Romanulu, octombrie 1871 (Anul 15)
1871-10-10
Etă faptul. Serviciule medicale ale caiei ferate Bácsaread — Giurgiu, aflându-se în suferință de multa timpă, se simți necesitatea numirii a încă unul medică, cu însărcinarea de a face serviciu de la Giurgiu, până la stațiunea Comana. Pentru acesta scopu, șeful gare [Giurgiu raportă direcțiunii sale recomandândă totă-d’uă-dată pentru aceata funcțiune p’ună doctore română d’aci, care deja de la ’nceputul anului curinte, cu cea mai mare promptitudine și desinteresare, dedese ajutorulă medicale la orî-ce casă de bollă ală funcționariloră garei. După mai multa raparte, în fine, d-ln ministru avu grațiositatea d’a întreba, printr’uă telegramă adresată d-lui prefectu de Vlașca, deci medicula recomandată primesce acelă poștă cu remunerațiunea de 50 lei noul pe lună. Este de observată că celăaltă medică, staționată în Bucurescî, are uă remunerațiune de 300 lei noul. Doctorale română, ca anulă ce scie a’șî respecta solința și artea sea, respunse d-lui ministru că primesce cu cea mai mare plăcere a face gratis acelă servițid, lăsând și suma dstinată d sete a se trece la economii. DérQ lucru ne mai amfilti . . . patrioticulă d-nu Crețulescu, cu înalta’ înțelepciune, credu c’a oferi gratis servițiele méle, este ună faptă, care merită disprețiă, și, puindă străinismulă, ignoranți și imoralitatea mai presusă de tóte, nu se săia numi în acea funcțiune p’ună Jidovă. Insulta adusă corpului medicale prin» dr’uă asemenea procedere devine și mai gravă, cândă vomă spune c’acea ființă favorită d’ună ministru, un ă română, este vestitulă Moritz Wertheimer din Giurgiu, care, în decursulă mai multor ani, a ’acelată într’ună modă nerușinată atâtă publiculă, câtă și autoritățile competing, însușindu-șî titluri academice pe cari nu le posede. Deși direcțiunea sanitară, descoperindă în fine frauda, inseră în Monitorulu medicale numele lui printre aceia, cărora le este interzisă a practica artea medicale, totușî acelă individă urmă nepedepsită a specula credulitate publicului, maltratândă cu ignoranța sea pe nefericiții bolnavi. Totă acestă fidtovă cu impertinința ce caracterisă seminția lui Israilă, avu cutezanța a cere de la Cameră uă pensiune, amenințândă corpurile legiuitóre că, la casă de refusă, va părăsi țara lui Traiană, lipsind-o astfel de înaltele sale lumini. Câtă despre calitățile sale morale — decă mai pot fi fi vorbă de moralitate — ea omă în societate și ca tată de familie, oricine ’și va pute forma uă justă opiniune, percurgândă vre câteva pagine din cronica scandalosă a urbei Giurgiu. Uă asemenea creatură este preferată unui doctore în medicină, bancă și salariată din budgetură Statului română! Bine! pre bine, domnule doctore Crețulescu! Urmați pe acestă cale și fiți șicum că ncurândű unele simpatii ale . . . hahamiloru din tóte unghiurile lumii ve suntă asigurate pentru eternitate. Acumă, cândă faptulă e cunoscută, suntemă în nerăbdare a afla, décii direcțiunea sanitară, care are datoria d’a apăra drepturile medicilor români, va sei se dea satisfacțiune demnității ultragiate, alungândă pe acelă individă din postură unde a fostă popolată. Vomă vedei Rugându-ve, domnule redactare se dau acestea publicității, bine-voiți a primi etc. Unii abonații. FELURIMI. Pe stradele Parisului circulă uă imensă trăsură, trasă de patru cai și conținândă ca la douăzeci de omeni. Suntă escursioniști englesi, cari au venită se contempleze ruinele Parisului, ROMANULU 10 OCTOMBRE 1871 Imensa loră transportare cu acea trăjitură și sunetele corurilor de cari suntă mai totu-de-una însocițî, îmboldescă multă curiositatea publică. :ți » * Uă ’ntemplare forte neplăcută cătru decurânda pe eapulă a doni mari industriași din Viena, cari întreprinseseră uă călătoriă de plăcere în Elveția. Acești domni, dintre cari umilă e secretarială generale ală drumurilor, deferă bohemiane și cela-lalta șefulă casei Wertheim et Comp., avură ciudata ocasiune d’a fi luați la Interlaken, dreptă doui tâlhari, cari se zipea că suntă în Elveția. Dânșii aveau orecari punte de asemănare cu cei doui tâlhari, atâtă în profilă, câtă și la mersă. Ceva mai multă: javeaă ună accentă vienesc. Acesta fu ‘d’ajunsă grandarmeriei spre a se ocupa de ei. Cu tóte protestațiunile și cu tóte hărtiele lor, fură nevoiți se strebată că mare parte din Elveția, doru într’ună modă * multă mai puțină plăcută pe care nu lă proiectaseră, adică pe josul, între dori •grandarmi, culcându-se în diferitele închisori ale districtului. Péné la Berna, după u captivitate de trei zile, acești domni fură liberați, grație inntervenirii însărcinatului cu afacerile austriace, care lumină pe autorități. In acesta timp, adevărații tâlhari, erau lihni și ’și vedeau de meseria. * « & Astăzi se scie positivă, spune Times, că celă din urmă mare Vizir Aali-Pașa a lăsată datorii considerabili, cari se rădică la o sumă de 80.000 livre st. (2 milione franci). Proprietățile sele, coprinjândă încântătorul yali din Bebek, și magnificulă Konak din Stambulă, construită pentru dânsulă din ordinile și cu chiăltuielile Sultanului, nu voră fi d'ajunsă, chiară vorijându-se cu câștigă, spre a procura succesorilor, banii necesari. Luptă de datorii din causa manieră cheltuieli, reclamate prin înalta’ posițiune, orele cele mai bune pertendu-le cu silința d a liniști și d’a popli mârșavele intrigi ale seraiului, Aali-Pașia, ca și alții mulți emininți omeni de stază ai Europei, nu da nici uă dată ascultare a afacerilor sale personale, își negligia bugetulă, și de zece ani, era ace s’a dovedită mai în urmă, n’a avută ună singură regulamentă monetară și nici n’a luată vr’ună comptă seriosă intendinteiulică. * * * (Le Sieche). Monitorul francese publică deslușirile următore despre mortea d-lui Lambrecht, ministru de interne. D. Lambrecht a murită prin ruperea unui anervismă. Visitatorii, profundă mișcați, se grămădeau la ospețule din alea Saint-Cloud. D. Thiers veni diminea cu d-na Thiers și d-ra Dosne, întâlni pe mai mulți membrii al corpului diplomatică și numeroși deputați, prevestiți de d. de Larey. Șeful puterii esecutive își esprese cu să vină simțibilitate durerea ce ’î a causată fatala noutate. Nenorocire neprevazută! D. Lambrecht nu încredințase de câtă câtora-va intimi presimțimântele ce’să apucaseră în aceste ultime mominte. Ancă vorbia de durerea sea c’uă dulce și surî4ât0re resemnațiune: — „amu, 4icea eia, unulți sau done organe cari trebuie se le ’nlocuiescă, déja la Paris nu se vândă asta felu de unelte de viață.“ Acesta bărbată politică, iubită, venerată de tote partitele, era de altmintrelea, cată se spuneme, tipulă deplină ală catolicului liberale. Ultimele’i suferințe nu lă-au putută turbura. Lucrase în ajuna pene destulă de târdie, cu d. Carmon. Se sculase de vreme și, cumă ’șî-a terminată gătâla, durerea, încă de multă timpă cunoscută, deveni atâtă de violente, jucâtă d. Lambrecht se cufundă în fotolii și ’și chiamă familia. D-na Lambrecht alergă și putu am doua vorbe, cele din urmă : „ Etern!. . . unu preoții ? D. Lambrecht luă mă suspi eterică. După câteva minute, preotul a sosi, urmată de doctore, care culcă pe murindă și’i aplică mă sinapismB pe inimă. La none ore, se și stinsese deja una din cele mai respectabile și din cele mai însemnate individualități, cari, luară parte în consiliele Franciei. * * ! Mai mulți din agenții diplomatici din s străinătate ai Republicei francese aă prin mită că vor cumpăra animale pentru grădina plantelor din Paris. S’asceptă. înainte de finele anului, uă păreche superbă de elefanți, cari au fostă speciațî j de consulele francese de la Calcutta, Gaston Phoebus, navă din portură de la Bordeaux, a sosită la Buenos-Aires, aducândă pe marginea sca lină tigru și urșii jaguară din Parana. Căpitanul a adusă asemene câteva animale ierbivore, originare din Pampa,dintre cari în grădina Plantelor, nu erau nici una. Pe lângă aceste din urmă, se află ună rozătoră având o mare analogia cu iepurile dură multă mai grasă decâtă eia. Acesta animală, forte comună în provincia Buenos-Aires, e chitnist de gauchoși supt numele de biscada $ # De câtăva timpă, chimii în Jiaburile Droit, căcașurile de alte națiune mintale, urmate de sinucidere, simtă forte numerose în Francia. $ * Un faid vândută Se vorbesce, că ziarulă nemțescă „Wanderer“ din Viena s’ar fi vândută ministrului Hohenward cu 90,000 florini sau 18,000 galbeni, și va apăre în formată mai mare supt conducerea d-lui Bresnitz, actualele redactorii ale Jiariului „Der Osten“ care fiindă omile baronului Petrino, totfi deuna a susținută drepturile autonomice ale Bucovinei și peste fată s’a luptată pentru interesele Românilor din tote părțile. Dacă sară adeveri scirea acesta, noi numai ne-amă bicura, căci euă necesitam necontestabile care avenul la disposițune mă organismaî cu autoritate în limba germană, care se susțină cu demnitate interesele nóstre naționali. * Istoria ra picantă. S’a întâmplată la Oradea mare. Că nevastă tineră și-a strămutată cuarticulă, și din nebăgare de somn, a uitată în vechiulă ei cuartirără grămadă de epistole de amoră. Bărbatulă care s’a mutată în locul dânsei, găsi epistolele, și se infioră vedenda că acelea se începQ cu cuvintele : „Iubita mea Maria!“ Nevasta lui asemenea se chiama Maria. Bărbatulă salusit ceti sup,scrierea, și alergă numai de câtă la respectivulă, una tânără bon vivantă. Urmă să certa care se închiria prin provocarea la ciudă. Intr’aceste nevasta care se muta din cuartiră, observă că i lipsescă epistolele, deci se duse numai de câtă la cvarticulă ei de pân’atuncea, și ceru epistolele ; domna suprinsă, nu scie» nimica despre esistența loră. Urmă apoi între eluă scenă din „Lupta dameloră,“ —pâne cândă în fine bărbatulă se re’ntórse și se deduci totă încurcătura neplăcută. & % * (Familia) In noptea de 17 spre 18 Septembre, în comuna Racovița, din districtulă Râmnicu- Sărată, s’a ivită focă Lr uă șiră cu snopi, compusă de 60 clăi orză, a locuitorelui Ion Bobenu. Nu s’a putută scăpa de câtă patru clăi. 8’a luată măsuri spre a ne descoperi autorele faptului. * 4? # In naptea de 17 spre 18 Septembre, în comuna Branici, districtul Romanațî, casa locuitorului Marin Sandu a arsă cu desăvârșire, scăpându-se numai ce se afla într’ânsa. Nu s’a descoperită încă autorele faptului. •» & Districtulu Râmnicu-Vâlcea. — Timpuri favorabile. Recolta porumbului merge bine. (Monitorul). ACTE OFICIALE INTERNE.—Prin decrete cu data de 4 Octombre, se afi numită și permutată: D. George Pastia, supt-prfectă la plasa Dâmbovița, din județul Dâmbovița; D. I. Ziann, supt-prefectü la plasa Herța; D. Constantin Năstăsescu, supt-prefectu la plasa Oitu; I. Grigore Bunescu, supt-prefectu la plaiul Loviștea; D. George Miucescu, supt-prefectu la plasa Topologii; D. Ion Gr. Rätescu, supt-refectu la plasa Buesei, din județul Argeș D; D. Al. Dumitrescu, supt-prefectu la plasa Sabaru, din județul lltovo; I. Petre Hagiescu, supt-prefectu la plasa Snagova, județul Jilbou; II. Iorga Ietrató, poliată ală orașiului Târgu-Ocna, din județul Bacău; D. Ion Radovici, s’a numită căpitanăadjutantă majoră ală batalionului II din legiunea a III-a de gardă civică a capitaliei; S’a disolvată constiință comunei Iași, înlocuindu-se cu u comisiune interimară; D. C. Vasilescu, oficiară de serginți la culorea de Roșia din capitală; D. Spiridon Niculescu, oficiară de sorginți la culorea de Verde din capital; D. I. Rădulescu, oficialii de serginți la culorea de Galbenă din capitală; D. Dimitrie Vâlceanu, oficialii de serginți la culorea de Negru din capitală; D. Mihrtlache Grigorescu, oficialil de serignți la culorea de Albastru din capital;V. RESBELU — Locotenentele Uricariă Lascaris, din regimentul No. 7 de infanteriă, se pune in pozițiune de reformă. S’a primită demisîunea din armată a BUpt-locotenintelui Brătășianu Nicolae, din regim era fu hi 1 de infanterii Majorulă Petrovfl Dimitrie aflată in neactivitate prin suprimarea funcțiunii de la 1 Apriliă, 1871, s’a chemată în activitate șia numită comandantă ală batalionului de miliții din județul Putea. Supt locotenentele Pascal Ionidi, se va șterge din contrólele armatei, cu perderea gradului, la vr’mă conservatoriu scu la altă atare institută ma î naltă; c). Cumă că aă desferitate deplină în limba română sau germană d’a pné propune în una din aceste limbi. Cei cari aă mai servită ca profesori la vr’ună institută publică sau ca magistru de capelă militară ca succesiv bună, se voră preferi. Comisiunea administrătdre de fonduri scalare din Năsăudu. Gregoriu Moisi, Vicariu »ni*sons«p.. 34 Septembre, 1871, Tatera bolnavRora patere și sanetate, pri Bredicamente și fisra eheltaială prin Bevaiesciâre du Barry de la londra. 8e întoră tóte bâléle firiĭ mediei»» și fii cheltaialț pri» deSie«t» și stafitesa’ nutrită Savulanciere du Barry de la Londra, care întrebuințată de ómenii mari și copii, io »dace ui economi» de 50 de ori prețuhi el, ce s’arti du nit», fele pe medicamente, Eatraetă ,ihizi,000 de vindec&rî de suferințe de stomaeS, narve, intestine, pepte, promânî, gâtl, stingere de voce, astmă, rfiaieliî, flegmă, și dificultate de respirare, de pe «sar« se pot £ da — după cerere — multa copil gratis« . Certificatuiü Vo. 64,2.10. Noapole, 17 Aprile, 1803. Dommulsi mon! Dia causa urii« suferințe de ficută, »junsese md dub slăbiciune grozavă și cu dureru 'n totă corpi;Hi. Nu sirirafi în stare nici se esteBce, nici se seriiî ț aveamă uă tremurare nervosá ’u told corpuri, rea mistuire, grozavă sar comună, și eram» într'un ebuciumare nervasă, care 08 amintea de colo penă colo fărămi lăsa «ă «dp» da repaus», din ande se sfosisiseroă la cele mai mare grad» de metancoliă. Muitî doctor? i’aft ajutatu tu seitatz lord fiîrVmi uși unt suferința. In cele din urmă am întrebuințată stem• Icmah ad-UHe ș'iic.iură, după u lu'am nutrită trei lații de Șite cu dor.»., muiți tiuesen buauîuî DumneȘcii îl om laseihra merită, cea »»«5 ’a altă landă. rMl*a redată deplina’mî sănătate și hi’« pussi în »taro d’a roS bucura din noi de plăcu* tu’mî positiun». Cu nemărginită multăoare ți cu d’plină stimă. Marrhimi ds Bréhan. Mul nutri tare de câtil carnea, JSevakttara, te» trebuințată de copii și dou ori, uin«e aă coonomi» d« 60 de ori prețui» «3, «e »’«r»d* alt»fele la medicamente. I« cutii antiaiclte» d’uirumfitefe funt» «ostS a. I.BO— ifiRMia a. 2M, a AmS a. 4.50. — B funȘî a. IO.— n ftmSÎ fl. 80.— 84 facȘI £ L 86. — Levatadiiv dmolitia în prafă și’» tablets pentru lăeescî există fi. 1.50.—petateu 84 fio cesel fi. 3.&0. — pantru 48, fl. 4.56.— ta jaaffi psatru 120 © eseț, fl. Î6, psntru 888, fl. 80, punttru 574, 8. 88. Se cumpără la Barry év, Barry et Cak, la Viena Wahl ilghgassch Nt». 8. — la Bucurescî ia fioainii Teodore«w di AJanamtt kr.» de pstatü în eolifi, succesori si dini I, Aa^helut^u, Bd- fiul UMM», L Owuj, Gustav Huets și d. Brtw, fearosei» 1» Speranță: «»leu Magoșdei, ^Boulorarfi — ta fuatam Marino Ourtovteri ‘ — La lasey hefriediio&Oht, fiurt Bucist». — Jear»’ tava ta J^Votc Pufii. — La Botoșani ta Sainte’Weit. Și’o Sete orosSelo la fermachis cele bww și la vfiaSStorU fio obloeta amfiboementaro. Om» fi» la Vis»» eupefiukec« «Juufi«, î •• a ® răsflete ca^tulű. V ÎNSCRIERE la concursu. La institutele centrale române da invâțământă. (Asta-eja gimnasială superiore, apoi scóla normale și de fetițe) din Năsăudă în Transilvania, a devenită vacantă stațiunea profesorale pentru mimica vocale și instrumentale, cu care este împreunată un salariu anuale de oOO fl. v. a, apoi locuința naturale sau redută de locuință în sumă de 80 fl. v. a. anuali. Aspiranții la acesta poștă aui d’a și așterne suplicele foră concursuali la suptscrisa comisiune, multă pâne la 15 Noémbre, 1871 st. n., documentândă: a) . Cumă că péne acumă am avută uă purtare bună morale; b) . Cum încă s dă deplină musica vocale și instrumentele, și cumă că din acea aă depusă esamenă cu succesă bună de veloare a librării.Jirentarferracsiînsri, p. bIlĂCEANU. Akuam. TEATRU RUMANESCU A****Compania dramatică represiated de M. PASCALI Duminică, 10 Octombre, 1871 Be va juca piesa : DIOGENE FILOSOFULU CANELE ATENEI. Pramă în 5 acte cu spectacolu știrii prologa, im- dusă de d. Zaharie d. locepnt affi la 8 ore fire. NB. Spre a ’nlătura, orî ce ne’nțelegere, ș’a face mai înlesnitore concesiunea făcută studințiloră. Biletele destinate pentru studinți se voră afla în tote «filele la d. Pascali, sala Slătinenu de la l —2, și de la 6—8 ore sera, eră în ziua de represiu fațiune totă la d-sea pe scenă numai de la li—2 ore dup’amo^I. ■Joui, 14 Octombre, 1871 Se va juca piesa: ONOREA ȘI BANII. Comedie în § acta. de consard. SEUA eșită de suptă presă urmatóre voim«« ISTORIA CONTIMPORANĂ De la andu 1815, pené filele nóstre de P. I. Cernătescu, prețulă 5 lei noul,