Romanulu, octombrie 1871 (Anul 15)

1871-10-18

funcțiunea căilor­ ferate, și convențiunea cu Serbia, care se află în desbaterile Camerei din sesiunile trecute, guvernulă mcă vă va presinta încă convențiunea telegrafică cu Austro-Ungaria, convenți­unea poștale cu Rusia și alte proiecte de recunoscută necesitate ce vi se vor­ pre­sinta în timpulă sesiunii. Domnitorii senatori, Domniloru deputați. Lucrarea pentru care v’am convocatu aparține de astă­zi silirițeloră d-vóstre. Veți sei a pune mai pre­susă de tote in­teresele cele mari ale țarei; veți sei a proba că, în ori­ce circumstanță, națiunea vostră nu va înceta unui moment, de a merita solicitudinea înaltei Porți și bine­voitorulu concursă alű înaltelor­ puteri garante. Câtă pentru mine, vă repetă și cu această ocasiune că, nu am altă țintă de­câtă acea de a consacra tote forțele mele la pros­peritatea și întărirea României. Dumnez­eu se bine-cuvinteze lucrările D-vóstre. CAROL. (Urmeză semnăturile miniștriloru). Francia. S’a dațu­ ordine d’a se esereita trupele de infanteriă francese cu mânuirea tu­nului, astfl­felu în­câtă se potă suplini la trebuință pe artileriștii ce lipsescu din servițiulu unei baterii. Oficialii din castrulii de la Satory s’au decisă a face conferințe în cari se va trata reorganisarea armatei. Mont-Valerien, cheia Parisului, s’asi­­gură, că a primită în garnisonă regimen­­tulă al­ 94-lea de linie, care este mai peste totă formată dinT’ună regimentă vechi ală grenadieriloru gardei. Uă corespondință parisiană adresată diariului Journal de Marseille, anunță sosirea în curendu a lui Henri Roche­­fort la casa de închisore de la Avignon. Firulă td­i grafică de la Marsilia la Al­ger, care se afla în reparare, s’a pusă în servițiă. Uă comunicațiune d’a drep­­tulu s’a stabilită, din ordinea adminis­trațiunii centrale, între Marsilia și Londra. Citimă în diabiul­l Debats: Guvernul­ francese s’ocupă forte multă cu crisa monetară care domnesce în Paris Ministrulă de finance, informându-se că numerose pedici se rădică de trei pa­tru cile la halele centrale și a com­er­­­ciala parisiană, din causa lipsei neaștep­tate de monete divisionare, se decise se i­a tote măsurile necesarie spre a pune capetă acestei crise. Banca Franciei n’ar fi stată la ndouidlă se consimță a da ’n circulațiune ca la 50 milione de monete, spre a ’nlesni schimburile ’n comercială celă mică. Administrațiunile cele mari, cari dede­­seră ordine perceptorilor, se nu prime­­scă ’n schimbă bilete de bancă, ai fostă invitate se nu s’arate atâtă de ne’n­­duplecate la primirea biletelor­ de bancă, cari în urmă au circulată în modă forțată Numerose plângeri adre­sndu-se mi­nistrului de lucrări publice și celui de interne, privitore la transported mărfuri foră pe căile ferate, s’a decisă a se face uă anchetă forte severă, în celă mai scurtă termenă, spre a cerceta dacă companiele drumurilor­ de seră se conformă strictă cu prescripțiunile caieteloră lorfi de sărcinări, pe câtă e posibile. n-Citimă în L'Avenir national cu data de 19 Octombre. Peste câte­va zile se va deschide cea ROMANULU 19 OCTOMBRE 1871 d’ântâi­ă sesiune a consilieroră generalii Parisianii cei mai zeloși d’altă dată ai legii departamentale, mai toți advestri ai Republicei, au începută a insinua că noua lege nu pate fi asta de perfectă precumă o credeaă, și car fi de folosit a ’i se face pre­care restricțiuni. Acastă dorință," pe lângă altele multe, este oă probă ’nvederată de decepțiunea pe care partitele monarc­ice au simțit-o. Noua lege de multă timpă li s’a părută esce­­lente, din tote puntele de vedere, pentru a spera că’și voră face dintr’éasa uă armă 'n contra Republicei, dére găsiră ’n ea greșeli însemnate, de ’ndată ce zăriră că nu voră ave­mă dominațiune absolută în consilie. Noua lege nu ni se pare nici mai bună nici mai defectuosă de­câtă amă credut-o, în primele zile. Ea este astă­ de cea­ a ce’ era și ’naintea alegeriloră. Doru avemă dreptul ă d’a atribui um­ preță cu totulă particulară succesilor, pentru dobândirea cărora ni se pusese într’adinsă atâtea pedice. Amicii Republicei trebuiască dérul se veghieze în acestă sesiune spre a nu lăsa de­locă se se restrîngă drepturile și a­­tribuțiunile ce legea le conferă de către majorități nâbușitore sefi de către mino­rități turbulente. Consiliele departamen­tale din nou alese trebuie­se­ră în acestă ană fundamentală celă mai solidă ală Re­publicei. Mulți omeni nouț surită chlă­­mațî pentru prima oră a gera afacerile departamenteloră lorfi și a estrcita uă­are­care influință asupra mersului aface­­rilor­ generali. Asupra acestoră omenî necunoscuți țera’și va ave ținuți ochii săi și de la el ascuptă mai multă fermitate, inițiativă și lucru. Decă acești aleși ai democrației se vor pătrunde de importanța rolului loral, în timpul­ puținelor fl­o Iile ce-i­ mai despartă de deschiderea sesiunii, deci voră lua­otărîrea formale d’a studia în fondul tote afacerile departamentului lorfl, da fi totul­­de­ una p’atâtă de activi pe câtă și d uniți între ei și devotați Republicei, d’a nu trece pe d’asupra atribuțiunilor­ lorfl și d’a le apăra ’n contra încercăriloru de încălcare, în aceste condițiuni, țera va afla în ei unulul din cei mai fermi sus­ținători ai iei și gagiulu asigurată ale unui viitoru mai bună. Spania. Manifestul­ zoriliștilor d­espune forte pe largă necesitatea de a se funda două mari partite constituționale, partita reformatore și partita conservator. Desvălesce pe largă programa partitei progresiste-de­mocratice, care cuprinde tóte fracțiunile progresiste ce, înainte de 1869, aveafi mai multă séri mai puțină ’naitate mar­ginile idealului loru politică, deră cari s’afi reunită, primindă în totale constitu­­țiunea din 1869 și recunoscândul ca em­blemă a drapelului loru comună dreptu­rile individuale și suveranitatea naționale Manifestulă face pe scurtă istoria mi­­nisteriului lui Zorisță, care începuse a a­­plica principiile democratice. Vorbindă de destinători, z­ice: „Déca șutită nemulăuiți, conduita nostră va ră­sipi pretensiunile loru și modulă d’a lucra le va câștiga voințele; nostru decă suntu desbinători de bună credință, voră veni la noi cândă esperiința le va arăta greșiela și cândă timpulă le va lini, supărarea, și décá din nenorocire suntu omeni săraci de­­ s­pirită cari, lăsându se tracă considerațiunile personale înainte; binelui comună, persistă în a lară ostili­tate contra nostră, se’i lăsămil se mergă acolo unde’i conduce rătăcirea și se ne despărțimu de nesce asemene omeni. uă asta­ felu de despărțire uiei decumu nu slăbesce uă partită, ci o purifică și o ’n­tăreșce.“ Manifestulă cuprinde în rezumatu astă felă programa partitei: a stabili liberta­tea și a consolida dinastia de Savoia, ca­re este scutulă celă mai puternică și es­­presiunea sea cea mai completă. Manifestulă este suptsemnată de 41 se­natori și de 100 deputați. Italia. La 25 sau 27 octombre se va ți­ne consistorială secretă pentru numirea epis­­copilor­ italiani și proclamarea episcopi­­lor­ francesi. Unele­­ siarie din Francia, Italia și alte părți, revină asupra cestiunii de interve­­nire francese în favorea creditorilor ei pon­tificali. Datoria pontificale este în totală inden­­tică cu datoria italiană, adică este res­­pândită supt garanția unui timbru speciale pentru titluri. An­­­glia. La 17 Octombre s’a fäcut­ prima în­trunire a consiliului esecutivă, alesă din nou pentru a lăți mișcarea în privința cestiunii home­rale, la Londra. Secreta­­riul­ a dat­ citire mai multor­ scrisori de la persone cunoscute de toți în An­glia și’n Irlanda, cari aprobă scopul­ și aspirațiuniile mișcării; unele din scrisori conțineau­ și valori. Consiliulă­a delibe­rată în sine asupra m­ijlocelor­ de a or­­ganisa diferitele dependințe ale Londrei și d a ’ntinde mișcarea în Liverpoll, Man­chester, și în cele alte orașe mari ale provinciei. Președintele a arătată importanța vo­tului Irlandeziloră la Londra și ’n orașele principale ale regatului, și necesitatea u­­nei întinderi a mișcării pentru a se pu­­te alege, la viitórele alegeri, una candi­dată whig see thory care se se înga­­gieze a apăra principiulă home rule. In mai multe orășele, <i'se densule, „votulă Irlandeziloră, déca este bine organisată, va pute decide triumfală cutărui seă cu­tării­ candidată.“ Serbia. Pe cândă ekupcina vota una din legile pe cari guvernulu i­ le presintase, că te­legramă neașteptată anunță, în 16 cu­­vinte, în Belgrad, că principele Milan pă­răsise deja Dragujeva tzulă și că se du­cea pe Dunăre, în Crimeia, spre a do­uă visită împăratului Alesandru. E asocită de d. Blaznavatz, primulu regin­e, și de suita sea. Impératula a trămtsă înainte’­ una bastimentă la Galați. La Belgrad se facă mii de presupu­neri în privința acestei călătorii, la care pân’nci nu se accepta nimeni. Acestă faptă de și de natură d’a causa impresiune, cu tote astea e forte simplu. Curtea Rusiei a fostă totă­da'Una forte bine-voitóre pen­tru familia Obrenovici; toți principii din acestă familiă au mersă în Rusia și prin­cipele Milan a vrută și dânsula a’l imita. Rusia. Diam­ele ruse conținu amănunte asupra multor împregiurări aflate pe teritoriul­ ră­pită vasalului Chinei, hanulă din Kuldju, și iute reorganisat­ă de genera­lele Kol­­pakowski. Una faptă caracteristică este că s-au luată deja mesuri pentru a suprime scla­­vagi­ilu, care, în acestă țară, apăsa pe 10­3,000 de locuitori. Kanulă fu internată într’ună orașiă alu provinciei și redusă în stare d’a nu mai pute face nimicit. Acestă nouă întindere a puterii ruse a produsă oă mare iritare în poporațiunile Asiei centrale. S’asigură că Sultanulă din Khina voiesce a se pune în fruntea unei lige generale a tuturora poporelor­ din Turkestan, scutască d’acastă obligațiune pe perso­­nele cari se destină învățământului. De câtă­va timpă plângeri forte nu­merose s’audă în Rusia în privința difi­­cultățiloră recrutării personalelor de­nvă­­țători pentru scalele primare. Acestă gravă cestiune trebuie să atragă atențiunea tu­­toră omeniloră inteligințî din Rusia. Nu e d’ajunsă a se sluti de servițiă învățăto­rii și institutorii: mai trebuie a se face situațiunea destulă de onorabile, spre a atrage junimea inteliginte la aceste umili­deră folositóre funcțiuni. Germania. Estragemü urmatorele rânduri din­­tr’uă epistolă adresată de la Dresda Corespondinței slave : „Se vă mai vorbescă despre discur­­sulă pe care Wilhelm o le-a citită la des­chiderea sesiunii parlamentului germană? E atâtă de secă, atâtă de rece, atâtă de ne’nsemnată, în­câtă mă temă că v’ași desgusta cititorii. Numai una pasagiă are ore­care interesă, acela ’n care impăra­­tulă Germaniloră—suntă mai corectă de­câtă Francesii cari îlu gratifică cu titlul­ de ’mpărată ală Germaniei—accentueza relațiunile amicali­ce s’afl stabilită la Salzburg și la Gastein între Germania și Austria. Wilhelm s’a servită cu cu­­vântură freund-nachbarlich „relațiuni de bună vecinătate“. Negreșită­­ déca n’a n­­trebuințată cuventură cordiale, causa e că Wilhelm nu scie­se mință. Cee­a ce nu ’nțelegă de b­eü­e satisfacțiunea ce­a manifestată adunarea la citirea acestui pasagiă, ca cumă nu s’aru fi ’nțelesă de sine că doue state, cari nu suntă în res­­belu­, trebuie se aibă ’ntre densele rapor­turi de vecinătate. Ș’apoî n’amă mai au­­­zite noi spuindu se, cu câte-va ciile mai nainte de resbelulu din 1870, că nici uă­­dată n’au esistatu relațiuni mai bune în­tre Francia și Prusia? Suntă departe d’a pretinde ca Prusia se proiecte­ană nou resbelă cu Austria ; numai voiă se spună că nesce cuvinte d’acestă felă nu mai potă înceta pe nimeni: sunt verba et voces praetereaque nihil­ noă în numele Măriei Sale Domnului și altă guvernului. D. Zabitch­ se afla ase­menea acolo. De la Giurgiu, d. ministru al­ afacerilor­ străine, împreună­ cu ad­jutantur­ă domnescă și cu d­­aginte di­plomatică ală Serbiei la Bucureștii, se urcară pe vaporul al Alteței Sale pentru a însoți pe înălțimea Lea până la Galați. Atâtă la Galați câtă și la Brăila, prin­­țulă Serbiei a trecută în revistă garni­­sona acestoră două orașe. Aci T-afi fost și presintate autoritățile române. Musicele intornă anii naționali. Prințulă Milan s’a îmbarcată la Galați pe ună bastimentă supt pavilionă rusă, trimisă acolo înadinsă pentru a conduce pe Alteța­rea la Crimea. (M­onitondu) Diab­ulul Husky Mir—„lumea rusă“— anunță că comisiunea militară, însărci­nată cu organisațiunea serviciului în Ru­sia, luândă în considerațiune raritatea institutoriloră în Rusia, a hotârîtă se Responsu la ’întrebările adresate Efo­­ riei SPI­TALELORU. Nu’ți perde tim­pulu, domnule X., cu ’ntrebările ce faci prin Românulu; deca postură de medică pentru consultațiunile gratuită de la spitalulu Colțea s'a oferită sau nu fără concursă, în contra regula­­menteloră. Fii sigură că, de nu era numită deja mediculă ce p­­upă acestă poștă, Eforia— și nu toți membrii iei — se grăbină a­tașa acésta de calomniă, énsé, fiindă c’a făcută acestă actă în modă ilegale și in­justă, d’acea­ a tace. Nu seu­ d­tea că totu fără concursă Eforia a mai numită una medică și la spitalulu din Ploiești? Află deră, vă­ dată pentru totu-de-una, că Eforia face cumă îi place și ’i vine bine. 7. 903 Guvernulă română, îndată ce a avută cunoscință despre plecarea pentru Cu­mea a Alteței Sale Prințului Serbiei, s’a gră­bită a da ordinile necesarii pentru a se face Alteței Sale recepțiinea ce­­ i se da­­toreză. La Turnu-Severinul, intrarea în porto a vaporului pe care sa afla prințulă Milan fu salutată cu 21 lovituri de tunuri. Mu­­sica cânta himnură naționale. Prințulă Serbiei, scoborându-se în urmă pe pă­­m­ântu, revisui garnisana orașului care era înșiruită d’a-lungul c keiului. In ace­lași timpă, prefectură, însoțită de tóte autoritățile locale, felicită pe Alteța Sea în numele Domnului nostru și al­ guvernu­lui română. La Turnu-Măgurele, aceleași onoruri a­cceptaă pe Alteța Sea. La Giurgiu,­­ Costa-Foru, ministru ale afacerilor­ străine, însoțită de unii adjutantă domnescă, se dusese acolo pen­tru a’lu accepta și pentru a’lu felicita din D-lui redactare alu ^iariului ROMÂNULU Domnule redactare. In diariulul Românulu de la 10 Oc­­tombre se vede inserată uă epistolă da­tată din Giurgiu, în privința însărcinării ce s’a pusă doctorelui Wertheimer d’a fi medică ală garei Giurgiu. Daca autorele acelei epistole anonime ară fi avută convicțiunea unui acusitore dreptă și nepărtinitoră, negreșitul că nu-și ară fi ascunsă numele supt masca ano­nimului și nură fi venită a lovi din în­­mnerecă priscrie cunoscute de publică. Nu este adevărată că mediculă ro­mână, despre care se vorbesce î n acea epistolă, ar­ fi dată servițiele sale gra­­tisă funcționarilor­ garei, de­ore­ce se scie și există în corupturile garei Giur­giu că i s’a plătită de către șeful­ ace­lei gare pentru vr’uă trei visite 30 lei n­oi. Nu es­te adevărată că cela­l­altă me­dică, staționată în Bucuresci, are ave­rnă remunerată de 300 lei pe lună, ci adevărulă este că nare nici uă le ia în aongetă, ci i se plăteșce numai singură transportură de cinci lei pe zi. In de­șertă dorul se miră autorele anonimă și atacă pe ministruîă de lucrări publice c’ară fi oferită pentru gara Giurgiu u­ă remunerată pre mi­s, în raportă cu greua și înalta funcțiune, pe care însu­și po­­menitură mai susa medică română, că­ruia i s’a propusă mai ântâiă, a refusat-o, cerând fl 150 lei pe lună. 1) Nu este doril culpa nimului deca totă acela­și domnă, retractândfl mai in­­ urmă refusuli seu, vine și stăruiesce din nou pe lângă prefecții a solicita ieril de la ministeriă acelă pas­ă pentru densulă cu condițiune d a i se plăti numai trasportulă, cândă transportul ă se scie că se póte urca în fie­care lună la mai multă de câtă abonamentulu oferită. Nu es­te ierăși adevărată că abona­­mentulă de 50 lei, plătiți d-lui Wertheimer, ară fi recunoscută prin bugetul­ Statu­lui, ci este numai că simplă îngagiare séfi abonamentü de medică. Blă­derű, d-le redactore, curatură a­­deveri în cestiunea de faciă, și de sfidă pe autorele anonimă a me pu­ é desminți ș’a nega vr’una din aserțiunile nóstre, întemeiate pe adeveră și acte aut­entice necontestabili. Vă rogil­deră ca, precumă ați avută buna-voință a publica epistola acusato­­relui anonimă, se bine-voiți a publica și itâmpinarea de faciă, întemeiată pe ade­veră și dreptate. Priimiți, ve­rogil, d­­e redactare, asi­­gurarea distinsei mele considerațiuni. Unii cetățianu românii. 1). Telegrama prefectului de Vlașca din 13 Augusts, înaintată cu adresa ministeriulu dsi in­terne No. 10.943, precum­ și declar­ațiunea ver­bale făcută șefului garei Giurgiu cândă a­fisă că: „nici nu se înjosesce a respunde­rain­steriu­­luî care a cutesatu sa’î ofere un­i abon­amentu plătitu numai cu 50 lei pe lună.“ Girante respundătoră, P. BĂLĂCEANU. Jamniciilă sod­ă St Bădulescu și fiii, petrunșî de cea mai adâncă du­rere pentru perderea pre iubitei sale socii și mamă Kfrosina Hâdulescu (născută Bratu) rogă pe toți amicii și cunoscuții fa­miliei se bine-voiescă a «sista la ceremonia funebră, care se va face asta­ de, Marți, la 19 Octombre sau­ ore, înainte de a medi, la biserica Iconeî.

Next