Romanulu, octombrie 1871 (Anul 15)

1871-10-23

iNOLD AL CINCI-SPRG-VECELE VI­sacs SÎ VEJT FOTE JL BONA MISNTE IN CAPITALE: unu ana 48 let*4 feet luui 24 lei trei luni <2 lei; i lună 5 lei. DISTRICTS : unu anű, 68 lei; șase lun! 29 lei; trei luni 16 lei; an lună 6 lei. Abonamentele. Incepe: la « și 16 ale lunei Cnn esemplara 20 b»n!. Francia, Italia­ și Anglia pe trimistru franci 2ö. Aust­ria și Germania trimestru 7 fi. arg. (18 franci.) A.JSI TJ3SI TIUEl Aaunțiurl, pagina IY. linia 30 litere -*'40 Dani 3D®ríÍ8uní și reclame, pag. III, linia 2 lei — •— Scrisorile și ori­ce trimiter* NEF BANCATB vora B, vFUSATB.— 4rtf­piei­* republicate se vor fi ardi. Administrațiunea ín Pasagrau­l Românii. No. 1.■—Redacțiunea Strada Colț—, No. 42, Bilete de lotaria deschisă de »socie­tatea pentru literatura și cultura , po­rnim românii din Bucovina“, reședinte la scrndinți, se af­ă de vendare la admi­nistra iunea și redacțiunea „Românulu­i“. Prelații 1 lefi și 4 bani. Profitată servă ca fonda a­îi românescei asociațiuni. DEPEȘI TELEGRAFICE. (Servițiul­ privata ale Monitorului). Paris, 31 Octombre.— Thiers mănține modificările cerute de tratatulu de comercia închiriata cu Anglia, dejű este neexactă că s’a trimisă unu ultimatum. Totuli face se se cre­tă că tratatulu de comercia­nți se va denunța. Guvernul­ autorist casa de escompt a emite, pentru suma de 10 milione, cupane de câte 5­ fr. plătibili la vedere. Londra, 31 Octombre.—Starea sănă­­tății reginei este mai bună. Berlin, 1 Noembre. — Corespondința provinciale, foră semi-oficiale, dice că se­siunea Reichstagului nu va dura de câtă pene în a 3-a săptămână a lunei Noembre. Edițiiunea de sora Bucuresci, 1 S7“5 Guvernulü, impusă de consulele pru­siane în noptea de 10 Martie, consecințe originea­lui, a cutezată se încerce isgo­­nirea limbei francese din licee și im­punerea celei germane ca obligatorie. Este aprópe oă lună de cândă amu data acestă strigătă de durere și indig­nare. In urma desmințirii ce ne-a datu guvernulu singuri noi amu mănținutO cea­ a­celtí seeemü, afimându că desmin­­țirea guvernului este un cutezatöre min­­țire. Pressa, și cu acestă opasiune, ne aruncă gentilețele cari totu-de-una ne facu mai multă plăcere și onóre de­câtă lau­dele iei; <)iar­ele slabe de angeru tăcură. . Pe câtu de mare era crima ce o de­­uuticiamă, pe atâtul de mare facutezarea guvernului de-a o nega , și una și alta vor­ apărea astăc­i in totă trista lora rea­litate prin publicarea mai la vale a păr­ții din noua programă relativă la studi­ul­ limbelorü YU. Guvernulü consulelui prusiana cuteză se încerce isgonirea limbei francese și a­­poi se nege, in locu de a repara acestă crimă; cu tote aceste din programă se vedesce că limba francese nu mai e în­găduită de­cât­ în cele prime patru cla­se gimnasiale, și pe cât­dă limba germană era pănă acumb facultativă, ea este im­pusă ca obigatorie în cele trei clase su­­periore liceali, și limba francese este nu numai isgonită din aceste clase, dar­ nici măcar­ îngăduită ca facultativă. " Ore acesta nu se chiamă, cuma amu <­Í8ü și repetită de la prima 4». Isgonirea limbei fancese din licee și impunerea celei germane ca obligatorie? Cea­ a ce n’am­ relevatü după, este mo­dulă perfidă prin care guvernul­ prusiana din Bucuresci substitue limba germană limbei francese. Pe câtă timpă școlarii sunt­ mai juni, adică în cele prime patru clase, și inteli­­gința lor­ fragetă de-abia póte ajunge pen­tru tote cele­l­alte obiecte de studiu, pe câtu timpu inima lora, simțimintele lorü nu sunt fl­âncă formate, li se dă limba francese. îndată oare­ce junimea română ajunge la ore­care verstă, la ore­care dezvoltare a inteliginței și a simțimintelor­, se impune ca studiu obligatoriu limba ger­mană, și nu i se mai permite a studia limba francese, nici chiar­ ca facultativă; cee­a ce însemneză că limba francese, de abia descifrată în cele patru clase gim­naziale, este proscrisă de guvernü și ui­tată de junime în cele trei clase supe­­riore liceale în profilu­l limb­i germane. Cine nu vede într’aceste disposițiuni mâna perfidă a guvernului prusian, care in putezândă a sup iine netedă limba fran­­cesa din scotele române, și a o impune pe cea germană, o suprime indirecta? Sc ia bine ace ta guvernă c­ă dacă va per­mite, fiă chiar­ ca facultativă limba fran­cese în clasele superiore, totă junimea română, alü căreia ai dinte și frumoșii pa­tr­ionismă s’a­probată, era se alerge cu celu mai mare zelo și iubire se studieze acestă limbă. N’a permis’o deci nici chiar­ ca facultativă. Mai este dacă uă limbă suroră care este multă mai persecutată de­câtă cea francese, în favorea limbei teutone, dul­cea limbă italiană. Ea este aruncată, ca facultativă, în cele prime trei clase gimnasiale, pe când­ cea germană este impusă ca obligatorie în cele trei clase mai superiore liceale. E că inima, e că simțimintele, e că mi­siunea guvernului impusă României în noptea de 10 Martie! De ne vomă întreba acumă care este inima guvernului în cee­a ce se atinge de averea țerei, va trebui se constatăm­ că elü nare animă de locă, ci numai stomacă. Și cumă ar pute fi altă­ fetă . D. Costa-Foru striga în Cameră în Ges­tiunea Strousberg: „noi suntemă datori și, ori ce vomă face, totă noi trebuie se plătimă!“ E că ministrul­ nostru de justiție și de esterne! D. Mavrogeni, tovarășă cu ună con­cesionară, și totă d. Mavrogeni ministru de financie : D. Mavrogeni, concesionarulă, inchidie compturile cărei sele ferate, cons­tată ună deficită însemnată, și le presintă d-lui Mavrogeni ministru, care constată că compturile sunt și bune, ia banii din casa Statului și -i pune în postnară, ca concesionară. E că ministrul­ nostru de financie! D-nu Lascar Catargiu, prim-ministru, strînsă unită cu d. Mavrogeni, ca prim­­ministru, primesce n ave de colegă la finance ună concesionară. Eoă in totale ministerială nostru, séü maî esactü alü consulelur prusianü! In scurtă, concesionari de süsü péné sosű in régimele puterii, care nu încape în ministeriu séu care crede că și va face mai bine treburile rămânându afară din ministeriu, face la propuneri și la combinațiuni pe cari le primesc­ tovară­șii de la putere. E că esploatarea pe mă­scară urare a României. E că mnă scandal! care a în­trecută desfionarea imperiului bizantină! Cu tóte aceste Camera nici astăzi nu fu în nameră pentru a pute ține ședință. Și astă­ s s T constatară că lipsa regretabile a mai multor­ represintanți din oposițiune, PP e esemplu a represintanților­ Craiovei. Corbi răpitori se răpedă asupra averii țărei, și și-o tragă unii de la alții, și represintanții națiunii nu rădică celă pu­­țină mânele spre a’î alunga. Fie­care la afacerile sele personali, afacerile și in­teresele publice, numai in mânele pute­rii executive. Aci, ce e dreptu, totă a­­facerî personali : unii cu Offenheim-Ma­vrogeni, alții cu Blakreder-Bismark, și toți cu interesele Beust-Bismark, și toți uniți cu austro-prusianii pentru despota­­rea României. Mal­efilele trecute ni se spunea că de­tentorii de obligațiuni vor'scă a se sup­­stitui concesionarilor­, Inu dă asupră le tóté la cinele concesionarilor­, cu pre­cari schimbări de termene permiteri de lu­­crări proviscide. C’uă ,^sptemână maî na­­inte noi demon­ trăse s­cuia deja, într’uă re­vistă a Românului, că ori ce transac­­țiune cu detectorii de obligațiuni este im­posibile se fie avantagiosă, din causă că ei neavéndü capitală, cu ce urma con­struirea și repararea, voră face oă nouă emisiune de obigațiuni, care va urca multă cifra de 245 de­ milione. Acumă aflămă că basa propunerii orü făcute de detentorii de obligațiuni, este totu conver­­siunea și, cumă preve4useră deja, oă nouă emisiune de obligațiuni pentru ur­marea lucrării oră, adică urcarea capita­lului de 245 peste 300 de milione. Asia derű , totă de conversiune, este vorba, prin urmare totă de concordată, totă de falimentă. Transacțîunea devine imposibile. Nu statuia română se póte declara falită și face asemeni concordate. Facâ’să principii prusia ui coțcarî, căci România, în fa­ia conversiunii propusă de detentori, în fa­ia pericolelor­ sigure și­­­ minei ce ne aduce uă concesiune Offenheim-Mavrogeni, în facia asigurării de a căde în ambele co­zuri în cursele Bismark Beast, România nu pute avea de câtă un singură solu­­țiune : Resiliarea, care s’a și pronunciată, lichidarea cu concesionarii, prin cea maî drepta prețuire a berărilor­ și mate­rialelor­, și urmarea apoi a lucrăriloru de către însușî guvernulu românii. Pentru astăzi ne oprimă aci, căci nici timpulă nici spațiul­ nu ne permite a intra in amenuntele ce cunoscemii ale a­­cestei grave cestiuni. ADUNAREA DEPUTAȚILOR Ședința de la 22 Ootombre, 1871. Președința d-lui Dimitrie Ghica. Presinți 62 domni deputați. D. președinte anunță adunării că, până la numărul­ cerută de regulament­, mai trebuiescă âncă 16 domni deputați. Mai mulți deputați ceră se se mai ascepte uă jumătate de oră. D. președinte arătă ca în capitale nu suntă de câtă 8 d­in deputați, prin ur­mare, chiarü de s’ară ascepta, e inutile. Câtă pentru comisiunea însărcinată cu proiectul­ de lege relativa la juriu, de­clară că e completă și’șî póte începe lu­crările. D. Vernescu rogä biurou să se se pro­­nunțe de că are se ascepte séa se plece. D. președinte repetă ca d-sea nu pate lucra de câtă în urma unui votă ală adu­nării, și, adunarea nefiindă în numerü, nu pate asculta ori­ce cerință a deputa­ților­ presiați­ D-sea vede că nu este numerala- cerută de regulamentul­ adu­nării, și prin urmare rădică ședința. Ședința se rădică. PROIECȚII DE PROGRAMA DESVOLTATA A STUDIELOR­ GIMNASIALE ȘI LICEALE.­­După imprimatele consil. pem­aninte de instructiune­ ). LIMBA FRANCESE. Clasa I. Formele etimologice ale limbei francese, citire și traducere din Moroeaux choisis; dialoguri romano-francese, Clasa II. Sintactica limbei francese. — Tradu­cere din filles de la Fontaine și din Fé­­nelon (Télémaque). — Eserciții de tra­duceri de fi­lse române în limba francase. Clasa III. Gramatica francese în mosă sistematică; traducț­uuni din Votaire (Charles XII; du Boesuet (discours sur l’hi­taire universelle); din Racine (theâtre). Versiuni din limba română în cea francese. Clasa IV. Dificultățile gramaticale ale limbii fran­­cese cu atențiune la galicismă. — Tra­­ducțiuni din Boileau (Poesies), din Mon­tesquieu (Grandeur et decadence des Ro­mains), din Pascal (Pensées), din Cor­neille (theatre); versiuni din limba română în cea francese; composițiuni în limba francese. F. LIMBA GERMANA. Clasa V. Introducere in formele etimologice ale limbei germane; traducțiuni din Chresto­­mathia germană. — Dialoguri romano­­germane. Clasa VI. Revisiunea etimologiei și introducere în sintasea germană; traducțiuni din autori germani și mai cu semă din Schiller; dia­loguri germane și versiuni de frase din română în germană. Clasa VII. Gramatica germană in modă sistema­tică, traducțiuni din Schiller și Göthe, ver­siuni din limba română în cea germană.— Mici composițiuni în limba germană. 6. LIMBA ITALIANA (facultativă). Anulă­­.­­v. Etimologia limbei italiane, traduceri de frase simple din italiana în limba ro­mână și vice-versa Dialoguri. Anulă II. Sintasa limbe italiane; traduceri din Chrestomathia italiană; versuri din limba română în cea italiană. Anulă III. Revisiunea sistematică a gramaticii ita­liane; traduceri din autorii italiani cel mai însemnați, precum­ Tasso, Ariosto și alți­ mici compuneri în limba italiană. Membrii consiliului permanente de in­strucțiune (Semnați). Al. Orescu, Aaronu Florianu, I. Zalomir, ERATA. Intre erorile de țipară, ce s’aă străcu­­rată în revista de ieri, sunt­ doue atât fi de mari, în­câtă du absolută necesitate de a fi rectificate. Astă­felă, în colóna I, pa­ragraful­ ală III-l e ale revistei, se se citescă: m­icula dualismă, în loc­ de mi­­cuță dualismă; în colóna II, paragraful­ al­ V-le, se se cite că: „ca e va fi dérit acumă atitudinea Boemiei­­,“ în loc­ de „care va fi atâtu­l jiua Boemilor!“. Francia. Ună 4în*ritt asigură că beiulă de la Tunis a trimisă în Francia două perso­­nagje însemnate din regintă, pe Huss­ip- Pașsa și pe Sidi-Aali, spre a da explica­­țiuni guvernului în privința atitudinii sale către Francia și către Arabii refugiați pe teritoriul ă­stă, în timpul ă revoluți­­unii din Algeria. SAMMTA, 23­ OCTOMBRE 1871: ; ZatTMlNBZA-TB ȘZ VEÎ Fi ABOKABBA . - îN BUCULEȘTI, la Administrațiunea diar­ului. IN DISTRICTE, la care e pomm­inții- se» și ea .pt ș . Pentru Anunțiuri a ce adusa» la adun­n*str ©­iunti-L A Pentru s­onamente : de l i Pentru anunțiuri : Rochi Pentru abonament markt" Pentru ananțiuri: Neue’ Dup’uă telegramă din Paris, publicată de Times, s’arti fi da tă ordine autorită­­țiloră de pe la porturi, comandanțiloră de stațiuni navali și agenților­ vamali, se dezvolte cea mai mare luare a­mare spre a ’mpedica „ori­ ce iicercare de desbar­­care bonapartista.“ Nu suntemă în stare a spune—observă la Gironde—pent la ce pauz­ă este adevărată acestă scrie derű guvernul­­u’arü face­rea se iea măsurile cele mai severe de precauțiune, a contra ’ncercărilor, posibili, de nu și probabili, ale conspiratorilor­ necorigibili,­ cari, spre nenorocirea nostră, s’aă făcută măiestrii ’n artea momeliloru ș’a încelă­­torieloră. In ședința’­ de la 1 Marte trecută, A­­dunarea naționale a Franciei, care atunci reședea la Bordeaux, a proclamată mai în unanimitate căderea imperiului. D’a­­tuncia energica condamnare a bonapar­­tismului ș’a politicei lui de către țară e și de mai multe ori din sufragiule uni­versale.­Dérü ce le post d’astea unoră aven­turări a căroră esistență nu e de câtă un permaninte conspirațiune ? Ore n’au m­ereă ambițiuni de ’mplinită, dorințe de satisfăcută, vă clică de săturată cu aură,­­U galóne și cu onori? Nară fi dorit cu putință, cu totu nebunia unorü asemenea ’ncercări, s’atragă pe capulü loru păca­tul­ de care aă scăpată pene a4i, și d’a­­cea­ a n’ară trebui se se impute nimic­ guvernului pentru măsurile esigerate, luate ’n privința acestor­ așețatori de de­­sordine. După 'nchiriarea tratatelor­ dintre Frau­da și Prusia, s’a dată ordine ca armate germană se parasesc o teritorială francese. La 21 Octombre ’ncepuse deja pleca­rea armatei germane din a patra divi­­siune și din divisiunea bavarese. Se asigură că ^iam­ulú d-lui Gambetta, Republica francese, va ave ca direct­ție politică pe d. Challemel-Lavour. Că corespondință particulară a Giron­dei de la 25 Octombre face, între alte, și următorele observațiuni, privitore la general­ul­ Bazaine: „L asigură că el­ comandantele armatei Rinului nu va ascepta decisiunea jude­­cătorlor ă sei și c’ar fi gata se’și dea sin­gură pedepsa esiliului, care nu va lipsi se ’i se decidă. Se va ’ntreba ori­cine, pentru ce guvernul­ n’a arestat­ numai­de­câtă pe acestă culpabile, care și as­­tăzi e tot­ în Francia? Procederea ar­ fi fost i­legale, căci pe p’aci­i s’aă adusă in contră, cele mai grave acusațiuni pen­tru capitularea Metzului.“ Se scie că de mai mulți ani s’a vor­bit­ forte multă d’a se străbate muntele Sant-Gothard, făcându-se ună tunelă gi­­gantică de felul ă aceluia care se esecută în laturile Muntelui Cenuș­ uă cale ferată care a g­ă unt Germania cu Italia, prin Elveția.­­ Cele trei puteri interesate la acestă in­teprindere colosale au votată oă alocare de 85 milióne, dintre cari 45 milióne date de Italia, 20 de Elveția și 20 de Germania. Câtă­va timpi înainte de fatala decla­­rațiune de resbelă din 1870, s-au^ră in­terpelațiuni în corpul­ legislativă în pii

Next