Romanulu, noiembrie 1871 (Anul 15)

1871-11-22

ANUL AL QIHOI-SPBR-BBCRLB Idmuntotrad­anea in Pasaginist Română. No. 1.—Rodacilmea Strada Celțea, No. 42.1 V0B80B ȘI VBI PUTE­A. 3? OÎTAMENTE IK CAPITALS: unu anü 48 lei; fese luni 24 lei trei luni­­ 2 lei; 1 lună 5 lei. IK DISTRICTE : unu anu, 58 lei; șase luni 29 leli trei luni 15 lel; un lună 6 lei. .Abonamentele începu la 1 și­­ 16 ale Tunel Unit exemplare 20 bani, francia, Italia și Anglia pe trimistru franc­ 20, Austria și Germania trimestru 7 fl. arg. (18 franci.) ANUNȚIUEl Raund­uri, pagina IV, linia 80 litere — *0 bani (&cr­ istuil ți reclame, pag. III, linia 2 lei — — Scrisorile și ori-ce trimiteri NEFRANCATE vor fi R^PUSATE.—troilei* republicate ne Torti­arde. ! SERVICIU TELEGRAFIC AK­U KO.IU­l­t %­I.» Bruxelles, 3 Noembre. — Crisa minis­teriale e considerată ca terminată. Lista probabile a noului ministeriu este acesta: D. Theux președinte ale consiliului fără portofoliu, Klodt Deragar ministru al­ a­­facerilor­ esterne, Mason ministru de fi­nanțe, Thomissen la justiție, Schollaert la interne, generaliulă Benens la resbelu, Vandoorde la lucrările publice, Dumor­­tière ministru fără portofoliu. Toți apar­ținu dreptei. LUNI, MARTI, 22, 23 LUMINEZI­TE ȘI VBI VI ÍN BUCURESC1, IN DISTRICTE, ib>titra Anonim­i Pentru bon Pentru a nu fițiRoi Pratru abonamente markt, ițiuri I___ X.netmarkt 11 pi ou fo, fh [strețiai e. i&ia, Sue­­ ood, 1 Iu* ----îmi iii­i f-“**’ Phu­stib markt, 116 ^-------P entru auntițluri i la d­ail Haansestein și Wegler. Bucuresci,*J ST' Cestiunea căieloră ferate remâne totu Gestiunea ardinte și capitale la ordinea dilei; asupra Camerei unde ea se desbate sunte ațintite tote privirile, tote ănimele" Românilor", căci fiă­care simte că uă ces­­tiune de viață se legănă indecisă în cele două bile pe cari în curendă președintele Camerei le va da în mână flă­cărui de­putată. Pénă atunci singurulü mijlocö ce remâne publicului pentru a pipăi în câtă­va pulsulQ Camerei este publicitatea, diarnele, dintre cari unele fiind­ presupuse a re­­presinta uă nuanță sau alta din Cameră, că opinune sau alta din cele în desba­­tere, sunt­ mai cu osebire consultate. Pressa, ca organii ala celor fi­cari din noptea de 10 Martin .ș’au cu fes­it puterea și portofoliele din noroiulu adusu în sala Slătinanu de cișmele Prusianiloru, ca or­­gane ale celorfi cari disolvândă apoi Ca­mera, ș’au aduse alta prin cunoscutele lor și miijloce, cu intențiunea de-a le sus­ține cunoscutele loru scopuri, acestü or­­gane dh­emă, pe dreptu séö, pe nedreptü, este privită ca represintăndă majoritatea Camerei actuale, de­și mai multe voturi, mai multe decisiuni lasă, pentru onorea Camerei, a se pune acesta în îndouială. Totuși, în calitatea sei de represinnante a m­ajorității, Pressa, în numărul­ seu de Sâmbăta trecută, a nelii­istîtu j­e forte mulți, în cee­a ce se atinge de resolverea cestiunii căieloră nóstre ferate. Modulo mai multă de câtă superficiale în care des­bate ea propunea a Bleischeh­röder, mărgi­­nindu-se a cita numai numerala articSi­­lară și apoi a face asupră-le simple afir­mări fără a proba absolută nimică, escu­­ranța cu care terminăndă declară că Ca­mera va vota acestă propunere cu ore­­cari modificări, aă făcută pe mulți se se temă că lucrulă este otărîtu astăfelă cumă voiescu cei de la Pressa. Și ’u adevera temerea nu este fără ore­care temeră, când și cei de la Pressa nici nu simtă măcară necesitatea de-a desbate serios î­naintea publicului noua concesiune și a proba că ea este salva­tore pentru România, ci se mărginescă în afirmațiuni neîntemeiate și a asigurărî desfidătorre că majoritatea Camerei va vota asta­feră cumă convine principiloră coț­­carî spre a scăpa de falimente, cândă putinu­l de la Pressa nu se sfiescă în­­tr’uă cestiune atâtă de gravă a adopta­tă asemene tactică, desprețuitore pentru na­țiune și pentru Cameră, este în adevera motivă de­ a crede că puterea esecutivă este atâtă de convinsă că majoritatea Ca­merei actuale nu pote vota alta­ felü de­câtă asta cumă îl place iei, chiară atunci cândă acestu votu ar însemna peirea țe­­rei, în­câtă nare nevoie de câtă se or­done, fara proba absolută nimică. Cei de la Pressa se supără mai ân­­tâiu că noi­amă probată că propunerei Bleichschröder este uă cerere cu totulă nouă de concesiune, și cu tote aceste, pentru a ne combate, nu pot ă recurge de câtă iarășî la simple afirmațiuni. După dânsa acestă propunere ar fi „esecutarea, reglementarea legii de la 5 (17) Intră trecută.“ La rendule nostru pentru a proba, oru nu numai a afirma, absurditatea acestei aserțiuni, vomă reproduce aci chiară una din considerațiunile cu cari Pressa însu­­șiesce afirmațiunile sale; acesta considera­­țiune este relativă la art. 6 din noua convențiune, articlulă celă mai însemnată, căci eră mai ântâiă și apoi alineatulă III de la articlulă IX caracterisază noua con­­vențiune. E că ce <zice Pressa: „În art. 6 se tractază despre plata cu­ponului de la Ianuarie viitoră. Acestă­­ plată este în realitate una avansă ce facemă societății, și ea constitue nă dansă a unei transactiuni Apoi ce reprezintă o astă plată daca nu, pene la unu gradă,­­uă compensațiune a venitului ce noi am­­ percepuții pene la Ianuarie, una echi­valentă ale altor­ avantaje ce și noi avemă prin repararea l­uieririi, nerecla­­marea depositului și stingerea ori­cărei­­ judecă­ți ?“ Pe de­uă parte Pressa afirmă că noua convențiune este esecutarea votului Ca­merei care da societății de acționari tóte drepturile și îndatoririle concesionarilorăi îl substituia pură și simplu Ioni Pe de altă parte en?é totfl Pressa m­ăr­­turiseșce că „acésta plată este în reali­tate unu avansu, și ea constitue un dansă a unei transact­iiuni.“ Apoi éré era vorba de avansu între drepturile foștilor­ concesionari? Și decă acestă avansa, cumă însăși Pressa mâr­­turisesce „constitue oă clausă a unei transactiuni,“ cu totulă nouă neapărată, nu devine învederată că în­să și Pressa este silită se mărturisescă, contra afir­­mațiunii sale, că noi era nu densa amă spusă adevĕrulu, că propunerea Bleich­­­schrödtr este uă cerere de nouă conce­siune, eră nu aplicarea legii de la T­ luliă ? E că în ce modă sein Pressa a’și men­­ține afirmațiunile! Déru acolo unde este și mai convin­­gétére, acolo unde se dă pe deplină pe faclă rolulu avocatului coțcarilor­, este când o caută a justifica acordarea unui avansă. După Pressa, societatea acționa­rilor­ ar avea chiară dreptul ă la acestă avansă, pentru că ele ar fi „uă compen­sare a venitului ce noi am percepută pe a sa Ianuarie.“ Autot argumentă!? Ce bătaie de jocă ! „Venit1­­u ce noi am per­cepută.“ Déru care se fiă acestu venită? ș’apoi chiară venită de ar fi, ohiăltuirii de esploatare n’aă fostă ? Și ore închiă­­indu-se socotelile, ne garanteză cel de la Pressa că în locu de venită netă nu vomă avea unu deficită n­ou, ca la calea Ro­­mano-Sucéva ? E că ce felu de argumentă găsesce Pressa în susținerea cause! sele: se dămă noi una avansă de 6,550,875 lei pentru una venită, care de picură va fi una deficită de mai multe decin! de.mii de leî! Minunată! nu mai avemă nimică de­­ lisă , deputații ce’șî potă împăca consci­­ința cu asemeni considerante n’aă decâtă a vota după cum ă le cere Pressa. Déja avocații coțcariloră mergă mai departe cu găsirea consideranteloră în favorea clienților ă Iore. Edifica că acesta avansa ară fi „una echivalentă ală al­toră avantagie ce și noi avemă prin re­pararea linieloră, nereclamarea depo­­sitului.* Așia dorit, după avocații de la Pressa, legea de la 5(17) iun­ă ar cere ca noi se primimă liniele astft­felă cumă sunte, era nu conformă concesiunii, și societatea bine-voindă se ne acorde uită unui a­­vantagiu în repararea acelora linii, este dreptu ca noi se le dămă lină echiva­lentă în cele 6,550,875 lei. O modă de-a interpreta uă lege! Minunată Dară nu scie ore lumea întregă că con­­­­formă acelei legi, conform actului de conce­­siune, care duce ca căiele nóstre ferate se fiă I ca cele de prima clasa din­­ Prusia, societatea­­ acționarilor­ este nu numai déspre ce ne re­­­­pare liniele reă construite, dérit âncă se le­­ puie în stare» pe care o prevede actulă j de concesiune? Cumă este dorit cu pu­tință ca avocații coroarilor­, foști mi­niștrii și deputați în Cameră, se mergă cu nerușinarea, pena prezinta cea­ a ce este uă înde­torire precisă a concesiona­rilor« ca unu micu avantagiă pe care tre­­bmie­sc’la plătimă cu milióne? La aceste întrebări vor­ respunde ja­ I­decătoriî de pe delulu Mitropoliei, pe cari peste puține dile îl vomă vede pronun­­ț d­ândui-se soft în unire cu consid­rantele avocațiloru coțcariloră, séu în unire cu condusu­mile națiunii, cari suntă demnă ca și la 5 lun­ă trecută : „Substituirea pură și simplu a so­ie­­tății de acționari, foștiloră concesionari; luarea asupra societății a tutoră dreptu­­rilo­r și îndatoririloru concesionarilor­.“ Atâtă și numai atâtă. Atâtă, mai cu semă că noua conven­­țiune nu numai că nimicesce indatorirea­­ principale a concesionariloru de-a ne fa­ce lucrulă ș’apoî de-a’să plăti, nu numai că urcă prețură kilometrică la 405.000 .lei, prin alineatul ă trei de la art. I comr o z­ice că anuitatea, garantată de Stată, se va repărți asupra întregului capitală, com­pusă din acțiuni și priorități, că astu­felfe va mistui că mare nu numai parte a veniturilor­ Statului, déri pe lângă tote aceste, ne espune la acestă imensă pa­gubă fără a ne da nimica sicarii în schimbă, căci­ Nu ne ofere nici nă garanție. Condamnarea sistemei monarchice ac­tuale. Introducerea unei Republice „tari și so­lide“ care va înlocui uă regalitate costi­­sitore. Citimu în la Gironde din 22 Noembre : Vă foiă din St. Petersburg, Golos, vor­­bindă despre afacerile austriace, dice: Rusia va fi ’n curênda silită se lucreze i ’n evenimintele ce se prepară. Péte că'un­ele ne vomă rădica și noi vocea nu nu­mai în numele intereselor si nóstre, ci ’n interesul ă generale ală slavismului. Scimu, din bună sorginte, că Rusia e gata de resbelu și că preparat unele’i suntă în­­fricoșiăt greu. Pe d altă parte găsimă în" I Gazetta d’Aixla-Chapelle lină articlu 'care pare a fi u­,u respinsă dată d­acu­lui Golos. Germania simte și densa­tata.­­iminința conflictului, ceva mai multă:' •âncă d’acuniă se pare decisă a’iu primi. Tote aceste simtome resbelnice anunță să isbire mai multă seă mai puțină apro­piată. I piariulafe Soir anunța, acuma câte­va zile, că guvernul­ francese ară fi dispusă se preside Camerei următorulă proiectă de lege : Art. 1. Nici und principe din familia Bo­naparte nu va pute reintra în Francia fără autorizarea guvernului. Art. 2. Ori-ce alegere a vr’uniî mem­­­­­bru din familia Bonaparte, neautorisată a reintra ’n Francia, va fi nulă. Mare numeru din m­embrii consiliuluĭ generale din Francia aă începută, a a­­dresa Adunării naționale petițiuni prin cari­­ I contestă dreptul­ de Constituante, afir­­mândă că alegatorii ș’au dată votulu Iore, la alegerea de deputați, cu intențiunea espresă d’a susținea că „Adunarea națio­nale nu e Constituante“. Ijloriele străine se ocupă cu multă a­­tențiune de alianc­a franco-rusă saö, mai exad­a, de aliand­a dementului francesc cu elemeritulă slavă, represintată de Rusia. „La fie­­ce momentu­—■ dice Corespon­­dința Slavă — vedem fi scomote relative la „uă apropia­re între colosală nordului și Republica francese, învinsă, dérü nu și abătută“. Aceste scomote suscitate de diarie se propagă ’n cercurile poli­tice, și dispară câtă­va vreme, pentru ca se renască apoi din nou, cu mai multă persistență. Acestă aliand­ă e forțe naturale. Preponderința actuale a imperiului ger­mană apăsă asupra ’ntregei Europe și amenință țerile, mari și mici, devenind­ cu modulă acesta anormale, escesivă și incapabile d’a mai dura multă timpu. Situațiunea geografică a Rusiei și a Franciei permite ca ’intre aceste doue țeri se nu existe nici conflictu teritoriale, nici conflictu maan­time, nici conflictu de rivalitate ; ambele au nevoie una de alta spre a opri și contra-balanța pe Prusia, ale căreia țintiri se dau chin <ji în­­ji pe faclă în detrimentulil libertății și securi­tății Europei. Depeși din Enghitera anunță că la Bri­stol s’a ținută ună meetingă de lucră­tori, cu scopă d’a forma ună dubă re­publicană. In acestă meetingă s'aă luată în una­nimitate următorele decisiuni­ i­. La finea a­rticlului precedinte, publicată supt acestă titlu, amu­misă că Prusia își intrebuințază autoritatea mea spre a pru­­sifica pe Germani; era pe cei din afară, eî nu suntă Germani, se mund­ls­ee al germani sa. Prusia, cândă a pusă piciorulă într'una ținută, nu perde timpulu d’a introduce a­­colo tote instituțiun­­le școlare prusieneșci Guverriorele Alsaciei, di. Comite Bismark- Bohlen, a doua zi­i după numirea lui, a publicată ună ordină relativă la învăță­mântul­­ obligatoriu­. De altă parte gu­­vernulă prusiană s’a ocupată, nemijlo­ciții după capitulare, de reorganisațiunea facultății de la Strasburg, după modelulă Universităților­ germane. In adeveră, ni­­m­ică mai dibaciu, nici mai propriu a ușiura opera aucsiunii unei provincii; déru totă­ d’uă-dată nimică mai aptă a desna­­ționalisa­tă țară. 2) Edictării c d-lui guvernare Bismark suntă acestea : 1. Represintanții legali ai unu­i copilă suntă detorî­a’să sili, după ală șesele auă îndeplinită, a urma regulată la uă scolă publică sau la uă scolă liberă, dirigiată de institutorii cari au trecută osamenile prescrise de S tată, și după programa în­vățământului școlilor­ publice întru­câtă 1) A vedé numerulä de la 6 Noembre. 2) Bună­ oră la România, încercările de izgo­­nire a limbei francese și obligativitatea limbii germane, eunlu iota apucături de germanisare. copilulă nu va fi pritîtindă uă instruc­țiune corespunde tare chiară în familie. Autoritatea școlară e împuternicită a a­­mâna escepțional minte, și pentru rațiuni majore, data intrării în scela seö a în­treruperii frecventațiunii. II. Copilul­ va urma a frecventa scéla pene in m­omentulu cândă autoritatea șco­lară va fi recunoscută, printr’ună esa­­menă ce se va ț țne la finele fie­căruia semestru, că a câștigată cunoștințele tre­­buitore. Pentru a fi admisă la acestă e­­samenu, băieții trebuie se aibă vârsta de 14 ani, fetele de 13 ani. Fie­care copilă va primi certificatul!­ scă de eșire elibe­rată gratis«. III. Copii ce suntă datori a urma la sc0lă nu potă fi întrebuințați la lucru în fabrice scă aiurea de câtă după încuviin­țarea autorității școlare. IV. Represintanții legali ai unui copilă, cari m­u­lă voră sili a urma la uă scală conformă prescripțiunii legii, suntă pe­depsiți cu ună avertisment­ă oficialei , cu uă globire de 10 franci, cu retragerea ajutorelor­ pentru sărăcie, și deca ur­­mată a negligia datoria loră, cu uă în­­chisore de optă dile celă multă. In casii de nesolvabiliscate, globirea va fi prefă­cută în înch­isore, asta­fel­ ca uă glo­bire de lună francă va ecuivala c’uă ’n­­chisore de 6 ore. Pentru personele ce primescă ajutorul­ din fondurile publice, acestă pedepsă pote fi pronunțată în locul de globire. V. Institutorele póte se acorde trei­­ file de concedia in cursul­ unei luni. Pentru concediele mai mari se cere în­cuviințarea directorelui de Cercă. Baléle și evenimentele de suița majore ounta scuse valabili. Admisiunea altor­ motive de scusă e supusă la aplicațiunea direc­­torelui de Cercă. • VI. Institutorele trimite în tote lunile primarelui lista absințiloră, cu dovedlî In sprijinul­ avisului seă. Pentru cei ce se facă vinovați de negligioță îndelungată, directorele Cercului póte cere ca lista să fie trimisă la fie­care 15­­ zile. VII. Represintanții legali al copiilor­, a cărora lipsă nu va fi privită de către primare ca justificată, vor­ fi citați prin înscrisă înaintea lui, în termenă de două file li­bere, supr­avisă espresă că tote probele neproduse imediată nu voră fi luate în băgare de somn. Citățiele și remiterea,do­­vedite să se facă prin agenții de poliț­ă, și omenii comunei. VIII. Dacă prevenitură se infățișeză, desbaterile se vor face verbale, hotărârea va fi pronunțată de îndată. Déca lipsesce, hotărârea va fi rostită în vederea actelor­ și­­ i se va da în cunoștință. Ea va fi pe scurt motivată. Daca achitarea nu e încuviințată de către directorele Cercului, acestă din urmă fiöeza singură pedepsa. IX. Se póte face apelă în contra hotă­rârii primarelui la directorele Cercului, éaéă decisiunile directorului de Cercă nu suntă atacabile dinaintea autorității mai nalte de­câtă decă elă a pronunțată pe­­depsa înch­isorii. Apelulă va fi făcută înscrisă la primare, trei­­ file după rostirea hotărârii, în câtă se atinge de hotărârile a cărora comuni­­cațiune este făcută chiară în ziua comu­­nicațiunii seă prin declarațiune în pro­­tocolă. X. Hotărârile directorului cercului și autorității mai naste se întemeiază pe in­­formațiuni luate sau a se lua înscrisă. XI. Globurile și chiăltuielile sunt­ a­­dunate cu chipulă care se adună și cont­­tribuțiunile comunale. Pedepsa închisorii este esecutată in urmarea unui mandată de arestare, liberată de primare și vi­sată de directorele Cercului; acestă man­dată conține data hotărârii. XII Procedura și hotărârea se facă fără ch­iăltuieli și suntă scutite de timbru. Chiăl­­tuielele suntü în sarcina celui osâodito,

Next