Romanulu, octombrie 1871 (Anul 15)
1871-10-22
ANUIiO AL CmOI-SPRg-VfiOELB Vt ESŐS ȘI VEI PUTfe abona mesntbi ÍN CAPITALE: unu anu 48 lei; ?ese lun! 24 lei trei lun! 12 lei; 1 lună 6 lei. m DISTRICTE : unu anu, 58 lei; șase lun! 29 lei! trei lun! 15 lei; unt lună 6 lei. Abonamentele începu la 1 și 16 ale lunei Unu exemplara 20 bani. &í&nda, Italia și Anglia pe trimistru franci 20. Austria și Germania trimestru 7 fl. arg. (18 franci.) .A.INTJINȚIT Kî Aâinuituri, pagina IV, linia 30 litere — * 40 baci inerți sunt și reclame, pag. III, linia 2 lei —' — Scrisorile și ori-ce trimitere NEFRANCATE vor f RFUSATE. — Arbonete republicate Be rómarde. Administrațti incti In Pasagială Românii. Not.—Redacțiuniea Strada Colțea, No. 42. T Bilete de lotăria deschisa de „societatea pentru literatura și cultura poporului românii din Bucovina“, reședințe la Cernăuți, se află de véndare la administrațiunea și redacțiunea „Românului“. Prețulii 1 leu și 4 bani. Profita Iii serva ca fondu alu românescei asociațiuni. SERVITIU TELEGRAFICII Am noiuxnn. Viena, 2 Noembre. — Noua Presă- Liberă anunță că baronulü Kellersperg a fost însărcinată cu formarea noului cabinet. Atene, 2 Noembre. — Camera s’a deschisă; discursul tronului aprobă programa viitorului ministeriă compusă, de Comanduros, accentueza esterminarea tâlhărielor și soluțiunea cestiunii vasului L’Aurien, desființarea dijmelor și introducerea serviciului militară obligatoriu. Constantinopole, 2 Noembre. — Cu ocasiunea dilei aniversare a nașcerii Sultanului s’a acordată amnistiă exilaților politici, afară de cel esilați de guvernal actuale. _______ (Servițiulă privată alu Monitorului). §1. Berlin. 31 Octombre. — Reichstagul a votată în prima și a doua citire proiectulă de lege pentru calea ferată St. Gothard. — Versailles, 31 Octombre. — Se asigura că guvernul va presinta Adunării la începutul sesiunii proiectului de reorganizare militară. Paris, 31 Octombre. — Schimbul ratificării convențuluiY a avut a lucii asta fii. Negocierile pentru noută tractată poștale între Germania și Francia se urmarescă aci. , București, " “ In cele din urmă două numere amo publicată scrie de cea mai mare gravitate din imperială austro-unngurescă: este ierü vorba despre schimbarea sistemei politice, sau mai exactă, despre renundarea la un sistemă bună, abia începută, pentru a reveni la cea nefastă inaugurată după resbelulă de la 1866. Trufia maghiară este cangrena care rode mai multă decâtă orice viața chinuită a imperiului Habsburgilor. Acestă trufie este multă mai nefastă decâtă chiară reacțiunea austriacă. Evenimintele ce se petrecură zilele trecute și se petrecă încă în Austria, suntă despre acesta să probă de cea mai ardinte actualitate. Trufiei maghiare, artei foră de apare multă mai multă decâtă suntă în realitate, detcrisă poparele Austriei, miculă dualismă. De atunci toți trufiei maghiare, triumfătore prin dualisme, datori și Austria tóte acele agitări ale naționalităților nemaghiare, agitări cari împiedecă desvoltarea internă și determină definirea și discordia, cari suntă de ajunsă pentru a ucide un imperiu poliglota ca ală Habsburgiloră. Reacțiunea austriacă încercă a face în iunele trecute acea revoluțiune precumă anti-maghiară, prin care se acorda și celorălalte naționalități precami din drepturile netăgăduite ce pretindeau. însă și procese în modă slabă, cu jumetatî de mesurî — cumă procede totu-deuna reacțiunea în sci» de astă iji; — asta-feră în locă de a tăia, cumă dice Românulă, apa de la moră Unguriloră. Îl făcu și mai îndrăsnețî: reacțiunea nu cuteza a acorda naționalității oră de câtă parte din drepturile lorii, și celoră din Ungaria nu se acorda asolută nimică; era prin urmare logică ca Ungurii se cuteze a nu lăsa se li se acorde tuturora nimică. Pentru Ungură tóte drepturile și libertățile suntă bune, dérii numai pentru dânsul; elă formeză că castă între națiuni, tóte drepturile și privilegiurile numai pentru dânsulă , iată ce nu e ungură câtă se fiă serfulă acestei caste. Cumă dorü era se consimță elă de bună-voie a se emancipa chiară în parte naționalitățile din Transleitania, cândă soia că naționalitățile nemaghiare din Cisleitania n’au mai puține drepturi și acestea emancipându-se, casta maghiară ar remâne fără iobagi, fără însemnătate. Grație derii jumătăților de mesuri prin cari procede ministerium Hohenwart, grație mai cu sema influinței ce afi do j bendită Maghiarii prin diferite mijloce asupra imperatului, trufia maghiară triumfă, și da astă-dată contra drepteloră cerințe ale naționalității oră și ’n speciale ale Boemilor , ministeriumu Hohenwart căciu. Care este ânsă noua perspectivă ce acestă nuuă triumfă maghiară deschide imperiului Habsburgiloră ? Boemii de multă se mișcă și au puterea de a se mișca. Agitările loră mar cu sema silită pe impăratură a aduce ministerială Hohenwart cu sistemarea de împăcare a naționalității pră Transleitane. Boemii fură atunci autorizați a se întruni, a se concerta, a formula cerințele loră, cari fură primite cu multă bună-voință :i se credea împăcarea terminată, constituțiunea Boemilorn primită <?î vnchisi chiară că în cutare lună impăratulă va merge la Praga spre a fi încoronată ca rege alu Boemiei. De vă dată însă Ungurii întrepună veto ală loră; d. de Beust, fatalulă mare diplomată, care cântă veciniea pomenire Saxoniei, se uneșce cu Ungurii și impăratulă se supune. Oare va fi dojit acumă atâtă riiua Boiemiloră, după atâtea speranțe și ilusiuni amnțite? Dacă el aă produsă uă presiune atâtă de mare asupra Austriei, atunci cândă nu li se promisese încă nimică, când cerințele loră nu erau încă delocă luate în considerare, în Co modă vom lucra el astăzi, a doua zii după amăgirea cea mai batjocoritare? După ce au fostă măguliți și ascultați, după ce aă primită asigularea că se va face dreptate cereriloră loră, a doua ji li se refusă totală, fără altă motivă, cumă se va vede într’uă traducere pe care vomă publicam în numărulă viitorü, decâtă că dualismul ă se opune de a se da naționalității oră din j Translitania mai întinse drepturî de câtă 1 naționalității oră nemaghiare din Cisleitania, și Ungaria nevoindă a acorda vreuna dreptă Româniloră, Croațiloră și Serbiiore, Austria este și ea dotóre a nu acorda nici una dreptă naționalității oră de suptă domnirea sea. Austria își plecă capu în suptă voința Ungariei; voma vedé casé déca acesta capă, deja plecată, nu va fi sdrobită de oi mișcare generale a tutorii națunalităților. Boemii sunt desasperați, mai cu semn după ultima batjocură la care aui fostă supuși. Boemia pe lângă că este puterică, aparține și gintei slave, are prin urmare pateric susțiitori naturali. Croația manifestă necontenită nemulțămirile sale, și este iărășită naționalitate slavă. Austria, a voită a ceda cerințelor fl Boemilor, pentru că nu se credea destulă de tare spre a-i face altă felă se tacă. Ce se va întâmpla déja acumă cândă Boemii sunt desasperați, Croații abia mânțiinți și Rusia din ce în ce mai amenințătore facă cu Austria ? I Se scie câtă de multă a dată de lucru Austriei miculă poporă Bocheză, ce i se va întâmpla orécândă două națiuni puterice, ca Boemii și Croații, voră face ceaa ce aă făcută Bochezii ? respunsulă nu ni se pare indouiosă, cu atâtă mai multă că, o repețimu, mâna Rusiei uneltesce în tote aceste agitări ale naționalităților slave, și Germania nu va pute da ună ajutoră militară Austriei, fără ca Rusia să-și creadă și ea dreptul de a se mesteca. Pericolul este dejü mare și iminente în Austria, de acolo se póte înflăcăra marele resbelă ce pare neînlăturată : poporele slave cu poporele scandinave deuă parte, poporele germane de alta se mișcă, se agită, se amrunza. Pericolul e mare pentru noi Românii din ambele părți, și ce facemă, ce furămu?; nimicul Curcubeulă salvării nóstre este alianța panlatină: ce facemă pentru ca acestă curcubeă se se nfundă șiasupra României? Nimică! Și pe cândă națiunea nu‘face nimică, aginții pangermanismului de la putere facă totă ce potă spre a’și îndeplini misiunea. Camera nu se completeza, și în marea cestiune a căieloru ferate se urzi se unesce intrigi și nesce combinațiuni, menite a face se cadă cu orice preță România în ghiarele Teutoniloră. ADUNAREA DEPUTAȚILOR Ședința de la 21 Octombre, 1871. Ședința se deschide la 1 oi post-me! idiwiiti) SUpi p* fl I TvV riiimHdi, Ghica. Presinți 57 din deputați. S’psescă 18 deputați. Președintele observă că aceșt d-nu deputați sunt în capitale și cu tote astea nu vină. Mai mulți deputați ceruse se invite. D. Gheorghe Brătianu observă că acestă aspectu ală Camerei n’aru proba de câtă uă neglijință de convocare din partea autorităților, de acea — ca și în Italia—d-sea rogă a se face invitațiuni ceidiă ce lipsesc, spre a se pute completa Camera. Convorbire între deputați. Ședința se rădică Rusia. Rusia—vice Corespondența slavă — se ocupă mereu și forte activă cu desvoltarea sistemului de căi ferate strategice. Peste unii ani de zile tate fortărețele din regatul Poloniei vor fi unite cu Varșovia; cetățuia acestui oraș să va forma unul din unghiurile patrulatere, cuprinse î ntre Varșovia, Petersburg, Mosena și Kiev, patrulateră ală căruia centru este Brest-Litewski. Guvernul a comandată ușineî din Olonetz 70 de tunuri, 70.000 bombe și 70.000 ghiulele sferice. Fabrica de arme de la Tusa produce pe fiecare ană 220.000 pusei sistemă Kruka. Prin apele Milan ală Serbiei a sosită la 22 Octombre ’n Livadia, unde împăratului-a făcută uă primire din cele mai amicali. Ună congresă alu companieloră drumuriloră de seră ruse s’a ’ntrunită la Sant-Petersburg. Acestă congresă are de scopă a pune capăta desordineloru ivite ’n administrațiunea și organisarea drumurilor de seră și pe cari presa rusescă le-a ’nregistratü de mai multe ori, țiariele ruse se plângă amară că nu s’aă admisă la ședințele congresului și represintanți d’aî loră. Deca cele spuse de diariulă rusă Gazetta Academiei sunt adevărate, refularea d’a se admite stenografi și raportatori de jiarie la ședințele congresului acestuia, a fostă motivată de considerațiunea că congresulu n are ună caracteră oficiale și că nu e decâtă uă simplă comisiune care depinde de ministeriul căilor publice și de comunicațiune, având numai pe președinte numită de guvernă. Publicarea ședințeloră unei instituțiuni de felulă acesta ară fi dorit ună felă de derogare a usurilor admise. Citimă în le Siècle : Se scrie de la Odesa, cu data de 11 Octombre,stariului Pressa din Viena: „Pe fiecare 40 nuoî focuri! In orașul Buzuluk aă arsă 800 case. Nu este nici uăndouialăă nihiliștii nu suntă străini de aceste focuri. Pretutideni se derîmă edificiele publice.“ Anglia. țliariulu anglese L’Observer afirmă că s’aă făcută negoțiațiune între pairii conservatori și represintanții claslor lucrătore din Anglia, déri condițiunile propuse de delegații lucrătorilor nu se rectificară. „Se mai crede, adauge diariulă L’Observer, că negoțiațiunile nu voră ajunge la nici ună resultată. Lucrătorii nu dau nici ună înțelesă politică mișcării.T A/nu nîmț< m, jp »#>4« r,. JA «. f, „„ tru a esprime opiniunea că guvernul actuale nu îngrijesce de interesele lucrătorilor, dérii nu șî voră sacrifici principiele pentru a obțină sprijin dă conservatorilorü.“ (La Gironde). Francia. Unul din corespondinții parti ául a Independinței belgice, scrie acestui zjiamă că guvernul francese ar c; geta se rvesiute Adunării, la deschiderea sea,mă lege prin care se interzice Bonapa țnoră d’a mai călca pe pământul Republice!, și se propună punerea în acuzare a ministerielorü Olivier și Palikao. Intre acestea in Corsica sa strigă traiescă imperatulu! Ce e dreptă, unii strigă în Francia traiésca regele! Acesta nu ’mpedică ca regele și imperatulü se fiă bine și pe deplină imormântați, numai deca oltimulă verdictă ală sufragiului universale n’ar însemna de câtă cu totulă contrariulă de cea a ce se declară, adică restaurarea monarcic séa imperiului. După tote acestea, nu este imposibile se se mai gasesca jiare cari se mai potă pretinde acetă restaurare. De multă au probată că pentru ele nu exisă aritmetică (La Gironde). Apărătorii din Sant-Quentin, avândă în fruntea loră pe d. Anatole de la Forge, vechiul prefectă ală departamentului Aisne, au asistată la serviciul comemorativă ce s’a celebrată la Châteaudun, în onorea victimeloră apărării acestui eroică orășelă. Italia. Roma, 15 Oct. sera. Ală cincilea congresă medicale italiană s’a deschisă astăzii la Liceu. Numeroși delegați au asistată și aă aclamată pe regele Italiei. Uă inscripțiune reamintesce că rugulă lui Jordano Bruno s’a stinsă și că fiarele lui Galileă s’aă sfârîmatu. VINERI, 22 OCTOMBRE, 1871. numiEZA Ti și veî fi ABONAHEA IN BUCURESCI. I» Administrațiunea iariului. IN DISTOIBITE, la corespondenții a8? și cu p ș P*ntise adresa la administrațiune ARTS Darran-Hallegrain, Comedie, 5. Oralii, et Micoud, 7 RENA G. Popovici, Fistian Hmapeeteia și Vn Serbia. Scupcina a votată legea relativă la organisațiunea caselor de economii. Serbii salută cu bucurie acesta lege care -i va scăpa de jug,.Iu ușurariloră cari i-aă sărăcită, și care va da uă nouă desvoltare intereselor economice ale țerei. Adunarea a refusalil chiară d’a discuta petițiunea Evreilor, din Belgrad, cari cereaă dreptul ă d’a se pute stabili ’n provinciă. Istoria ne arăta că Jidanii aă făcută în Sebia mai multă reă decâtă bine, și eseraplulă României — observă Corespondința slavă — ne arată că, mai nainte de orice, trebuie se ne ferimă de dânșii. Dieta Serbiei a votată uă sporire de 113,000 groși, pentru îmbunătățirea instrucțiunii publice. Citimii în Uniunea liberale de la 17 Octombre. Pentru ce are s’a disolvatfl Consiliul Comunală din Iași? Se întreba cetățianii ieșeni între eî fără ca se potă avea fericirea se cunoscă motivele ce au determinată pe putera esscutivă centrale de a disolva acestă consilia comunală. De neamu duce în cancelaria oficiosă și particulară a Prefectului, potecă a mă da peste motivele care au provocată acestă disoluțiune. Dérit oricine înțelege că lucruri ne ese imposibilă, acestă can Oelar Ä op ii-Xri’ rindă substrasă de la ochii muritorilor și ca d’ală de noi. Neputândă deci strebate în buduarulă prefecture!, suntemă nevoiți se’ntrămă cu multă deficență în legea comunală și se deschideam condicele Boerescu, pag. 95 unde dăună peste art. 6, care glăsuiesce în urmâtorulă modă : „Déca Consiliul Comunală ar urma a „se depărta de atribuțiile sale sau decâ „actele sale ar fi de natură a turbura ori di.ea publică, Domnulă póte pronuncia „disolvera consiliului și anularea delibe, „rațiunilor” sele....“ Astăfelă, după acestă articulă, două nu mai suntă motivele care potă se aducă o disolvere de consiliu comunală : a) Cândă consiliulă sară îndrepta de atribuțiunile sale. b) Cândă actele sale ară fi de natură a turbura ordinea publică. Faciă cu acestă articulă neî ntrebămii. In care din aceste două cașuri sa găsită consiliulă comunale din Iași spre a fi dizolvată? In cela dântâiă ori in cela din ala douilea din aceste done cașuri? In Iu nici unul dintre ele, căci ordinea publică n’a fostă tulburată, și primarulă nostru inteligine Costică Cerchez purtândă apă ji doliulă eșarfului sâă de primare, era una dinastică fergâasă și ardinte, și ca probă n’avemă de câtă se ne împrospătămă în minte discursurile sale publicate prin foia Progresulu pe cândă Iașii posede, — fisicesce vorbindă în sînulă sau pe Suveranulă română dinpreună cu Augusta sea socie. Putemă chiară afirma că dinastia și mareșialulă curții erau câtevă data înăbușiți de multă dragoste a primarului de Iași. Iară mai cu semn discursurile ținute la gara de Iași, cândă suveranulă ne părăsea — erăși fisiresce vorbindă, căci moralicesce ne-a fostă părăsită de cândă maî cu sema aerisirea sea cea cu pricina adrtssă amicului său intimă în străinătate — eră maî cu semă, db’eemă, discursul primarului de la gară, cu lacrimile în ochi, cu inima palpitândă, dându’și capuln scă ca gară