Romanulu, februarie 1872 (Anul 16)
1872-02-23
K--V mie forte utili, pentru respectule constituțiunii și ale legii electorale. La finele termenuluinsă ne pomenim că d. Ștefană .Greceanu — fosta senatore și acuma deputată din bătrâna și luna drapta guvernamentale — ce răpede din Bucuresci și pe d’uă parte contesteză mă numără de peste 30 alegători din colegiulü 1-iü, éra pe d’alta cere înscrierea din nooă a unui altă numără de peste 30 alegători, prinți și nobili, la același colegiu, prin strămutare de domicilie politice de prin alte județe, unde figurazîl înscriși. Prin ambele cereri, legislatorul d-nu Greceanu, a dovedită pe deplină care este situațiunea și cari omenii iei de astăji: arbitrariulu fără margini, nimicirea egalității drepturilor și legea simții cu D-sea a contestată chiară alegători d’aceia cari acuma uă lună iaă dată voturile loru, Dun medeă scie cumă, și, reijândă că censulă este constatată prin roluri, i trebuită se susție cea mai înjosită absurditate, că acestă teologie 1i fi este numai ală nobililor, proprietari rurali, ora nu și ală mojicilor, proprietari din orașie, furtungii, măcelari, brutari, etc., etc. La acesta i s’a opusă că legea cere venită fonciară rurale numai pentru alegătorii de senatori în colegiulă l-iă, ore nu și pentru deputați. La cea d’a doua cerere a inscrieriloră din nuoă, ’i s’a opusă atâtă art. 30 din legea electorale, care prescrie că, cererile de strămutare a domicilielorü urmau a se face cu trei luni înainte, spre a se șterge din listele districtelor în cari figurază înscrișii etc., câtă și chiară exemplară dată de ânsuși d. Greceanu în anii trecuți, cândă, basată pe același art. 30, a contestată cereri de asemenea înscrieri. După aceste evidințe, de și d. Greceanu, rea voită se recunoscă puterea legii înaintea voinței sale și se’și fi retrasă absurdele cereri, dera consiliulă comunale, mai prudinte, pentru prestigiul autorității guvernului — contra voinței căruia nici uă listă electorală n’a putută se așa afară,— a trebuită se’și mănție lucrarea, respingêndu ambele reclamațiuni ale d-lui Greceanu. Consiliul comunale, în privința unei singure contestațiunî ce s’a rădicată din partea unui liberale n contra prefectului Istrate Negulescu, înscrisă fără ceasă la colegiul ală 11-lea, i’a dată satisfacere, cu majoritate de 5 membrii, etergendu pe d. Istrate Negulescu din lista acelui colegiu, cu totă susținerea orbă ce-i făceau alți patru membrii mai nepricepuți. Nepricepuții locali mai aduseseră uă contestațione pentru vre 10 alegători liberali din colegiul a II-lea, carii ’și avea o censulă cerută de lege. A trebuită ca totO prudința consiliului comunale se aplaneze și din acestă parte lipsa de tactil in situațiunea guvernului. Unii Ploiescenți, și afacerea Strousberg, au pusă cele din urmă speranțe ale vostre în represintațiunea vóstră, și pentru ună momentă nu v’ați amăgită: votul ă iei de la 5 îniiă trecută a ușiurată precumă temerile vóstre. Déru vai! voi nu sciațî atunci că simtă talere și cu clone fețe. Acelă votă fice mai întâiă, că contractul ă cu Strousberg se rupe și rămâne ruptă pentru totu-dauna, și ală douilea, că liberi suntă detentorii obligațiuniloră séle se vie într’ună sorocă hotărâtă de voră voi, se severesește drumurile nóstre de seră, primindă asupra-le tote condițiuniie ce țara nostră avusese cu acelă culpuzan Strousberg. Asupra acestui punctă câtă se avemă cea mea mare băgare de sumă. Ce se mai întâmplă acumă? In virtutea acestui votă séu acestei legi, vine tote Strousberg supt pelea unul Bleichröder ca represinlante sau vechili ală aceloră detentori, cea a ce s’a dovedită în facia țârei ș’a sumei întregi că nu era decâtă uă scamatoriă saă ghiosbo îngialio, și propune cu totultt alte condițiuni, și multă mai grele de câtă ale lui Strousberg supt ânsă și peleasea, înfiorați de câte a’aussia și se vedea, de ședințele secrete in Adunare una după alta, de și optele în drepta și în stânga, de mesele ad-hoc splendide și lingușitare, înfiorați în fine de tendințele pe faclă ale guvernului, voi, Români de tóte stările, vădiserăți, slavă Domnului! De unde nine acesta ca detentorii, desprețuindă legea de la Iuliu, se ne puie îndreptă a protesta contra soră și a scăpa de străini vă-dată pentru totă-da una! Și astă-feră protestarăți din tote puterile vóstre la corpurile legiuitore, adică la vechilii voștrii datori a apăra și susține drepturile vóstre. Voi cerurăți de la ei ca se respecte în totă sânțenia sea votură soră ânșișî de la Iurtă trecută, și eî vă respinseră cu disprețulă, și căleară în picior o votulă loră ; voi cerurățî a se alunga detentoriî, ca veniți afară din lege și de rea credință, dară vechilii voștrii vo respinseră că bateți câmpii nesclindu ce cereți; voi fripți cu laptele celă dulce, sudarăți și în acelă acru și cerură dî a se respinge străini cu totul ă și pentru totil-de-una de la asemenea afaceri de viață sau de morte naționale, și vechilii voștrii, de acordă cu guvernulă, vă respinseră că protestările vóstre suntă scompte de uliță, și vâ lăsară se înțelegeți că voi sunteți barbari și că străini au a vă civilisa, voi cerurățî se’ș' aducă aminte de străbunii loră, cari aă scăpată d’atâtea ori țara din ghiarele materiale și politice ale Tătarului, ale Turcului, ale Polonului, ale Ungurului și ale Nemțului, dară vechilii voștrii ve respunseră că, acei nebuni fanatici nu scriă încă se fiă cosmopoliți; voi cerurățî se nu uite pe moșii loră cari, în împregiurări grele, scimă dejuca toră d’uă-dată și cabinetulă Nordului și ală Stambulului, și astă-feră strecurară țara printre valurile cele mai furtunese și o scoserâ la limanudérii vechilii voștrii ve răspunseră primtr’ună surîsă sarcatiscfl, adică printr’uă rînjire, semnificativă care ve sjicea: moșii aceia, fiă di noștriî fiă aî voștrii erau nisce gugumani, cari nu setau de cât românesce ei nau sclută nici muscălesce, nici nemțesce, voi cerurățî se șî aducă aminte de Tudoră Vladimirescu care, urmată de voința, hotărirea și credința sea, urmată numai de acâstă sântă trăime, ne scăpă țara de beiliculă seculară alu Fanariotului; dară ele respinseră că, decă acelă Tudoră ară fi fostă omă de Stată cu cimoștința diplomației, ară fi schiță se se folosască de ocasiunî și ară fi putută trăi și astă di; voi cerurățî se-și aducă aminte de părinții loră, cari acumă douâ deci și șapte de ani scăpară țâra de ghimpii veninoșî și omorîtorî ai tutuloră trandafir loră cu oi în codă, dérii eî ve respinseră în înțelesuril proverbului francesă a mtres temps, diaut,res moeurs, sân cumu amă 4ice pe românie, atunci era atunci, astăzi este astăzi. Și în fine ve respunde la tóte strigătcile și protestările vóstre, dându-ve se înțelegeți prin votulă de la 22 și 23 Decembrie, că voi sunteți copii fără minte, că nu sețțî ce cereți, că tiți, că eî voră eî suntă epitropii voșîngriji a face fericirea vostră, că tóte drepturile vóstre trebuie se deviă drepturi ale străinului, că totă agonisirea din munca și sudarea vostră cată se împre punga străinului, că pământulă vostru, câștigată și apărată cu sângele părinților voștrii, trebuie se devin proprietatea străinului, că în fine copii voștrii se a deviă cerșetori la ușii strâinuui, căci numai astăfelă se voră civilisa. Etă cumă vechilii voștrii au apărată drepturile vostre și au pusă la cale viforulă copiiloră voștrii. Și trebuie se fiă ași,a, ei trebuie se aibă dreptate, pentru că ei suntă a totă sciiitorî, pentru că ei vădu și audă iarba crescândă, pentru că sine voi ’i-ațî alesă pe viță, pe semeață de apărător al voștrii și ai țereî vostre, depunândă in mânnie soră totă esistința vostră naționale. Acumă, Români, se apropiă limpidă cândă aleșii voștrii că se se întorcă la județele și casele loră, cândă ne se vé spuie cumă era se viă leii, paraleii, smeiî cătcăunii se mănânce țara vostră, și nu se vedea dovezii despre acesta, se vedeți voi cu ochii voștrii, climă vedeți una în strachina cu apă a babeloră fermecătore mâncându-o vîrcolacii, cândă aă se ve convingă că eî, prin votulă loră de la 22 și 23 Decembrie, aă scăpată era, așia cumă va convingă babele că nu descânteculă loră vircolacî lasă luna eră la locă întrâgă hitreguliță. Așia dâră, fiți gata, Români! Pe la sate, bătrâni și juni, femei, și copii, îmbrăcați în haine vrednice d’uă asemenea serbătore, puiindu-ve pe capă cenușiă și elină în semnă de cea mai adâncă mulănnire, eșiți-le înainte cu flori, cu stîlparî, cu surle, și strigați se trâiască aeșî voștrii și mântuitorii ai țeri vóstre. Eră în orașie, cetățiani de tóte stările cu membrii consiliului județian și și comunale în capulă (complici la alegerile impuse) vostru, cu preoți în vestmintele sacre și in sunetulă clopoteloru, întâmpinați’i la barieră cu pâne și cu sare, strigându-le ura din fundulă animiloră vóstre, înălțați in susu de la pământă, înălțați’i în slavă cerului, că v’afi scăpată țara, véndindu-o străinului, d’a fi mâncată de vircolacî. Eră la viitórele alegeri de deputați și senatori, veți fi fericiți ca nici uă dată, veți fi scutiți de influințele partitelor, de ingerințele ministeriale sau locale, de ma*chinațiuni de totă felule, de amenințări séuvane promisiuni, de sbucinări in drepta și în stânga, etc., etc., voi atunci veți cunosce pe candidații voștrii înfierați în frunte și nu veți ava de câtă a pune mâna pe dânșii și a’î retrimite acolo ca se facă trebile străinului, și ei, fiți șicuri, voră sei totă astă-felă să fiă vechilii și epitropii voștrii. Cât pentru mine, în acordă cu țara întregă care a protestată, și pe care majoritățile au considerat’o de nevrednică, îmi împlinescă plăcuta datoriă d’a esprima în publică profundele mele mulțămiri minorităților, cari au susținută dorința unanimă a țerei, și mai alesă capiloră loră do. Vernescu, Ionescu, Cantili, Blaremberg și Deșliu: istoria le va păstra oă pagină gloriosă; ea asclută se înscrră și pe Alesandriî și pe Brostrațî. (Gazeta Severimduî). N. Raeărenn amă cercetată și, mi s’a spusă că se cunună D. Pavelă Chirițescu, maiorulă de gardă din legiunea a IV (celă cu pricina). Atunci amărisa, săracă Românie! cumă ți-nă ajunsă cetățianiî ca se îndeplinască locule de masalagiu pe la petrecerile unoră omeni ca d. Pavelă Chirițescu! Onore d-luî inspectore generale Zăgănescu, pentru prestigiulă ce dă gazdei cetățenesci! Vă rogă, d-le redactore, a da acesta publicității , spre cunoscința cetățeniloră gardiști. Primiți, vă rogă, d-le redactore, etc. P. Bălăcanu. Proiegeî, 10 Febriarifi, 1872. S’APROPIE TIMPULU. X- Românii de tote stările și condițiunile, proprietari, negustori, meseriași, plugari, țara este vândută . Este vândută nu ca Christosă de Iuda, pentru că acesta a primită prețul venerării cu arginți străini, adică în bani ce nu erau ai lui; țera vostră este vândută străinului, și prețul ă vânzării s’a făcută cu banii voștrii ânșișî, din ânsășî sudarea frimțiloră vóstre, pe cari îi va primi tata străinulă. Faptă neaudită încă în istoria omenirii. Déra cine suntă vândetorii? Majoritătățile ambelor corpuri legiuitore, Adunarea și Senatu, represintanții voștrii, deputații voștri, aleșii voștri, vechilii voștrii pe carii i-ațî trămisu acolo ca se susțină causa vostră, ca se apere drepturile vostre civili, sociali și politice, ca se fiă neadormiți la pândă contra tuturoră cugetărilor viclene și omorîtore e sistințeî vóstre. Cu inimalu bucăți, cu sufletură pe buze, în spaima vostră de culpurinlîcurile ROMÂNULU 23 FEBRUARIE 1872 DEGRADAREA GĂRII NAȚIONALE. D-luî redactare alu Șiariuluĭ ROMANULU Domnule redactare. Afară, pe la orele 7, după amârji, trecândă pe dinnaintea bisericei Sf. Vineri, amu vânjută mai multă lume adunată în curtea bisericei, și mai mulți gardiști cetățiânesci, uniformați și cu mănuși albe, fiindă în mâni câte un mașala. Eă credândă că a murită vreună gardistă și să i se facă ultimele onoruri de camaradia lui, 167 lubritatea cunoscută a climei Australiei, unde cresce naturale acestă arbore. Oă altă speciă eucalyptus gigantea este de asemene forte bună; ca semnă de construcțiune, e de trei ori mai tare decâtă stejarul; se’nalță la 100 metri, dă lemnă bună de dóge, și mai alesă că materiă ațasă fórte abundinte, bună și f’rumósă, din care se estrage materia pentru fabricarea hârtiei. Din acestă causă este fórte prețiosu. Recomandămă aceea vegetală amatorisiră și autorității respective, ea celă mai folositoră și bună de introdusă și la noi în țară. (]. F. Bobescu. (Revista sciințificâ). CA «LA NOUA DE ARBORE ÎNTREBUINȚAȚI! ÎN CONSTRUCȚIUNE ȘI PENTRU COMBATEREA MIASMELOR, ETC. cea de care vomă relata pre care amenunte este Eucalyptus globus, pres* cereasea este repede, ajunge la o înalțime de 60, 80 și câte uă dată la 100 metri; în Australia se numesce Oomer albastru, face parte din familia Myrtaceelora, dimpreună cu arborele care produce cuișorele, etc., înfuciștareasea elegante, și foliagiul aluă verde-albastru,î dăuă calitate speciale ca arbore de ornamentă. Ele a fost introdusă în Francia și Algeria la anul 1855, grație îngrijiriloră d. Ramei și propagandei active a societății de Acclimatare. Cele d’uritâtă încercări de reproducere prin sămânță au fost efectuate în grădina de la Hamma, aprope de Alger. Din Algeria etă fu introdusă în Spania, apoi în Corsica, primele încercări făcute spre a neutralisa relele efecte ale emanațiuniloră bâltóse, s’aă făcută p’uă scară întinsă, de către d. Carlotti, prin plantarea locurilor mocirlose. Asemenea încercări ară pute se se facă și la noi, mai alesă în Bucuresci, unde mulțimea bălților, au grămădită uă mulțime de bóle, mai alesă angina difterică, frigurile permanențe, etc. Ală douilea profită ce amă trage din acesta, esența, este un doctoriu din cele mai bune pentru combaterea frigurilor, adică esența de eucalyptus globidus. Deuă culore negră-închisă, și d’ună gustă amară, acestă medicamentă ară contribui multă la stingerea frigurilor( 1). Dacă eucalyptul fl nară posede de câtă aceste doua proprietăți, d’a combate miasmele, și apoi resultatul ă loră, adică frigurile, prin medicamentulă ce ne ofere, ară fi d’ajunsă a ne face se ncercămă aedir națiunea sea; ca bună de construcțiune întrece lemnulă de teck, celă mai tare. Iu bune condițiuni ele cresce forte repede. Una arbuste cultivată, la Paris, a crescută ca ună-metru pe fiecare lună, de la Tunis la Octombre. Unii trunchiă de acestă speciă, care figura la esposițiunea din 1867, deși numai de 8 ani, aveau ă înălțime de 10,55, și 1 metru 50 centimetre circumferință, lanălțime d’unu metru de la pământă. Altul, două etate de 10 ani, presintau înălțime de 22 metri, 1,94 circumferință. Se scie că arborii cari crescu iute și’n părțile mocirlose, cumă suntă salcia, piopuilă, aninulă, au lemnulă ușiorii, putrede sau lesne la aerăscă umiditate; din contra, lemnulă eucalyptului este greă, tare, resistândă aerului și umidității; insectele cari nu’lü potți râde. Fote înlocui stejarul, și chiară celebrului lemnă de construcțiuni navale, teckulű. Vaporele cari fac o transportul între Melburn și Anglia, sunt construite cu eucalyptă; balenierele (corăbii pentru pescuită balenii în mările polari) sunt construite cu acestă lemnă. Frunizele răspândescă în aeră ună parfumă particulară, considerată ca pre favorabile sănătății; el resiste chiară în cóje și este determinată prin presința unui uleiă volatile, abundente mai alesă în fruni je ; ela s’a numită eucalyptolit. D. Ramer, atribuie presiunei eucalyptului sa-1) Se ié dimineta ^ séra câte un lingură de cafea, Intr’unu paharu cu apă, în zilele cândă bolnaTulu nu este prinsă de friguri. Etă unu faptă tare denotă caracterulă Americanilord, faptă pe care le Siécle să împrumută din foia f American Register: Intr’uă iji se pleda la curte, pe care o presida judecătorulă Frederik Bernard, procesul unui vechili controlore din Tommana, acuzată de abateri grave, și se discuta de se putea să nu libera provizoriu pe garanție. Pe cândă advocaturii prevenitului d. Mac Keon, s’adresa curții ’n favorea clientelui sei, judecătorulă Bernard, care, cu mânile încmeiștate, suriden sa publică într’ună modă fericită, primi nă buteliă de sticlă negră de la umilă din arabîi sei, fiindă chiară în ședință. Senioria searagă numai de câtă pe d. Keon se bine-voiască a se opri uă secundă din argumentarea sa și, intorcându-se către stenografii raportori, dise — ^doresct numai ac ve facă cunoscută, domniloru, că acestă buteliă nu conține nici romă, nici vină, nici rachiă, ci curată apă de Vichy, care mi-a fostă specială recomandată de doctore. Urmați, domnule Mac Keon.* Și ’n adevără, d. Mac Keon invîrti din noă și grupulă elocinței sale și urmă, și, cândă onorabilele judecâtore Bernard își terminase butelia, tocmai ajunsese la conclusiunea că „cestiunea ce trebuie se se termine era forte simplă. “ Gizante Stopmií Store, P. BALACEARE. Tutorii bolnavilor fi putere și sănătate, fără medicamente și fără cheltuială prin reva* leseiére du Barry de la Londra. Tót o suferințeie se vindecă prin delicata llevak*pikre du Barry, care fără ajutoră medicale și fără elite buidlă înlătură următorele bule: de stomaefi, piepte, nerve, plămâni, gâlci, negma, respirațiune dificile, suferințe de bășică, de rinichi, tubere,rpsa, ofilea, astma, tusea, nemismîrea, conatipațiunea, diarea, isomnia, slăbicitatea, emeroidele, dropiea, fugurile, amețdla, congestiunea la capS, migrena, groița chiară în sarcine, diabet», melancolia, slăbirea, rematismul, bale o ósolora și grobinarea. Estrac sl din T2,000 de certificat« pentru însănătoșirea mierii balocari n'afi putrrt fl fi vindecata de aici unii altă medicamenta: Certificatului No. 48,421. Neustadt, Ungaria. De mai mulți ani deja mistuirea mea era cu desăvârșire demagiată; aveama dureri de stomacu ș’uă salivaținoe forte rea. De aceste suferința m’are vindecată pe deplina în patru-*pre-Șece Șdw prin Jicvariscilra du Barry. 1. L. Sterner, profesore la ecola poporale eosen, în Steiermark, posta Birkfeld,19 Noembre, 1870 Pre onorate domnule, Cu plăcere și cu ’ndatorire din parte'mui verii se constată neprețuitele calități ale Bevakaeibeî, care s’a făcută deja cunoscută in amite părți. Acestă eacerinteleasă m’a vindecată pe deplină de respirație dificile, de mătuse grea, de gâlci și crampe de stomaedă, de cari amu suferită mulți ani. Ficens Staîninger, conducătoră de pensionată. Mai nutritórs de câtă carnea, Berstemha, întrebuințată de copil și ds ómeni mari, adoes vă economia de 50 da ori prețulă eî, ce »’anii* alte felu la medicamente. In cunii do tiaiabm d’uă urnitei ® fanâS costă fi. 1,50,TM 1 fundă fi. 2.50. — 2 fimf fi. 4.50. — 5 furiji fi. 10.— 12 fanfî fi. 20.— 34 fungi fi. 8«. — Betmlescibm (Racolați în praiu și’o t»biolo pontau 18 cese) costă fi. 1,50.— pentru 24 da ceael fi. 2.80. — pantan 18, fi 4.50.— în praf, pentru 120 cissel, fi. 10, pentru 288, p. 20, pentru 576, fl. 86. Se cumpără la Barry du Barry et Cafe, lat Vkna Wallfibohoabse No. 8. — la Bucuresci La domnii Teodorescu ,fc Atanasiu vis-à-via de paiață în soiții, succesori aî d-Iul I. Angaeleacu, Ed. Jul. Bisodörfer, Gustav Biets și d. Brus, farmacia la Speranță, calea Mogojosi, (Boulevard) — în Galati Marino Curtovich — La Ussy te Friedrich OM, farmacia tü. — In Craiova la Fram Pohl, — La Botoșani te Sârmei Wohl. Și’n tote orașiele in famacista cele bono fite vânzătorii de obiecte medicamentase. Casa de la Vien» espi’duiesso pri »înde, rilsdd i l trimite costali. II