Romanulu, octombrie 1871 (Anul 15)
1871-10-23
iNOLD AL CINCI-SPRG-VECELE VIsacs SÎ VEJT FOTE JL BONA MISNTE IN CAPITALE: unu ana 48 let*4 feet luui 24 lei trei luni <2 lei; i lună 5 lei. DISTRICTS : unu anű, 68 lei; șase lun! 29 lei; trei luni 16 lei; an lună 6 lei. Abonamentele. Incepe: la « și 16 ale lunei Cnn esemplara 20 b»n!. Francia, Italia și Anglia pe trimistru franci 2ö. Austria și Germania trimestru 7 fi. arg. (18 franci.) A.JSI TJ3SI TIUEl Aaunțiurl, pagina IY. linia 30 litere -*'40 Dani 3D®ríÍ8uní și reclame, pag. III, linia 2 lei — •— Scrisorile și orice trimiter* NEF BANCATB vora B, vFUSATB.— 4rtfpiei* republicate se vor fi ardi. Administrațiunea ín Pasagraul Românii. No. 1.■—Redacțiunea Strada Colț—, No. 42, Bilete de lotaria deschisă de »societatea pentru literatura și cultura , pornim românii din Bucovina“, reședinte la scrndinți, se afă de vendare la administra iunea și redacțiunea „Românului“. Prelații 1 lefi și 4 bani. Profitată servă ca fonda aîi românescei asociațiuni. DEPEȘI TELEGRAFICE. (Servițiul privata ale Monitorului). Paris, 31 Octombre.— Thiers mănține modificările cerute de tratatulu de comercia închiriata cu Anglia, dejű este neexactă că s’a trimisă unu ultimatum. Totuli face se se cretă că tratatulu de comercianți se va denunța. Guvernul autorist casa de escompt a emite, pentru suma de 10 milione, cupane de câte 5 fr. plătibili la vedere. Londra, 31 Octombre.—Starea sănătății reginei este mai bună. Berlin, 1 Noembre. — Corespondința provinciale, foră semi-oficiale, dice că sesiunea Reichstagului nu va dura de câtă pene în a 3-a săptămână a lunei Noembre. Edițiiunea de sora Bucuresci, 1 S7“5 Guvernulü, impusă de consulele prusiane în noptea de 10 Martie, consecințe originealui, a cutezată se încerce isgonirea limbei francese din licee și impunerea celei germane ca obligatorie. Este aprópe oă lună de cândă amu data acestă strigătă de durere și indignare. In urma desmințirii ce ne-a datu guvernulu singuri noi amu mănținutO cea aceltí seeemü, afimându că desmințirea guvernului este un cutezatöre mințire. Pressa, și cu acestă opasiune, ne aruncă gentilețele cari totu-de-una ne facu mai multă plăcere și onóre decâtă laudele iei; <)iarele slabe de angeru tăcură. . Pe câtu de mare era crima ce o deuuticiamă, pe atâtul de mare facutezarea guvernului de-a o nega , și una și alta vor apărea astăci in totă trista lora realitate prin publicarea mai la vale a părții din noua programă relativă la studiul limbelorü YU. Guvernulü consulelui prusiana cuteză se încerce isgonirea limbei francese și apoi se nege, in locu de a repara acestă crimă; cu tote aceste din programă se vedesce că limba francese nu mai e îngăduită decât în cele prime patru clase gimnasiale, și pe câtdă limba germană era pănă acumb facultativă, ea este impusă ca obigatorie în cele trei clase superiore liceali, și limba francese este nu numai isgonită din aceste clase, dar nici măcar îngăduită ca facultativă. " Ore acesta nu se chiamă, cuma amu <Í8ü și repetită de la prima 4». Isgonirea limbei fancese din licee și impunerea celei germane ca obligatorie? Cea a ce n’am relevatü după, este modulă perfidă prin care guvernul prusiana din Bucuresci substitue limba germană limbei francese. Pe câtă timpă școlarii sunt mai juni, adică în cele prime patru clase, și inteligința lor fragetă de-abia póte ajunge pentru tote celelalte obiecte de studiu, pe câtu timpu inima lora, simțimintele lorü nu sunt flâncă formate, li se dă limba francese. îndată oarece junimea română ajunge la orecare verstă, la orecare dezvoltare a inteliginței și a simțimintelor, se impune ca studiu obligatoriu limba germană, și nu i se mai permite a studia limba francese, nici chiar ca facultativă; ceea ce însemneză că limba francese, de abia descifrată în cele patru clase gimnaziale, este proscrisă de guvernü și uitată de junime în cele trei clase superiore liceale în profilul limbi germane. Cine nu vede într’aceste disposițiuni mâna perfidă a guvernului prusian, care in putezândă a sup iine netedă limba francesa din scotele române, și a o impune pe cea germană, o suprime indirecta? Sc ia bine ace ta guvernă că dacă va permite, fiă chiar ca facultativă limba francese în clasele superiore, totă junimea română, alü căreia ai dinte și frumoșii patrionismă s’aprobată, era se alerge cu celu mai mare zelo și iubire se studieze acestă limbă. N’a permis’o deci nici chiar ca facultativă. Mai este dacă uă limbă suroră care este multă mai persecutată decâtă cea francese, în favorea limbei teutone, dulcea limbă italiană. Ea este aruncată, ca facultativă, în cele prime trei clase gimnasiale, pe când cea germană este impusă ca obligatorie în cele trei clase mai superiore liceale. E că inima, e că simțimintele, e că misiunea guvernului impusă României în noptea de 10 Martie! De ne vomă întreba acumă care este inima guvernului în ceea ce se atinge de averea țerei, va trebui se constatăm că elü nare animă de locă, ci numai stomacă. Și cumă ar pute fi altă fetă . D. Costa-Foru striga în Cameră în Gestiunea Strousberg: „noi suntemă datori și, ori ce vomă face, totă noi trebuie se plătimă!“ E că ministrul nostru de justiție și de esterne! D. Mavrogeni, tovarășă cu ună concesionară, și totă d. Mavrogeni ministru de financie : D. Mavrogeni, concesionarulă, inchidie compturile cărei sele ferate, constată ună deficită însemnată, și le presintă d-lui Mavrogeni ministru, care constată că compturile sunt și bune, ia banii din casa Statului și -i pune în postnară, ca concesionară. E că ministrul nostru de financie! D-nu Lascar Catargiu, prim-ministru, strînsă unită cu d. Mavrogeni, ca primministru, primesce n ave de colegă la finance ună concesionară. Eoă in totale ministerială nostru, séü maî esactü alü consulelur prusianü! In scurtă, concesionari de süsü péné sosű in régimele puterii, care nu încape în ministeriu séu care crede că și va face mai bine treburile rămânându afară din ministeriu, face la propuneri și la combinațiuni pe cari le primesc tovarășii de la putere. E că esploatarea pe măscară urare a României. E că mnă scandal! care a întrecută desfionarea imperiului bizantină! Cu tóte aceste Camera nici astăzi nu fu în nameră pentru a pute ține ședință. Și astă s s T constatară că lipsa regretabile a mai multor represintanți din oposițiune, PP e esemplu a represintanților Craiovei. Corbi răpitori se răpedă asupra averii țărei, și și-o tragă unii de la alții, și represintanții națiunii nu rădică celă puțină mânele spre a’î alunga. Fiecare la afacerile sele personali, afacerile și interesele publice, numai in mânele puterii executive. Aci, ce e dreptu, totă afacerî personali : unii cu Offenheim-Mavrogeni, alții cu Blakreder-Bismark, și toți cu interesele Beust-Bismark, și toți uniți cu austro-prusianii pentru despotarea României. Malefilele trecute ni se spunea că detentorii de obligațiuni vor'scă a se supstitui concesionarilor, Inu dă asupră le tóté la cinele concesionarilor, cu precari schimbări de termene permiteri de lucrări proviscide. C’uă ,^sptemână maî nainte noi demon trăse scuia deja, într’uă revistă a Românului, că ori ce transacțiune cu detectorii de obligațiuni este imposibile se fie avantagiosă, din causă că ei neavéndü capitală, cu ce urma construirea și repararea, voră face oă nouă emisiune de obigațiuni, care va urca multă cifra de 245 de milione. Acumă aflămă că basa propunerii orü făcute de detentorii de obligațiuni, este totu conversiunea și, cumă preve4useră deja, oă nouă emisiune de obligațiuni pentru urmarea lucrării oră, adică urcarea capitalului de 245 peste 300 de milione. Asia derű , totă de conversiune, este vorba, prin urmare totă de concordată, totă de falimentă. Transacțîunea devine imposibile. Nu statuia română se póte declara falită și face asemeni concordate. Facâ’să principii prusia ui coțcarî, căci România, în faia conversiunii propusă de detentori, în faia pericolelor sigure și minei ce ne aduce uă concesiune Offenheim-Mavrogeni, în facia asigurării de a căde în ambele cozuri în cursele Bismark Beast, România nu pute avea de câtă un singură soluțiune : Resiliarea, care s’a și pronunciată, lichidarea cu concesionarii, prin cea maî drepta prețuire a berărilor și materialelor, și urmarea apoi a lucrăriloru de către însușî guvernulu românii. Pentru astăzi ne oprimă aci, căci nici timpulă nici spațiul nu ne permite a intra in amenuntele ce cunoscemii ale acestei grave cestiuni. ADUNAREA DEPUTAȚILOR Ședința de la 22 Ootombre, 1871. Președința d-lui Dimitrie Ghica. Presinți 62 domni deputați. D. președinte anunță adunării că, până la numărul cerută de regulament, mai trebuiescă âncă 16 domni deputați. Mai mulți deputați ceră se se mai ascepte uă jumătate de oră. D. președinte arătă ca în capitale nu suntă de câtă 8 din deputați, prin urmare, chiarü de s’ară ascepta, e inutile. Câtă pentru comisiunea însărcinată cu proiectul de lege relativa la juriu, declară că e completă și’șî póte începe lucrările. D. Vernescu rogä biurou să se se pronunțe de că are se ascepte séa se plece. D. președinte repetă ca d-sea nu pate lucra de câtă în urma unui votă ală adunării, și, adunarea nefiindă în numerü, nu pate asculta orice cerință a deputaților presiați D-sea vede că nu este numerala- cerută de regulamentul adunării, și prin urmare rădică ședința. Ședința se rădică. PROIECȚII DE PROGRAMA DESVOLTATA A STUDIELOR GIMNASIALE ȘI LICEALE.După imprimatele consil. pemaninte de instructiune ). LIMBA FRANCESE. Clasa I. Formele etimologice ale limbei francese, citire și traducere din Moroeaux choisis; dialoguri romano-francese, Clasa II. Sintactica limbei francese. — Traducere din filles de la Fontaine și din Fénelon (Télémaque). — Eserciții de traduceri de filse române în limba francase. Clasa III. Gramatica francese în mosă sistematică; traducțuuni din Votaire (Charles XII; du Boesuet (discours sur l’hitaire universelle); din Racine (theâtre). Versiuni din limba română în cea francese. Clasa IV. Dificultățile gramaticale ale limbii francese cu atențiune la galicismă. — Traducțiuni din Boileau (Poesies), din Montesquieu (Grandeur et decadence des Romains), din Pascal (Pensées), din Corneille (theatre); versiuni din limba română în cea francese; composițiuni în limba francese. F. LIMBA GERMANA. Clasa V. Introducere in formele etimologice ale limbei germane; traducțiuni din Chrestomathia germană. — Dialoguri romanogermane. Clasa VI. Revisiunea etimologiei și introducere în sintasea germană; traducțiuni din autori germani și mai cu semă din Schiller; dialoguri germane și versiuni de frase din română în germană. Clasa VII. Gramatica germană in modă sistematică, traducțiuni din Schiller și Göthe, versiuni din limba română în cea germană.— Mici composițiuni în limba germană. 6. LIMBA ITALIANA (facultativă). Anulă.v. Etimologia limbei italiane, traduceri de frase simple din italiana în limba română și vice-versa Dialoguri. Anulă II. Sintasa limbe italiane; traduceri din Chrestomathia italiană; versuri din limba română în cea italiană. Anulă III. Revisiunea sistematică a gramaticii italiane; traduceri din autorii italiani cel mai însemnați, precum Tasso, Ariosto și alți mici compuneri în limba italiană. Membrii consiliului permanente de instrucțiune (Semnați). Al. Orescu, Aaronu Florianu, I. Zalomir, ERATA. Intre erorile de țipară, ce s’aă străcurată în revista de ieri, sunt doue atât fi de mari, încâtă du absolută necesitate de a fi rectificate. Astăfelă, în colóna I, paragraful ală III-l e ale revistei, se se citescă: micula dualismă, în loc de micuță dualismă; în colóna II, paragraful al V-le, se se cite că: „ca e va fi dérit acumă atitudinea Boemiei,“ în loc de „care va fi atâtul jiua Boemilor!“. Francia. Ună 4în*ritt asigură că beiulă de la Tunis a trimisă în Francia două personagje însemnate din regintă, pe Hussip- Pașsa și pe Sidi-Aali, spre a da explicațiuni guvernului în privința atitudinii sale către Francia și către Arabii refugiați pe teritoriul ăstă, în timpul ă revoluțiunii din Algeria. SAMMTA, 23 OCTOMBRE 1871: ; ZatTMlNBZA-TB ȘZ VEÎ Fi ABOKABBA . - îN BUCULEȘTI, la Administrațiunea diarului. IN DISTRICTE, la care e pomminții- se» și ea .pt ș . Pentru Anunțiuri a ce adusa» la adunn*str ©iunti-L A Pentru sonamente : de l i Pentru anunțiuri : Rochi Pentru abonament markt" Pentru ananțiuri: Neue’ Dup’uă telegramă din Paris, publicată de Times, s’arti fi da tă ordine autoritățiloră de pe la porturi, comandanțiloră de stațiuni navali și agenților vamali, se dezvolte cea mai mare luare amare spre a ’mpedica „ori ce iicercare de desbarcare bonapartista.“ Nu suntemă în stare a spune—observă la Gironde—pent la ce pauză este adevărată acestă scrie derű guvernulu’arü facerea se iea măsurile cele mai severe de precauțiune, a contra ’ncercărilor, posibili, de nu și probabili, ale conspiratorilor necorigibili, cari, spre nenorocirea nostră, s’aă făcută măiestrii ’n artea momeliloru ș’a încelătorieloră. In ședința’ de la 1 Marte trecută, Adunarea naționale a Franciei, care atunci reședea la Bordeaux, a proclamată mai în unanimitate căderea imperiului. D’atuncia energica condamnare a bonapartismului ș’a politicei lui de către țară e și de mai multe ori din sufragiule universale.Dérü ce le post d’astea unoră aventurări a căroră esistență nu e de câtă un permaninte conspirațiune ? Ore n’au mereă ambițiuni de ’mplinită, dorințe de satisfăcută, vă clică de săturată cu aură,U galóne și cu onori? Nară fi dorit cu putință, cu totu nebunia unorü asemenea ’ncercări, s’atragă pe capulü loru păcatul de care aă scăpată pene a4i, și d’acea a n’ară trebui se se impute nimic guvernului pentru măsurile esigerate, luate ’n privința acestor așețatori de desordine. După 'nchiriarea tratatelor dintre Frauda și Prusia, s’a dată ordine ca armate germană se parasesc o teritorială francese. La 21 Octombre ’ncepuse deja plecarea armatei germane din a patra divisiune și din divisiunea bavarese. Se asigură că ^iamulú d-lui Gambetta, Republica francese, va ave ca directție politică pe d. Challemel-Lavour. Că corespondință particulară a Girondei de la 25 Octombre face, între alte, și următorele observațiuni, privitore la generalul Bazaine: „L asigură că el comandantele armatei Rinului nu va ascepta decisiunea judecătorlor ă sei și c’ar fi gata se’și dea singură pedepsa esiliului, care nu va lipsi se ’i se decidă. Se va ’ntreba oricine, pentru ce guvernul n’a arestat numaidecâtă pe acestă culpabile, care și astăzi e tot în Francia? Procederea ar fi fost ilegale, căci pe p’acii s’aă adusă in contră, cele mai grave acusațiuni pentru capitularea Metzului.“ Se scie că de mai mulți ani s’a vorbit forte multă d’a se străbate muntele Sant-Gothard, făcându-se ună tunelă gigantică de felul ă aceluia care se esecută în laturile Muntelui Cenuș uă cale ferată care a gă unt Germania cu Italia, prin Elveția. Cele trei puteri interesate la acestă inteprindere colosale au votată oă alocare de 85 milióne, dintre cari 45 milióne date de Italia, 20 de Elveția și 20 de Germania. Câtăva timpi înainte de fatala declarațiune de resbelă din 1870, s-au^ră interpelațiuni în corpul legislativă în pii