Romanulu, octombrie 1871 (Anul 15)
1871-10-18
funcțiunea căilor ferate, și convențiunea cu Serbia, care se află în desbaterile Camerei din sesiunile trecute, guvernulă mcă vă va presinta încă convențiunea telegrafică cu Austro-Ungaria, convențiunea poștale cu Rusia și alte proiecte de recunoscută necesitate ce vi se vor presinta în timpulă sesiunii. Domnitorii senatori, Domniloru deputați. Lucrarea pentru care v’am convocatu aparține de astăzi silirițeloră d-vóstre. Veți sei a pune mai presusă de tote interesele cele mari ale țarei; veți sei a proba că, în orice circumstanță, națiunea vostră nu va înceta unui moment, de a merita solicitudinea înaltei Porți și binevoitorulu concursă alű înaltelor puteri garante. Câtă pentru mine, vă repetă și cu această ocasiune că, nu am altă țintă decâtă acea de a consacra tote forțele mele la prosperitatea și întărirea României. Dumnezeu se bine-cuvinteze lucrările D-vóstre. CAROL. (Urmeză semnăturile miniștriloru). Francia. S’a dațu ordine d’a se esereita trupele de infanteriă francese cu mânuirea tunului, astflfelu încâtă se potă suplini la trebuință pe artileriștii ce lipsescu din servițiulu unei baterii. Oficialii din castrulii de la Satory s’au decisă a face conferințe în cari se va trata reorganisarea armatei. Mont-Valerien, cheia Parisului, s’asigură, că a primită în garnisonă regimentulă al 94-lea de linie, care este mai peste totă formată dinT’ună regimentă vechi ală grenadieriloru gardei. Uă corespondință parisiană adresată diariului Journal de Marseille, anunță sosirea în curendu a lui Henri Rochefort la casa de închisore de la Avignon. Firulă tdi grafică de la Marsilia la Alger, care se afla în reparare, s’a pusă în servițiă. Uă comunicațiune d’a dreptulu s’a stabilită, din ordinea administrațiunii centrale, între Marsilia și Londra. Citimă în diabiull Debats: Guvernul francese s’ocupă forte multă cu crisa monetară care domnesce în Paris Ministrulă de finance, informându-se că numerose pedici se rădică de trei patru cile la halele centrale și a comerciala parisiană, din causa lipsei neașteptate de monete divisionare, se decise se ia tote măsurile necesarie spre a pune capetă acestei crise. Banca Franciei n’ar fi stată la ndouidlă se consimță a da ’n circulațiune ca la 50 milione de monete, spre a ’nlesni schimburile ’n comercială celă mică. Administrațiunile cele mari, cari dedeseră ordine perceptorilor, se nu primescă ’n schimbă bilete de bancă, ai fostă invitate se nu s’arate atâtă de ne’nduplecate la primirea biletelor de bancă, cari în urmă au circulată în modă forțată Numerose plângeri adresndu-se ministrului de lucrări publice și celui de interne, privitore la transported mărfuri foră pe căile ferate, s’a decisă a se face uă anchetă forte severă, în celă mai scurtă termenă, spre a cerceta dacă companiele drumurilor de seră se conformă strictă cu prescripțiunile caieteloră lorfi de sărcinări, pe câtă e posibile. n-Citimă în L'Avenir national cu data de 19 Octombre. Peste câteva zile se va deschide cea ROMANULU 19 OCTOMBRE 1871 d’ântâiă sesiune a consilieroră generalii Parisianii cei mai zeloși d’altă dată ai legii departamentale, mai toți advestri ai Republicei, au începută a insinua că noua lege nu pate fi asta de perfectă precumă o credeaă, și car fi de folosit a ’i se face precare restricțiuni. Acastă dorință," pe lângă altele multe, este oă probă ’nvederată de decepțiunea pe care partitele monarcice au simțit-o. Noua lege de multă timpă li s’a părută escelente, din tote puntele de vedere, pentru a spera că’și voră face dintr’éasa uă armă 'n contra Republicei, dére găsiră ’n ea greșeli însemnate, de ’ndată ce zăriră că nu voră avemă dominațiune absolută în consilie. Noua lege nu ni se pare nici mai bună nici mai defectuosă decâtă amă credut-o, în primele zile. Ea este astă de cea a ce’ era și ’naintea alegeriloră. Doru avemă dreptul ă d’a atribui um preță cu totulă particulară succesilor, pentru dobândirea cărora ni se pusese într’adinsă atâtea pedice. Amicii Republicei trebuiască dérul se veghieze în acestă sesiune spre a nu lăsa delocă se se restrîngă drepturile și atribuțiunile ce legea le conferă de către majorități nâbușitore sefi de către minorități turbulente. Consiliele departamentale din nou alese trebuieseră în acestă ană fundamentală celă mai solidă ală Republicei. Mulți omeni nouț surită chlămațî pentru prima oră a gera afacerile departamenteloră lorfi și a estrcita uăarecare influință asupra mersului afacerilor generali. Asupra acestoră omenî necunoscuți țera’și va ave ținuți ochii săi și de la el ascuptă mai multă fermitate, inițiativă și lucru. Decă acești aleși ai democrației se vor pătrunde de importanța rolului loral, în timpul puținelor flo Iile ce-i mai despartă de deschiderea sesiunii, deci voră luaotărîrea formale d’a studia în fondul tote afacerile departamentului lorfl, da fi totulde una p’atâtă de activi pe câtă și d uniți între ei și devotați Republicei, d’a nu trece pe d’asupra atribuțiunilor lorfl și d’a le apăra ’n contra încercăriloru de încălcare, în aceste condițiuni, țera va afla în ei unulul din cei mai fermi susținători ai iei și gagiulu asigurată ale unui viitoru mai bună. Spania. Manifestul zoriliștilor despune forte pe largă necesitatea de a se funda două mari partite constituționale, partita reformatore și partita conservator. Desvălesce pe largă programa partitei progresiste-democratice, care cuprinde tóte fracțiunile progresiste ce, înainte de 1869, aveafi mai multă séri mai puțină ’naitate marginile idealului loru politică, deră cari s’afi reunită, primindă în totale constituțiunea din 1869 și recunoscândul ca emblemă a drapelului loru comună drepturile individuale și suveranitatea naționale Manifestulă face pe scurtă istoria ministeriului lui Zorisță, care începuse a aplica principiile democratice. Vorbindă de destinători, zice: „Déca șutită nemulăuiți, conduita nostră va răsipi pretensiunile loru și modulă d’a lucra le va câștiga voințele; nostru decă suntu desbinători de bună credință, voră veni la noi cândă esperiința le va arăta greșiela și cândă timpulă le va lini, supărarea, și décá din nenorocire suntu omeni săraci de spirită cari, lăsându se tracă considerațiunile personale înainte; binelui comună, persistă în a lară ostilitate contra nostră, se’i lăsămil se mergă acolo unde’i conduce rătăcirea și se ne despărțimu de nesce asemene omeni. uă asta felu de despărțire uiei decumu nu slăbesce uă partită, ci o purifică și o ’ntăreșce.“ Manifestulă cuprinde în rezumatu astă felă programa partitei: a stabili libertatea și a consolida dinastia de Savoia, care este scutulă celă mai puternică și espresiunea sea cea mai completă. Manifestulă este suptsemnată de 41 senatori și de 100 deputați. Italia. La 25 sau 27 octombre se va ține consistorială secretă pentru numirea episcopilor italiani și proclamarea episcopilor francesi. Unele siarie din Francia, Italia și alte părți, revină asupra cestiunii de intervenire francese în favorea creditorilor ei pontificali. Datoria pontificale este în totală indentică cu datoria italiană, adică este respândită supt garanția unui timbru speciale pentru titluri. Anglia. La 17 Octombre s’a fäcut prima întrunire a consiliului esecutivă, alesă din nou pentru a lăți mișcarea în privința cestiunii homerale, la Londra. Secretariul a dat citire mai multor scrisori de la persone cunoscute de toți în Anglia și’n Irlanda, cari aprobă scopul și aspirațiuniile mișcării; unele din scrisori conțineau și valori. Consiliulăa deliberată în sine asupra mijlocelor de a organisa diferitele dependințe ale Londrei și d a ’ntinde mișcarea în Liverpoll, Manchester, și în cele alte orașe mari ale provinciei. Președintele a arătată importanța votului Irlandeziloră la Londra și ’n orașele principale ale regatului, și necesitatea unei întinderi a mișcării pentru a se pute alege, la viitórele alegeri, una candidată whig see thory care se se îngagieze a apăra principiulă home rule. In mai multe orășele, <i'se densule, „votulă Irlandeziloră, déca este bine organisată, va pute decide triumfală cutărui seă cutării candidată.“ Serbia. Pe cândă ekupcina vota una din legile pe cari guvernulu i le presintase, că telegramă neașteptată anunță, în 16 cuvinte, în Belgrad, că principele Milan părăsise deja Dragujeva tzulă și că se ducea pe Dunăre, în Crimeia, spre a două visită împăratului Alesandru. E asocită de d. Blaznavatz, primulu regine, și de suita sea. Impératula a trămtsă înainte’ una bastimentă la Galați. La Belgrad se facă mii de presupuneri în privința acestei călătorii, la care pân’nci nu se accepta nimeni. Acestă faptă de și de natură d’a causa impresiune, cu tote astea e forte simplu. Curtea Rusiei a fostă totăda'Una forte bine-voitóre pentru familia Obrenovici; toți principii din acestă familiă au mersă în Rusia și principele Milan a vrută și dânsula a’l imita. Rusia. Diamele ruse conținu amănunte asupra multor împregiurări aflate pe teritoriul răpită vasalului Chinei, hanulă din Kuldju, și iute reorganisată de generalele Kolpakowski. Una faptă caracteristică este că s-au luată deja mesuri pentru a suprime sclavagiilu, care, în acestă țară, apăsa pe 103,000 de locuitori. Kanulă fu internată într’ună orașiă alu provinciei și redusă în stare d’a nu mai pute face nimicit. Acestă nouă întindere a puterii ruse a produsă oă mare iritare în poporațiunile Asiei centrale. S’asigură că Sultanulă din Khina voiesce a se pune în fruntea unei lige generale a tuturora poporelor din Turkestan, scutască d’acastă obligațiune pe personele cari se destină învățământului. De câtăva timpă plângeri forte numerose s’audă în Rusia în privința dificultățiloră recrutării personalelor denvățători pentru scalele primare. Acestă gravă cestiune trebuie să atragă atențiunea tutoră omeniloră inteligințî din Rusia. Nu e d’ajunsă a se sluti de servițiă învățătorii și institutorii: mai trebuie a se face situațiunea destulă de onorabile, spre a atrage junimea inteliginte la aceste umilideră folositóre funcțiuni. Germania. Estragemü urmatorele rânduri dintr’uă epistolă adresată de la Dresda Corespondinței slave : „Se vă mai vorbescă despre discursulă pe care Wilhelm o le-a citită la deschiderea sesiunii parlamentului germană? E atâtă de secă, atâtă de rece, atâtă de ne’nsemnată, încâtă mă temă că v’ași desgusta cititorii. Numai una pasagiă are orecare interesă, acela ’n care impăratulă Germaniloră—suntă mai corectă decâtă Francesii cari îlu gratifică cu titlul de ’mpărată ală Germaniei—accentueza relațiunile amicalice s’afl stabilită la Salzburg și la Gastein între Germania și Austria. Wilhelm s’a servită cu cuvântură freund-nachbarlich „relațiuni de bună vecinătate“. Negreșită déca n’a ntrebuințată cuventură cordiale, causa e că Wilhelm nu sciese mință. Ceea ce nu ’nțelegă de beüe satisfacțiunea cea manifestată adunarea la citirea acestui pasagiă, ca cumă nu s’aru fi ’nțelesă de sine că doue state, cari nu suntă în resbelu, trebuie se aibă ’ntre densele raporturi de vecinătate. Ș’apoî n’amă mai auzite noi spuindu se, cu câte-va ciile mai nainte de resbelulu din 1870, că nici uădată n’au esistatu relațiuni mai bune între Francia și Prusia? Suntă departe d’a pretinde ca Prusia se proiecteană nou resbelă cu Austria ; numai voiă se spună că nesce cuvinte d’acestă felă nu mai potă înceta pe nimeni: sunt verba et voces praetereaque nihil noă în numele Măriei Sale Domnului și altă guvernului. D. Zabitch se afla asemenea acolo. De la Giurgiu, d. ministru al afacerilor străine, împreună cu adjutantură domnescă și cu daginte diplomatică ală Serbiei la Bucureștii, se urcară pe vaporul al Alteței Sale pentru a însoți pe înălțimea Lea până la Galați. Atâtă la Galați câtă și la Brăila, prințulă Serbiei a trecută în revistă garnisona acestoră două orașe. Aci T-afi fost și presintate autoritățile române. Musicele intornă anii naționali. Prințulă Milan s’a îmbarcată la Galați pe ună bastimentă supt pavilionă rusă, trimisă acolo înadinsă pentru a conduce pe Altețarea la Crimea. (Monitondu) Diabulul Husky Mir—„lumea rusă“— anunță că comisiunea militară, însărcinată cu organisațiunea serviciului în Rusia, luândă în considerațiune raritatea institutoriloră în Rusia, a hotârîtă se Responsu la ’întrebările adresate Efo riei SPITALELORU. Nu’ți perde timpulu, domnule X., cu ’ntrebările ce faci prin Românulu; deca postură de medică pentru consultațiunile gratuită de la spitalulu Colțea s'a oferită sau nu fără concursă, în contra regulamenteloră. Fii sigură că, de nu era numită deja mediculă ce pupă acestă poștă, Eforia— și nu toți membrii iei — se grăbină atașa acésta de calomniă, énsé, fiindă c’a făcută acestă actă în modă ilegale și injustă, d’acea a tace. Nu seu dtea că totu fără concursă Eforia a mai numită una medică și la spitalulu din Ploiești? Află deră, vă dată pentru totu-de-una, că Eforia face cumă îi place și ’i vine bine. 7. 903 Guvernulă română, îndată ce a avută cunoscință despre plecarea pentru Cumea a Alteței Sale Prințului Serbiei, s’a grăbită a da ordinile necesarii pentru a se face Alteței Sale recepțiinea ce i se datoreză. La Turnu-Severinul, intrarea în porto a vaporului pe care sa afla prințulă Milan fu salutată cu 21 lovituri de tunuri. Musica cânta himnură naționale. Prințulă Serbiei, scoborându-se în urmă pe pământu, revisui garnisana orașului care era înșiruită d’a-lungul c keiului. In același timpă, prefectură, însoțită de tóte autoritățile locale, felicită pe Alteța Sea în numele Domnului nostru și al guvernului română. La Turnu-Măgurele, aceleași onoruri acceptaă pe Alteța Sea. La Giurgiu, Costa-Foru, ministru ale afacerilor străine, însoțită de unii adjutantă domnescă, se dusese acolo pentru a’lu accepta și pentru a’lu felicita din D-lui redactare alu ^iariului ROMÂNULU Domnule redactare. In diariulul Românulu de la 10 Octombre se vede inserată uă epistolă datată din Giurgiu, în privința însărcinării ce s’a pusă doctorelui Wertheimer d’a fi medică ală garei Giurgiu. Daca autorele acelei epistole anonime ară fi avută convicțiunea unui acusitore dreptă și nepărtinitoră, negreșitul că nu-și ară fi ascunsă numele supt masca anonimului și nură fi venită a lovi din înmnerecă priscrie cunoscute de publică. Nu este adevărată că mediculă română, despre care se vorbesce î n acea epistolă, ar fi dată servițiele sale gratisă funcționarilor garei, deorece se scie și există în corupturile garei Giurgiu că i s’a plătită de către șeful acelei gare pentru vr’uă trei visite 30 lei noi. Nu este adevărată că celalaltă medică, staționată în Bucuresci, are avernă remunerată de 300 lei pe lună, ci adevărulă este că nare nici uă le ia în aongetă, ci i se plăteșce numai singură transportură de cinci lei pe zi. In deșertă dorul se miră autorele anonimă și atacă pe ministruîă de lucrări publice c’ară fi oferită pentru gara Giurgiu uă remunerată pre mis, în raportă cu greua și înalta funcțiune, pe care însuși pomenitură mai susa medică română, căruia i s’a propusă mai ântâiă, a refusat-o, cerând fl 150 lei pe lună. 1) Nu este doril culpa nimului deca totă același domnă, retractândfl mai in urmă refusuli seu, vine și stăruiesce din nou pe lângă prefecții a solicita ieril de la ministeriă acelă pasă pentru densulă cu condițiune d a i se plăti numai trasportulă, cândă transportul ă se scie că se póte urca în fiecare lună la mai multă de câtă abonamentulu oferită. Nu este ierăși adevărată că abonamentulă de 50 lei, plătiți d-lui Wertheimer, ară fi recunoscută prin bugetul Statului, ci este numai că simplă îngagiare séfi abonamentü de medică. Blăderű, d-le redactore, curatură adeveri în cestiunea de faciă, și de sfidă pe autorele anonimă a me pu é desminți ș’a nega vr’una din aserțiunile nóstre, întemeiate pe adeveră și acte autentice necontestabili. Vă rogilderă ca, precumă ați avută buna-voință a publica epistola acusatorelui anonimă, se bine-voiți a publica și itâmpinarea de faciă, întemeiată pe adeveră și dreptate. Priimiți, verogil, de redactare, asigurarea distinsei mele considerațiuni. Unii cetățianu românii. 1). Telegrama prefectului de Vlașca din 13 Augusts, înaintată cu adresa ministeriulu dsi interne No. 10.943, precum și declarațiunea verbale făcută șefului garei Giurgiu cândă afisă că: „nici nu se înjosesce a respunderainsteriuluî care a cutesatu sa’î ofere uni abonamentu plătitu numai cu 50 lei pe lună.“ Girante respundătoră, P. BĂLĂCEANU. Jamniciilă sodă St Bădulescu și fiii, petrunșî de cea mai adâncă durere pentru perderea pre iubitei sale socii și mamă Kfrosina Hâdulescu (născută Bratu) rogă pe toți amicii și cunoscuții familiei se bine-voiescă a «sista la ceremonia funebră, care se va face asta de, Marți, la 19 Octombre sau ore, înainte de a medi, la biserica Iconeî.