judiciare, fiindăcă se face de mine, ca particulara. Cu tote că anchetele făcute de una particulară pot fi legale, când particularulü ar ava autorisațiunea unui ministru, totuși d abonată a uitată, se vede, a arăta, prin epistola mea, că nu este persona mea particulară desemnată ca facerea anchetei în cestiune. Pentru acastă anchetă e de numită uă comisiune, compusă de d. procurore generale pe lângă curtea de apelă, d’ună membru delegată ală comunei Bucuresci și d’ună delegată ală d-lui ministru de finance, ș’acastă comisiune, credă, are destulă greutate, ca se inspire ’ncrederea că va arăta totă adeverulă, prin anchda ce face. Asicuru încă și pe d. abonată că autoritățile judiciare nu voră găsi vr’uă nelegalitate la un asemene anchetă. Speră, domnule redactare, că veți binevoi, în interesul adevĕrului, a ’nsera acestă respunsă prin stimabilele d-vóstre drariă. Primiți, ve rogă, domnule redactare, asigurarea proditinsei laele considerațiuni. N. Petrescu. Societatea Română DE ARME GIMNASTICA ȘI DARE LA SEMNE. Duminică 12 Septembre concursă cu premiera carabină și pistolu în localulă de dare la semnă ală societății. Societatea Economia Duminecă la 5 Septembre, neputânduse întruni numărul a d-loră membrii în conformitate cu presei ipțiunile art. 45 din statute, Comitatul face cunoscută, că, Duminică la 12 ale curentei, pe la ora 12 din di, are a se ținu ședința ordinară a adunarei generale din patrilunia a doua a anului curent , cu ori-care ar fi numerulă d-loră membrii presinți, conformă art. 46 din statute, și totă-d’uă-dată se adauge, că s’aă luată disposițiuni pentru ținerea ședinței totă în localul Ateneului română. Președinte, F. S. Aureliană. Secretară, I. Ov. Enacenu. Girante reapun^ătorii, P. BSliceanu. Doctor ulii Veileanu, locueșce calea Vergului No. 45. Dă consultații gratuite pentru malawi sermani de la ora 10—12.