Romanulu, noiembrie 1871 (Anul 15)
1871-11-22
ANUL AL QIHOI-SPBR-BBCRLB Idmuntotradanea in Pasaginist Română. No. 1.—Rodacilmea Strada Celțea, No. 42.1 V0B80B ȘI VBI PUTEA. 3? OÎTAMENTE IK CAPITALS: unu anü 48 lei; fese luni 24 lei trei luni 2 lei; 1 lună 5 lei. IK DISTRICTE : unu anu, 58 lei; șase luni 29 leli trei luni 15 lel; un lună 6 lei. .Abonamentele începu la 1 și 16 ale Tunel Unit exemplare 20 bani, francia, Italia și Anglia pe trimistru franc 20, Austria și Germania trimestru 7 fl. arg. (18 franci.) ANUNȚIUEl Raunduri, pagina IV, linia 80 litere — *0 bani (&cr istuil ți reclame, pag. III, linia 2 lei — — Scrisorile și ori-ce trimiteri NEFRANCATE vor fi R^PUSATE.—troilei* republicate ne Tortiarde. ! SERVICIU TELEGRAFIC AKU KO.IUlt %I.» Bruxelles, 3 Noembre. — Crisa ministeriale e considerată ca terminată. Lista probabile a noului ministeriu este acesta: D. Theux președinte ale consiliului fără portofoliu, Klodt Deragar ministru al afacerilor esterne, Mason ministru de finanțe, Thomissen la justiție, Schollaert la interne, generaliulă Benens la resbelu, Vandoorde la lucrările publice, Dumortière ministru fără portofoliu. Toți aparținu dreptei. LUNI, MARTI, 22, 23 LUMINEZITE ȘI VBI VI ÍN BUCURESC1, IN DISTRICTE, ib>titra Anonimi Pentru bon Pentru a nu fițiRoi Pratru abonamente markt, ițiuri I___ X.netmarkt 11 pi ou fo, fh [strețiai e. i&ia, Sue ood, 1 Iu* ----îmi iiii f-“**’ Phustib markt, 116 ^-------P entru auntițluri i la dail Haansestein și Wegler. Bucuresci,*J ST' Cestiunea căieloră ferate remâne totu Gestiunea ardinte și capitale la ordinea dilei; asupra Camerei unde ea se desbate sunte ațintite tote privirile, tote ănimele" Românilor", căci fiăcare simte că uă cestiune de viață se legănă indecisă în cele două bile pe cari în curendă președintele Camerei le va da în mână flăcărui deputată. Pénă atunci singurulü mijlocö ce remâne publicului pentru a pipăi în câtăva pulsulQ Camerei este publicitatea, diarnele, dintre cari unele fiind presupuse a represinta uă nuanță sau alta din Cameră, că opinune sau alta din cele în desbatere, sunt mai cu osebire consultate. Pressa, ca organii ala celor ficari din noptea de 10 Martin .ș’au cu fesit puterea și portofoliele din noroiulu adusu în sala Slătinanu de cișmele Prusianiloru, ca organe ale celorfi cari disolvândă apoi Camera, ș’au aduse alta prin cunoscutele lor și miijloce, cu intențiunea de-a le susține cunoscutele loru scopuri, acestü organe dhemă, pe dreptu séö, pe nedreptü, este privită ca represintăndă majoritatea Camerei actuale, deși mai multe voturi, mai multe decisiuni lasă, pentru onorea Camerei, a se pune acesta în îndouială. Totuși, în calitatea sei de represinnante a majorității, Pressa, în numărul seu de Sâmbăta trecută, a neliiistîtu je forte mulți, în ceea ce se atinge de resolverea cestiunii căieloră nóstre ferate. Modulo mai multă de câtă superficiale în care desbate ea propunea a Bleischehröder, mărginindu-se a cita numai numerala articSilară și apoi a face asupră-le simple afirmări fără a proba absolută nimică, escuranța cu care terminăndă declară că Camera va vota acestă propunere cu orecari modificări, aă făcută pe mulți se se temă că lucrulă este otărîtu astăfelă cumă voiescu cei de la Pressa. Și ’u adevera temerea nu este fără orecare temeră, când și cei de la Pressa nici nu simtă măcară necesitatea de-a desbate serios înaintea publicului noua concesiune și a proba că ea este salvatore pentru România, ci se mărginescă în afirmațiuni neîntemeiate și a asigurărî desfidătorre că majoritatea Camerei va vota astaferă cumă convine principiloră coțcarî spre a scăpa de falimente, cândă putinul de la Pressa nu se sfiescă într’uă cestiune atâtă de gravă a adoptată asemene tactică, desprețuitore pentru națiune și pentru Cameră, este în adevera motivă de a crede că puterea esecutivă este atâtă de convinsă că majoritatea Camerei actuale nu pote vota alta felü decâtă asta cumă îl place iei, chiară atunci cândă acestu votu ar însemna peirea țerei, încâtă nare nevoie de câtă se ordone, fara proba absolută nimică. Cei de la Pressa se supără mai ântâiu că noiamă probată că propunerei Bleichschröder este uă cerere cu totulă nouă de concesiune, și cu tote aceste, pentru a ne combate, nu pot ă recurge de câtă iarășî la simple afirmațiuni. După dânsa acestă propunere ar fi „esecutarea, reglementarea legii de la 5 (17) Intră trecută.“ La rendule nostru pentru a proba, oru nu numai a afirma, absurditatea acestei aserțiuni, vomă reproduce aci chiară una din considerațiunile cu cari Pressa însușiesce afirmațiunile sale; acesta considerațiune este relativă la art. 6 din noua convențiune, articlulă celă mai însemnată, căci eră mai ântâiă și apoi alineatulă III de la articlulă IX caracterisază noua convențiune. E că ce <zice Pressa: „În art. 6 se tractază despre plata cuponului de la Ianuarie viitoră. Acestă plată este în realitate una avansă ce facemă societății, și ea constitue nă dansă a unei transactiuni Apoi ce reprezintă o astă plată daca nu, pene la unu gradă,uă compensațiune a venitului ce noi am percepuții pene la Ianuarie, una echivalentă ale altor avantaje ce și noi avemă prin repararea luieririi, nereclamarea depositului și stingerea oricărei judecăți ?“ Pe deuă parte Pressa afirmă că noua convențiune este esecutarea votului Camerei care da societății de acționari tóte drepturile și îndatoririle concesionarilorăi îl substituia pură și simplu Ioni Pe de altă parte en?é totfl Pressa mărturiseșce că „acésta plată este în realitate unu avansu, și ea constitue un dansă a unei transactiiuni.“ Apoi éré era vorba de avansu între drepturile foștilor concesionari? Și decă acestă avansa, cumă însăși Pressa mârturisesce „constitue oă clausă a unei transactiuni,“ cu totulă nouă neapărată, nu devine învederată că însă și Pressa este silită se mărturisescă, contra afirmațiunii sale, că noi era nu densa amă spusă adevĕrulu, că propunerea Bleichschrödtr este uă cerere de nouă concesiune, eră nu aplicarea legii de la T luliă ? E că în ce modă sein Pressa a’și menține afirmațiunile! Déru acolo unde este și mai convingétére, acolo unde se dă pe deplină pe faclă rolulu avocatului coțcarilor, este când o caută a justifica acordarea unui avansă. După Pressa, societatea acționarilor ar avea chiară dreptul ă la acestă avansă, pentru că ele ar fi „uă compensare a venitului ce noi am percepută pe a sa Ianuarie.“ Autot argumentă!? Ce bătaie de jocă ! „Venit1u ce noi am percepută.“ Déru care se fiă acestu venită? ș’apoi chiară venită de ar fi, ohiăltuirii de esploatare n’aă fostă ? Și ore închiăindu-se socotelile, ne garanteză cel de la Pressa că în locu de venită netă nu vomă avea unu deficită nou, ca la calea Romano-Sucéva ? E că ce felu de argumentă găsesce Pressa în susținerea cause! sele: se dămă noi una avansă de 6,550,875 lei pentru una venită, care de picură va fi una deficită de mai multe decin! de.mii de leî! Minunată! nu mai avemă nimică de lisă , deputații ce’șî potă împăca consciința cu asemeni considerante n’aă decâtă a vota după cum ă le cere Pressa. Déja avocații coțcariloră mergă mai departe cu găsirea consideranteloră în favorea clienților ă Iore. Edifica că acesta avansa ară fi „una echivalentă ală altoră avantagie ce și noi avemă prin repararea linieloră, nereclamarea depositului.* Așia dorit, după avocații de la Pressa, legea de la 5(17) iună ar cere ca noi se primimă liniele astftfelă cumă sunte, era nu conformă concesiunii, și societatea bine-voindă se ne acorde uită unui avantagiu în repararea acelora linii, este dreptu ca noi se le dămă lină echivalentă în cele 6,550,875 lei. O modă de-a interpreta uă lege! Minunată Dară nu scie ore lumea întregă că conformă acelei legi, conform actului de concesiune, care duce ca căiele nóstre ferate se fiă I ca cele de prima clasa din Prusia, societatea acționarilor este nu numai déspre ce ne repare liniele reă construite, dérit âncă se le puie în stare» pe care o prevede actulă j de concesiune? Cumă este dorit cu putință ca avocații coroarilor, foști miniștrii și deputați în Cameră, se mergă cu nerușinarea, pena prezinta cea a ce este uă îndetorire precisă a concesionarilor« ca unu micu avantagiă pe care trebmiesc’la plătimă cu milióne? La aceste întrebări vor respunde ja Idecătoriî de pe delulu Mitropoliei, pe cari peste puține dile îl vomă vede pronunț dândui-se soft în unire cu considrantele avocațiloru coțcariloră, séu în unire cu condusumile națiunii, cari suntă demnă ca și la 5 lună trecută : „Substituirea pură și simplu a soietății de acționari, foștiloră concesionari; luarea asupra societății a tutoră drepturilor și îndatoririloru concesionarilor.“ Atâtă și numai atâtă. Atâtă, mai cu semă că noua convențiune nu numai că nimicesce indatorirea principale a concesionariloru de-a ne face lucrulă ș’apoî de-a’să plăti, nu numai că urcă prețură kilometrică la 405.000 .lei, prin alineatul ă trei de la art. I comr o zice că anuitatea, garantată de Stată, se va repărți asupra întregului capitală, compusă din acțiuni și priorități, că astufelfe va mistui că mare nu numai parte a veniturilor Statului, déri pe lângă tote aceste, ne espune la acestă imensă pagubă fără a ne da nimica sicarii în schimbă, căci Nu ne ofere nici nă garanție. Condamnarea sistemei monarchice actuale. Introducerea unei Republice „tari și solide“ care va înlocui uă regalitate costisitore. Citimu în la Gironde din 22 Noembre : Vă foiă din St. Petersburg, Golos, vorbindă despre afacerile austriace, dice: Rusia va fi ’n curênda silită se lucreze i ’n evenimintele ce se prepară. Péte că'unele ne vomă rădica și noi vocea nu numai în numele intereselor si nóstre, ci ’n interesul ă generale ală slavismului. Scimu, din bună sorginte, că Rusia e gata de resbelu și că preparat unele’i suntă înfricoșiăt greu. Pe d altă parte găsimă în" I Gazetta d’Aixla-Chapelle lină articlu 'care pare a fi u,u respinsă dată dacului Golos. Germania simte și densatata.iminința conflictului, ceva mai multă:' •âncă d’acuniă se pare decisă a’iu primi. Tote aceste simtome resbelnice anunță să isbire mai multă seă mai puțină apropiată. I piariulafe Soir anunța, acuma câteva zile, că guvernul francese ară fi dispusă se preside Camerei următorulă proiectă de lege : Art. 1. Nici und principe din familia Bonaparte nu va pute reintra în Francia fără autorizarea guvernului. Art. 2. Ori-ce alegere a vr’uniî membru din familia Bonaparte, neautorisată a reintra ’n Francia, va fi nulă. Mare numeru din membrii consiliuluĭ generale din Francia aă începută, a adresa Adunării naționale petițiuni prin cari I contestă dreptul de Constituante, afirmândă că alegatorii ș’au dată votulu Iore, la alegerea de deputați, cu intențiunea espresă d’a susținea că „Adunarea naționale nu e Constituante“. Ijloriele străine se ocupă cu multă atențiune de alianca franco-rusă saö, mai exada, de alianda dementului francesc cu elemeritulă slavă, represintată de Rusia. „La fiece momentu—■ dice Corespondința Slavă — vedem fi scomote relative la „uă apropiare între colosală nordului și Republica francese, învinsă, dérü nu și abătută“. Aceste scomote suscitate de diarie se propagă ’n cercurile politice, și dispară câtăva vreme, pentru ca se renască apoi din nou, cu mai multă persistență. Acestă aliandă e forțe naturale. Preponderința actuale a imperiului germană apăsă asupra ’ntregei Europe și amenință țerile, mari și mici, devenind cu modulă acesta anormale, escesivă și incapabile d’a mai dura multă timpu. Situațiunea geografică a Rusiei și a Franciei permite ca ’intre aceste doue țeri se nu existe nici conflictu teritoriale, nici conflictu maantime, nici conflictu de rivalitate ; ambele au nevoie una de alta spre a opri și contra-balanța pe Prusia, ale căreia țintiri se dau chin <ji înji pe faclă în detrimentulil libertății și securității Europei. Depeși din Enghitera anunță că la Bristol s’a ținută ună meetingă de lucrători, cu scopă d’a forma ună dubă republicană. In acestă meetingă s'aă luată în unanimitate următorele decisiuni i. La finea articlului precedinte, publicată supt acestă titlu, amumisă că Prusia își intrebuințază autoritatea mea spre a prusifica pe Germani; era pe cei din afară, eî nu suntă Germani, se mundlsee al germani sa. Prusia, cândă a pusă piciorulă într'una ținută, nu perde timpulu d’a introduce acolo tote instituțiunle școlare prusieneșci Guverriorele Alsaciei, di. Comite Bismark- Bohlen, a doua zii după numirea lui, a publicată ună ordină relativă la învățământul obligatoriu. De altă parte guvernulă prusiană s’a ocupată, nemijlociții după capitulare, de reorganisațiunea facultății de la Strasburg, după modelulă Universităților germane. In adeveră, nimică mai dibaciu, nici mai propriu a ușiura opera aucsiunii unei provincii; déru totă d’uă-dată nimică mai aptă a desnaționalisată țară. 2) Edictării c d-lui guvernare Bismark suntă acestea : 1. Represintanții legali ai unui copilă suntă detorîa’să sili, după ală șesele auă îndeplinită, a urma regulată la uă scolă publică sau la uă scolă liberă, dirigiată de institutorii cari au trecută osamenile prescrise de S tată, și după programa învățământului școlilor publice întrucâtă 1) A vedé numerulä de la 6 Noembre. 2) Bună oră la România, încercările de izgonire a limbei francese și obligativitatea limbii germane, eunlu iota apucături de germanisare. copilulă nu va fi pritîtindă uă instrucțiune corespunde tare chiară în familie. Autoritatea școlară e împuternicită a amâna escepțional minte, și pentru rațiuni majore, data intrării în scela seö a întreruperii frecventațiunii. II. Copilul va urma a frecventa scéla pene in momentulu cândă autoritatea școlară va fi recunoscută, printr’ună esamenă ce se va ț țne la finele fiecăruia semestru, că a câștigată cunoștințele trebuitore. Pentru a fi admisă la acestă esamenu, băieții trebuie se aibă vârsta de 14 ani, fetele de 13 ani. Fiecare copilă va primi certificatul! scă de eșire eliberată gratis«. III. Copii ce suntă datori a urma la sc0lă nu potă fi întrebuințați la lucru în fabrice scă aiurea de câtă după încuviințarea autorității școlare. IV. Represintanții legali ai unui copilă, cari mulă voră sili a urma la uă scală conformă prescripțiunii legii, suntă pedepsiți cu ună avertismentă oficialei , cu uă globire de 10 franci, cu retragerea ajutorelor pentru sărăcie, și deca urmată a negligia datoria loră, cu uă închisore de optă dile celă multă. In casii de nesolvabiliscate, globirea va fi prefăcută în închisore, astafel ca uă globire de lună francă va ecuivala c’uă ’nchisore de 6 ore. Pentru personele ce primescă ajutorul din fondurile publice, acestă pedepsă pote fi pronunțată în locul de globire. V. Institutorele póte se acorde trei file de concedia in cursul unei luni. Pentru concediele mai mari se cere încuviințarea directorelui de Cercă. Baléle și evenimentele de suița majore ounta scuse valabili. Admisiunea altor motive de scusă e supusă la aplicațiunea directorelui de Cercă. • VI. Institutorele trimite în tote lunile primarelui lista absințiloră, cu dovedlî In sprijinul avisului seă. Pentru cei ce se facă vinovați de negligioță îndelungată, directorele Cercului póte cere ca lista să fie trimisă la fiecare 15 zile. VII. Represintanții legali al copiilor, a cărora lipsă nu va fi privită de către primare ca justificată, vor fi citați prin înscrisă înaintea lui, în termenă de două file libere, supravisă espresă că tote probele neproduse imediată nu voră fi luate în băgare de somn. Citățiele și remiterea,dovedite să se facă prin agenții de poliță, și omenii comunei. VIII. Dacă prevenitură se infățișeză, desbaterile se vor face verbale, hotărârea va fi pronunțată de îndată. Déca lipsesce, hotărârea va fi rostită în vederea actelor și i se va da în cunoștință. Ea va fi pe scurt motivată. Daca achitarea nu e încuviințată de către directorele Cercului, acestă din urmă fiöeza singură pedepsa. IX. Se póte face apelă în contra hotărârii primarelui la directorele Cercului, éaéă decisiunile directorului de Cercă nu suntă atacabile dinaintea autorității mai nalte decâtă decă elă a pronunțată pedepsa închisorii. Apelulă va fi făcută înscrisă la primare, trei file după rostirea hotărârii, în câtă se atinge de hotărârile a cărora comunicațiune este făcută chiară în ziua comunicațiunii seă prin declarațiune în protocolă. X. Hotărârile directorului cercului și autorității mai naste se întemeiază pe informațiuni luate sau a se lua înscrisă. XI. Globurile și chiăltuielile sunt adunate cu chipulă care se adună și conttribuțiunile comunale. Pedepsa închisorii este esecutată in urmarea unui mandată de arestare, liberată de primare și visată de directorele Cercului; acestă mandată conține data hotărârii. XII Procedura și hotărârea se facă fără chiăltuieli și suntă scutite de timbru. Chiăltuielele suntü în sarcina celui osâodito,