Romanulu, octombrie 1871 (Anul 15)

1871-10-10

Etă faptul­. Serviciule medicale ale caiei ferate Bá­csa­read — Giurgiu, aflându-se în sufe­rință de multa timpă, se simți necesita­tea numirii a încă unul medică, cu în­sărcinarea de a face serviciu de la Giurgiu, până la stațiunea Comana. Pentru acesta scopu, șeful­ gare­ [Giurgiu raportă di­recțiunii sale recomandândă totă-d’uă-dată pentru aceata funcțiune p’ună doctore ro­mână d’aci, care deja de la ’nceputul­ anului curinte, cu cea mai mare promp­titudine și desinteresare, dedese ajutorulă medicale la orî-ce casă de bollă ală func­­ționariloră garei. După mai multa raparte, în fine, d-ln ministru avu grațiositatea d’a întreba, prin­­tr’uă telegramă adresată d-lui prefectu de Vlașca, deci medicula recomandată primesce acelă poștă cu remunerațiunea de 50 lei noul pe lună. Este de obser­vată că celă­altă medică, staționată în Bucurescî, are uă remunerațiune de 30­0 lei noul. Doctorale română, ca anulă ce scie a’șî respecta solința și artea sea, res­­punse d-lui ministru că primesce cu cea mai mare plăcere a face gratis acelă ser­­vițid, lăsând și suma d­stinată d sete a se trece la economii. DérQ lucru ne mai amfilti . . . patrio­­ticulă d-nu Crețulescu, cu înalta’­ înțelep­ciune, cred­u c’a oferi gratis servițiele méle, este ună faptă, care merită disprețiă, și, puindă străinismulă, ignoranți și imo­ralitatea mai pre­susă de tóte, nu se săi­a numi în acea funcțiune p’ună Jidovă. Insulta adusă corpului medicale prin» dr’uă asemenea procedere devine și mai gravă, cândă vomă spune c’acea ființă fa­vorită d’ună ministru, un ă română, este vestitulă Moritz Wertheimer din Giurgiu, care, în decursulă mai multor­ ani, a ’a­­celată într’ună modă nerușinată atâtă pu­­bliculă, câtă și autoritățile competing, însușindu-șî titluri academice pe cari nu le posede. De­și direcțiunea sanitară, descoperindă în fine frauda, inseră în Monitorulu me­dicale numele lui printre aceia, cărora le este interz­isă a practica artea medicale, totu­șî acelă individă urmă nepedepsită a specula credulitate publicului, maltratândă cu ignoranța sea pe nefericiții bolnavi. Totă acestă fidtovă cu impertinința ce caracterisă seminția lui Israilă, avu cu­tezanța a cere de la Cameră uă pensiune, amenințândă corpurile legiuitóre că, la casă de refusă, va părăsi țara lui Traiană, lipsind-o ast­­fel­ de înaltele sale lumini. Câtă despre calitățile sale morale — decă mai pot fi fi vorbă de moralitate — ea omă în societate și ca tată de fami­­lie, ori­cine ’și va pute forma uă justă opiniune, percurgândă vre câte­va pagine din cronica scandalosă a urbei Giurgiu. Uă asemenea creatură este preferată unui doctore în medicină, ba­­ncă și sa­lariată din budgetură Statului română! Bine! pre bine, domnule doctore Cre­țulescu! Urmați pe acestă cale și fiți și­cum­ că ncurândű unele simpatii ale . . . hahamiloru din tóte unghiurile lumii ve suntă asigurate pentru eternitate. Acumă, cândă faptulă e cunoscută, suntemă în nerăbdare a afla, décii direc­țiunea sanitară, care are datoria d’a a­­păra drepturile medicilor­ români, va sei se dea satisfacțiune demnității ultragiate, alungândă pe acelă individă din postură unde a fostă popolată. Vomă vedei Rugându-ve, domnule redactare se dau­ acestea publicității, bine-voiți a primi etc. Unii abonații. FELURIM­I. Pe stradele Parisului circulă uă imensă trăsură, trasă de patru cai și conținândă ca la douăzeci de omeni. Suntă escursioniști en­glesi, cari au ve­nită se contem­pleze ruinele Parisului, ROMANULU 10 OCTOMBRE 1871 Imensa loră transportare cu acea tră­ji­tură și sunetele corurilor­ de cari suntă­­ mai totu-de-una însocițî, îmboldescă multă curiositatea publică. :ți » * Uă ’ntemplare forte neplăcută cătru de­­curânda pe eapulă a doni mari indus­triași din Viena, cari întreprinseseră uă călătoriă de plăcere în Elveția. Acești domni, dintre cari umilă e se­­cretarială generale ală drumurilor, de­­feră bohemiane și cela-l­alta șefulă casei Werth­eim et Comp., avură ciudata oca­­siune d’a fi­ luați la Interlaken, dreptă doui tâlhari, cari se­­ zipea că suntă în­ Elveția. Dânșii aveau ore­cari punte de asemănare cu cei doui tâlhari, atâtă în profilă, câtă și la mersă. Ceva mai multă: javeaă ună accentă vienesc. Acesta fu ‘d’ajunsă grandarmeriei spre a se ocupa­­ de ei.­­ Cu tóte protestațiunile și cu tóte h­ăr­­tiele lo­­r, fură nevoiți se strebată că mare parte din Elveția, doru într’ună modă * multă mai puțină plăcută pe care nu lă proiectaseră, adică pe josul, între dori •grandarmi, culcându-se în di­feritele în­­­­­chisori ale districtului. Péné la Berna, după u­ captivitate de­­ trei­­ zile, acești domni fură liberați, grație inntervenirii însărcinatului cu afacerile aus­­­triace, care lumină pe autorități. In acesta timp, adevărații tâlhari, erau lihni și ’și vedeau de meseria. * « & Astăzi se scie positivă, spune Times, că celă din urmă mare Vizir Aali-Pașa a lăsată datorii considerabili, cari se ră­dică la o­ sumă de 80.000 livre st. (2 milione franci). Proprietățile sele, coprinjândă încântă­­torul­ yali din Bebek, și magnificulă Konak din Stambulă, construită pentru dânsulă din ordinile și cu chiăltuielile Sultanului, nu voră fi d'ajunsă, chiară vorijându-se cu câștigă, spre a procura succesorilor, banii necesari. Luptă de datorii din causa manieră cheltuieli, reclamate prin înalta’­ posi­­țiune, orele­­ cele mai bune per­tendu-le cu silința d a liniști și d’a po­pli mârșa­vele intrigi ale seraiului, Aali-Pașia, ca și alții mulți emininți omeni de stază ai Europei, nu da nici uă dată ascultare a a­facerilor­ sale personale, își negligia bu­­getulă, și de zece ani, era a­ce s’a do­vedită mai în urmă, n’a avută ună sin­gură regulamentă monetară și nici n’a luată vr’ună comptă seriosă intendin­­teiul­ică. * * * (Le Sieche). Monitorul­ francese publică desluși­rile următore despre mortea d-lui Lam­brecht, ministru de interne. D. Lambrecht a murită prin ruperea unui anervismă. Visitatorii, profundă mișcați, se gră­mădeau la ospețule din alea Saint-Cloud. D. Thiers veni dimine­a cu d-na Thiers și d-ra Dosne, întâlni pe mai mulți mem­brii al corpului diplomatică și numeroși deputați, prevestiți de d. de Larey. Șeful­ puterii esecutive își esprese cu să vină simțibilitate durerea ce ’î­ a causată fatala noutate. Nenorocire neprevazută! D. Lambrecht nu încredințase de câtă câtora-va intimi presimțimântele ce’să apucaseră în aceste ultime mominte. Ancă vorbia de durerea sea c’uă dulce și surî4ât0re resemnațiune: — „amu, 4icea eia, unulți sau done organe cari trebuie se le ’nlocuiescă, déja la Paris nu se vândă asta­ felu de unelte de viață.“ Acesta bărbată politică, iubită, vene­rată de tote partitele, era de altmintrelea, cată se spuneme, tipulă deplină ală ca­tolicului liberale. Ultimele’i suferințe nu lă-au putută turbura. Lucrase în ajuna pene destulă de târdie, cu d. Carmon. Se sculase de vreme și, cumă ’șî-a terminată gătâla, durerea, încă de multă timpă cunoscută, deveni atâtă de violente, ju­câtă d. Lambrecht se cufundă în fo­tolii­ și ’și ch­iamă familia. D-na Lambrecht alergă și putu am­­ doua vorbe, cele din urmă : „ Etern­!. . . unu preoții ? D. Lambrecht luă m­ă suspi­ eterică. După câte­va minute, preotul a sosi, ur­mată de doctore, care culcă pe murindă și’i aplică m­ă sinapismB pe inimă. La none ore, se și stinsese deja una din cele mai respectabile și din cele mai însemnate individualități, cari, luară parte­­ în consiliele Franciei. * * ! Mai mulți din agenții diplomatici din s străinătate ai Republicei francese aă pri­­n mită că vor­ cumpăra animale pentru­­ grădina plantelor­ din Paris. S’asceptă. înainte de finele anului, uă păreche su­­­­­perbă de elefanți, cari au fostă speciațî j de consulele francese de la Calcutta, Gaston Phoebus, navă din portură de­­ la Bordeaux, a sosită la Buenos-Aires, aducândă pe marginea sca lină tigru și urșii jaguară din Parana. Căpitanul­ a adusă asemene câte­va animale ierbivore, originare din Pampa,­­dintre cari în grădina Plantelor, nu erau nici una. Pe lângă aceste din urmă, se află ună rozătoră având o mare analogia cu iepu­­rile dură multă mai grasă de­câtă eia. Acesta animală, forte comună în pro­vincia Buenos-Aires, e chitnist de gauchoși supt numele de biscad­a $ # De câtă­va timpă, chimii în­­ Jiab­uri­le Droit, că­cașurile de alte națiune min­tale, urmate de sinucidere, simtă forte numerose în Francia. $ * Un faid vândută Se vorbesce, că zi­­arulă nemțescă „Wanderer“ din Viena s’ar fi vândută ministrului Hohen­war­­d cu 90,000 florini sau 18,000 galbeni, și va apăre în formată mai mare supt conducerea d-lui Bresnitz, actualele re­dactorii ale­­ Jiariului „Der Osten“ care fiindă omile baronului Petrino, totfi­ de­­una a susținută drepturile autonomice ale Bucovinei și peste fată s’a luptată pentru interesele Românilor din tote părțile. Dacă s­ară adeveri scirea acesta, noi nu­mai ne-amă bi­cura, căci e­uă necesitam necontestabile ca­re avenul la disposițune m­ă orga­nis­maî cu autoritate în limba germană, care se susțină cu demnitate interesele nóstre naționali. * Istoria ra picantă. S’a întâmplată la Oradea­ mare. Că nevastă tineră și-a stră­mutată cuarticulă, și din nebăgare de so­­mn, a uitată în vechiulă ei cuartiră­ră grămadă de epistole de amoră. Bărbatulă care s’a mutată în locul­ dânsei, găsi e­­­pistolele, și se infioră vedenda că acele­a se începQ cu cuvintele : „Iubita mea Ma­ria!“ Nevasta lui asemenea se chiama Maria. Bărbatulă salusit ceti sup,scrierea, și alergă numai de câtă la respectivulă, una tânără bon vivantă. Urmă să certa care se închiria prin provocarea la ciudă. Intr’aceste nevasta care se muta din cuar­tiră, observă că i lipsescă epistolele, deci se duse numai de câtă la cvarticulă ei de pân’atuncea, și ceru epistolele ; domna suprinsă, nu scie» nimica despre esistența loră. Urmă apoi între el­uă scenă din „Lupta dameloră,“ —pâne cândă în fine bărbatulă se re’ntórse și se deduci totă încurcătura neplăcută. & % * (Familia) In noptea de 17 spre 18 Septembre, în comuna Racovița, din districtulă Râm­­nicu- Sărată, s’a ivită focă Lr uă șiră cu snopi, compusă de 60 clăi orză, a locui­­torelui Ion Bobenu. Nu s’a putută scă­pa de câtă patru clăi. 8’a luată măsuri spre a ne descoperi autorele faptului. * 4? # In naptea de 17 spre 18 Septembre, în comuna Branici, districtul­ Romanațî, casa locuitorului Marin Sandu a arsă cu desăvârșire, scăpându-se numai ce se afla într’ânsa. Nu s’a descoperită încă auto­rele faptului. •» & Districtulu Râmnicu-Vâlcea. — Tim­­puri favorabile. Recolta porumbului mer­ge bine. (Monitorul­­). ACTE OFICIALE INTERNE.—Prin decrete cu data de 4 Octombre, se afi numită și permutată: D. George Pastia, supt-pr­fectă la pla­sa Dâmbovița, din județul­ Dâmbovița; D. I. Ziann, supt-prefectü la plasa Herța; D. Constantin Năstăsescu, supt-prefectu la plasa Oitu; I­. Grigore Bunescu, supt-prefectu la plaiul­ Loviștea; D. George Miucescu, supt-prefectu la plasa Topologii; D. Ion Gr. Rätescu, supt-refectu­ la plasa Bu­esei, din județul­ Argeș D; D. Al. Dumitrescu, supt-prefectu la plasa Sabaru, din județul­ lltovo; I­. Petre Hagiescu, supt-prefectu la plasa Snagova, județul­ Jilbou; II. Iorga Ietrató, poli­ată ală orașiului Târgu-Ocna, din județul­ Bacău; D. Ion Radovici, s’a numită căpitană­­adjutantă majoră ală batalionului II din legiunea a III-a de gardă civică a ca­­pitaliei; S’a disolvată constiință comunei Iași, înlocuindu-se cu u c­­omisiune interimară; D. C. Vasilescu, oficiară de serginți la culorea de Roșia din capitală; D. Spiridon Niculescu, oficiară de sor­ginți la culorea de Verde din capital; D. I. Rădulescu, oficialii de serginți la culorea de Galbenă din capitală; D. Dimitrie Vâlceanu, oficialii de ser­ginți la culorea de Negru din capitală; D. Mihrtlache Grigorescu, oficialil de serignți la culorea de Albastru din ca­pi­tal;V. RESBELU­ — Locotenentele Uricariă Lascaris, din regimentul­ No. 7 de in­­fanteriă, se pune in pozițiune de reformă. S’a primită demisîunea din armată a BUpt-locotenintelui Brătășianu Nicolae, d­in regim era fu hi 1 de infanterii Majorulă Petrovfl Dimitrie aflată in ne­­activ­itate prin suprimarea funcțiunii de la 1 Apriliă, 1871, s’a chemată în acti­vitate și­­­a numită comandantă ală ba­talionului de miliții din județul­ Putea. Supt­ locotenentele Pascal Ionidi, se va șterge din contrólele armatei, cu perde­­rea gradului, la vr’m­ă conservatoriu scu la altă atare institută ma î naltă; c). Cumă­ că aă desferitate deplină în limba română sau germană d’a pn­é pro­pune în una din aceste limbi. Cei cari aă mai servită ca profesori la vr’ună institută publică sau ca magis­tru­ de capelă militară ca suc­cesiv bună, se voră preferi. Comisiunea administrătdre de fonduri scalare din Năsăudu. Gregoriu Moisi, Vicariu »ni*sons«p.. 34 Septembre, 1871, Tatera bolnavRora patere și sanetate, pri Bredicamente și fisra eh­eltaială prin Beva­­iesciâre du Barry de la londra. 8e în­toră tóte bâléle firiĭ mediei»» și fi­i cheltaialț pri» deSie«t» și stafitesa’ nutrită Savu­­lanciere du Barry de la Londra, ca­re întrebuin­țată de óm­enii mari și copii, io »dace ui eco­nomi» de 50 de ori prețuhi el, ce s’arti du nit», fele pe medicamente, Eatraetă ,ihi­zi,000 de vindec&rî de suferințe de stomaeS, narve, intestine, pepte, promânî, gât­l, stingere de voce, astmă, rfiaieliî, flegmă, și difi­­cultate de respirare, de pe «sar« se pot £ da — după cerere — multa copil gratis« . Certificatuiü Vo. 64,2.10. Noapole, 17 Aprile, 1803. Dommulsi mon! Dia causa urii­« suferințe de ficută, »junsese md d­­ub­ slăbiciune grozavă și cu dureru 'n totă corpi;Hi. Nu sir­irafi în stare nici se esteBce, nici se seriiî ț aveamă uă tremurare nervosá ’u told corpuri, rea mistuire, grozavă sar comună, și eram» într'un ebuciumare nervasă, care 0­8 amintea de colo penă colo fărăm­i lăsa «ă «dp» da repaus», din ande se sfosisiseroă la cele mai mare grad» de metancoliă. Muitî doctor? i­’aft ajutatu tu seitatz lord fiîrVmi uși unt sufe­rința. In cele di­n urmă am întrebuințată stem• Icmah­ a­d-UHe ș'iic.iură, după u lu'am­ nutrită trei lații de Șite cu dor.».­, muiți tiuesen buauîuî DumneȘcii îl om laseihra merită, cea »»«5 ’a altă landă. rMl*a redată deplina’mî sănătate și hi’« pussi în »taro d’a roS bucura din noi de plăcu* tu’mî positiun». Cu nemărginită multăoare ți cu d­’plină stimă. Marrhimi ds Bréhan. Mul nutri tare de câtil carnea, JSevakttara, te» trebuințată de copii și do­u ori, uin«e aă coonomi» d« 60 de ori prețui» «3, «e »’«r»­­d* alt»­fele la medicamente. I« cutii an­tiaiclte» d’ui­rumfitefe funt» «ostS a. I.BO— ifiRMia a. 2M,­ a AmS­ a. 4.50. — B funȘî a. IO.— n ftmSÎ fl. 80.— 84 facȘI £ L 86­. — Levatadiiv dmolitia în prafă și’» ta­blets pentru lăeescî există fi. 1.50.—petateu 84 fio cesel fi. 3.&0. — pantru 48, fl. 4.56.— ta jaaffi psatru 120 © eseț, fl. Î6, psntru 888, fl. 80, punt­­tru 574, 8. 88. Se cumpără la Barry év, Barry et C­ak­, la Viena Wahl ilghgassch Nt». 8. — la Bucurescî ia fioainii Teodore«w di AJanamtt k­r.» de ps­­tatü în eolifi, succesori si d­ini I, Aa^helut^u, Bd- fiul­ UMM», L Owuj, Gustav Huets și d. Brtw, fearosei» 1» Speranță: «»leu Magoșdei, ^Boulorarfi­ — ta fu­atam­ Marino Ourtovteri ‘ — La lasey h­efriediio&Oht, fiurt Bucist». — Je­ar»’ tava ta J^Votc Pufii. — La Bo­toșani ta Sainte’­­Weit. Și’o Sete orosSelo la fermachis cele bww și la vfiaSStorU fio obloeta am­fiboementaro. Om» fi» la Vis»» eu­pefiukec« «J­uufi«, î •• a ®­­ răsflete ca^tulű. V ÎNSCRIERE la concursu. La institutele centrale române da invâ­­țământă. (Asta-eja gimnasială superiore, apoi scóla normale și de fetițe) din Nă­­săudă în Transilvania, a devenită vacantă stațiunea profesorale pentru mimica vo­cale și instrumentale, cu care este îm­preunată un­ salariu anuale de oOO fl. v. a, apoi locuința naturale sau redută de lo­cuință în sumă de 80 fl. v. a. anuali. Aspiranții la acesta poștă aui d’a și așterne suplicele foră concursuali la supt­­scrisa comisiune, multă pâne la 15 No­ém­bre, 1871 st. n., docum­entândă: a) . Cumă­ că péne acumă am avută uă purtare bună morale; b) . Cum încă s d­ă deplină musica vo­cale și instrumentele, și cumă­ că din a­cea aă depusă esamenă cu succesă bună de vel­oare a librării.­­Jirenta­rferracsiînsr­i, p. bIlĂCEANU. Akuam. TEATRU RUMANESCU A­****­Compania dramatică represiated­ de M. PASCALI Duminică, 10 Octombre, 1871 Be va juca piesa : DIOGENE FILOSOFULU CANELE ATENEI. Pramă în 5 acte cu spectacolu știrii prologa, im- dusă de d. Zaharie d. locepnt affi la 8 ore fire. NB. Spre a ’nlătura, orî­ ce ne’nțelegere, ș’a face mai înlesnitore concesiunea fă­cută stu­dințiloră. Biletele destinate pentru stu­dinți se voră afla în tote «filele la d. Pascali, sala Slătinenu de la l­ —2, și de la 6—8 ore sera, eră în ziua de re­­presiu fațiune totă la d-sea pe scenă numai de la li—2 ore dup’amo^I. ■Joui, 14 Octombre, 1871 Se va juca piesa: ONOREA ȘI BANII. Comedie în § acta. de consard. SEU­A eșită de suptă presă urmatóre voim«« ISTORIA CONTIMPORANĂ De la andu 1815, pené filele nóstre de P. I. Cernătescu, prețulă 5 lei noul,

Next