Romanulu, iulie 1872 (Anul 16)

1872-07-03

ROMANILU, 4 ULIU, 1872 dile de ’ntemnițare, că ne liberezu și ne aduce ierăși la polițiă, unde conduși înaintea d-luî prefecții, ni se c]ice „se nu care curativa se ne mai atingeam în vi’itore de vr’unu represintante d’ale denie, ori ce ar face; căci atunci ne atingemu de sacrulü mândire alu domniei-séie și cine va ave asemenea cutezanță, numai merge nici la pușcăria, ci d’a dreptulu la ocnă.“ Eșindii afară cu capelele plecate ne-amăjissi între noî că, póte, de cândfi amu fostfi puși—după cumfie obiceiulu de a<i! — la siguripséla, póte că și chiar și legile pri 8’nț ale terei s’ori fi pusă la siguripselă și s’oru fi scoas altele, pre* cedinte chiare legilor lui Caragia. Scăpați vă dată și de onor, poliție, plecarămu fiă oare la casele nóstre, păzindu-ne câta ama putută, după poruncă, d’a nu ne atinge de sacrule mândire poliție* nesco, și, ajungéndu acasă, spre a neveŭ de convortele și copiii, «o găsescă pe consortea mea zefl bolnavă, căci in lipsă’! acela d. supt*comisaru, intrânde în prăvăliă și răstindu se către dénsa, care era însărcinată, acoțândft totu d’uä data ș’unil revolvert!, ia dincă de ce nu lichide prăvălia, căci, ca femelă, oul este permisű a face comerciu, din care causă consortea mea, speriindu-se, a sii născuții înainte de timpii ș’astadi simte în periclu d’a o perde după cum îl constată chiar medicule colorii, căci boia este fórte mulț și agravată. Indignată atât de multul, d*]e redac* tore, formală petițiune în contra acelui sapt-comisaru, care a causatü, pe lângă altele multe, și acestă crimă, și, adresându-o d-la prim-procurore, avu bună* voință a o recomanda comisarului respective. In urma acestora, venindut d. comisarii se constate faptulu la fada locului, și a* retându - cele petrecute la fada locului în lipsa mea, acelii supt-comisarii, care se afla și deusulu de faeiă, începu a se răsti la mine n lădia d-luî comisarii, și’și scose sabia dicéndu’ml că pe cânŭ sórtea mea a amenințat-o, dérè cu mine va termina. Gerenda d-lui comisară a chistma pe uu mitulu la ordine, aretiindu’l că, chiaru în iada d-séle are curagiulu d a mĕ amenința, d. comisarii mi-a respunsu că na dalul Vedeți dérö, domnule redectare, péné unde a ajimsü acestă persecuțiune nepomenită, căci ieri eramu loviți în corneresti, astăz'i în vidră, și guvernulö n’aude, sacruiu polițaț ni vede. Timpul va trece și cândQ cetâțianil vorü h disperați, atunci va fi pre tânjitü! Primiți, ve roga, d-lo redactore, asigurarea pre osebitei mele considerațiuni. Iancu Dumitrescu, din .suburbe» Ceuțiiă-Radu. Reproducemii după Pres la demisiunea d-lui Zăgănescu din postul de inspectore generale aiu gardeî, demisiune adresată ministrului de interne: Domnule ministre, Luută fericită că aț veniții după un lipsă atâtti de lungă din capitală, in care timpii d. ministru ele resbclu, insușindu și drepturile d-vostră, a facutö recomandația pentru întărirea șefiloru de corpuri ai gardei cetâțiănesci din tóta țera, șefu,jtcă, pe car eu î recomandasema d vostră; pe unii din recomandați I a înlocuita ca alții, la Bacău și Târgu-Vestei n a pusu pe nimenea lăsândă orașiere înarmate și fără capi. D. ministru de resbele a făcută și mai multü ; a băgata garda civică în armata permaninte, raportulu d-lui și ordonanța domoéseft din Monitorulu No. 139 artist, D. ministru de resbele, prin citatula raporta, dire ct pe basa legii de organisare a puterii armate de la 22 Martie, 1872, gazdele orășiănescî au devenit« unu clementa al fi puterii armate! Trebuie se marturisescä cu tótu sinceritatea omului onesta și în modulu celü mai solemnii, că, votându acestă lege, n’am înțeles’o nici eu nici alți deputați chiarö, în sensul în care se aplică astăzî, profitând ș deuă singură fraie de la alineatulu 1 de supt articululö 51 din legea armătei, cardice în trecetu: ,,Câtu și pentru gazdele orăștănesci, și sfărâmândă uă lege, fără lege, sfărâmă principalii« articula din legea gardei: 2, 18, 19, 40 și 55. La 27 Aprilie, când il am avuta onore a vă întreba ca adresa No. 304, ce caută d. ministru de resbele în afacerile gardei, și cu adresa No. 404, dându-vă mai multe explicațiuni, d-vestra ați bine-voita a ’mirespunde cu adresa No. 7,159, asigurândurog că legea gardei nu este abrogată precum s’a cinjuzit de legea armării generale. D-le ministre, garda orășiănescă a esistat în legea votată la 1868, totul astfel, după cum există și în legea de la Mariță, 1872 (cu deosebire numai, de faimósa fraie care duce în legea cea de acuim): „Câtui și pentru acelea ale gardelorii orășiănesci“) și pentru că acea lege de la 68 în alineatul 3, litera o, de la articululul 2, conținea frascu: „Potrivită legii speciale,“ toți d-nii miniștrii câți sau succedați până la d-vestră, au respectată legea gardei și pe gardiști, necredcade că potă a’i face soldați de ca sârmă Totul acelii alineate ală treilea și cu litera cesistă și în legea armării de astă iji, votată la Martie, și totă supt articululö 2, ceea ce face a fi mirarea atâtă de mare, cum nu se respectă și astă iji legea gardei și gardiștii ca în trecute !! De ministre, cândf- ași fi siciiit că nu aducu supărare ași întreba: Cândăice acele alineate alț treilea „conforme legii speciale“, la care lege se va fi fâcéndü alusiune ? la acea a care a esistatö numai în imaginațiunea d-lui ministru de resbele ? sau la acea a care se gândesce s’o propue la torina ? ori la legea garde care există în totă vigórea sau?... Calea pe care și cum se abrogă o lege nu vede trebuința a re-o spune eu fiind fieă d-vostră negreșită o soiți. Cu tote acestea, trebuie se amintesc fi procedurer d-iul ministru de resbciu pentru a sfărâma precari articule din legea de la 68 , mir'casa se vede numindu-se art liculele abrogate, precum și acelea ce rămână, procedure care nu se póte vede urmată și pentru legea gazdei. D-le ministre, vă procedeze puținii gândită, care lasa Bucuzescii, ca și tute ceia 1-aue orașic din țară, impluser de arme și iarășeii inferiori, rămâne a se califica de alții in dreptu. Foștii comandanți de legiuni au deveniții, in deride se potol 410U> Ș,ÎI de despărțiri, și țara a ave imp singurii subalternii căruia se se adreseze pentru mâna ținere de ordine , sfărâmându-se cu acestă ocasiune și consiliere de disciplină care erai temerea cea mai mare a gardiștiloru. Ule ministre, sunt de notorietate publică frumosele acțiuni ale gardul orășiănesc, in genere, și mai cu osebire ale celei din bucurescu, in privința restabilirii ordinii legale și a ordinii publice. Departe de ori-ce interesa, am convicțiunea, ca garda menta cu tomiu uă -alta gratitudine, de cânt acea care i se areta ae d. ministru de resbelu. D-le ministru, repetându abrogarea articolilor 2, 18, 19, 40 și 55, cm legea guardei orășenesc, fără nici uă lege, și trecerea chiar ti cu nepăsare peste aliniatul d3. lit. c. supt art. 2 din legea armării, numai pe bass unul raportul și a unei ordonanțe, mĕ simții datorüa ve spune că, deoa veți credez, d-le miniere că garda orășiănescă póte reveni ierăși la legitim ulii sau șefii, după art. 2 din legea gardei, atunci remâriD ia loculu med.ia din contra casé, mă simță obligată stâtă de credințele mele politice câta și de posițiunea mea, ca in numele M. S. Domnitorelui, in numele legii gardei neabrogate și în numele tuturora gariidlorii civici din totă țară, aia cărora șefa amu avuta onore de-a fi pene acuma, se protesteza, depunându de misiunea mea. Asicurându-ne pe dv. de simțimintele mele, ve rogü a asigura pe bunurű mea Domnitorii de nemarginitulu mea devotamente și în viitorö ca și în trecutu. Inspectare generale ale gazdei orâșlănescî din totu țura Colonelu P. Zăgănescu. Raportații d-lui ministru de resbelul către Măria Sea Domnul C. „Se aprobă“ „CAROL“ Pre înălțate Domne, Colonelulu Zăgănescu, inspectorele generale ale gazdei prășlănescu, care înaintea promulgării înaltei Măriei Vostre ordonanțe prin care se menține în acastă calitate chiar cu noua organisare a gar«doi orășiănescî, s’a presintatu la mine, neamü înțeleșii asupra puncteloru esențiale a noueî organisărî, și pe atunci d-sea înțelegea așîa de bine principiele cele noui ale legii din 27 Martie, 1872, în câtă 'mî solicita chiarö înaintări pentru unii din dun oficiărî, ori puține zile în urmă, cu raportul e sec No. 452, de la 10 Iu*nitî, mi trămite tablouri de oficiăriî ce se află în gardă și cari dobândiseră un grade oficiare sau în armata permaninte, precum și bugetul gardei orășlănescu. După câteva ()ile colonelulu Zăgănescu uită tote vestea și îndrepteza ministerului de interne să reclamațiune în termeni nedemni de uni oficialii vechiu, oficialii din armată, și prin care pretinde a nu mai recunosce nimică din cele ce recunoscuse puține iile mai nainte. Cele espuse mai sus a probândil până la evidința că colonelul Zăgănescu saü are slăbiciune a se lăsa se se conducă de consilierii renvoitori, și că, prin faptele espuse, d-sea nu mai infăciașază garanțiele de draptă judecată și de simțimentul disciplinei, care este virtutea cea d’ântâi» a unuî ostașă , Roga plecata pe Măria Vostră a suptsemna alâturatului decrete prin care colonelul Zăgănescu se destitue din funcțiunea de inspectore generale al fi gardei orășenescu, și petie ce voi îi presinta Măriei Vostre regulamentul definitivă al organizării acestui elemente ale puterii armate, d-In colonelă Calotescu, celi mai vecine oficialii din cei ce Măria Vostru a numit și în garda orâșiănescu din Bucurescî, va îndeplini provisoriu atribuițiunile inspectorelur generale ala gardei orășiănescî. Sunta cu celel mai profundfl respectă, Pre înălțate Domne, Alt Măriei Vostre, l’re plecată și supusă servitore. Ministru secretară de Stată la departamentală de vesbelă, Generală Florescu. Friu decreta cu data de 25 luniu. d. Colonelulu Zăgănescu se destitue din funcțiunea de inspectore generale ale gardei orășiănescu. Loc.-colonela Calotescu, ca cele mai vechia din cei numiți din garda orășiănescă din capitală, va îndeplini provisoriu atribuțîunile inspectorelui generale. Fortulu Quenleri e ierăși exagonale, de dimensiuni mai mari, și a cărui reparare va dura și mai multă, pentru că tote zidurile francese au fost dărîmate. Saint- Privat, între Seille și Moselle, care nu există de câtil ca terasamente din timpulu Francesilor", va fi transformații în observatorii. . In locul e gală dintre forturile Prapleviîie și Saint-Julien se va stabili oă bateriă în permanență, apărată de turnuri la vest de Saint-Julien. Pe costă, bateria Chatillon, pân’aer slabă și ușipră, se va face multă mai tare. In fine, intre miculă forță „Jes Quenlcn și Saint-Julien, Bottes“ cunoscută și supt numele de „Aux Bordes" se va transforma în semiredută. Acumpe acestă cercă de seră va fi oă încercare aspră și dificile pentru uă armată inamică. E cu stricteță oprită a se întrebuința lucrători francesi sau străini, ci numai germani, pentru aceste construcțiuni. (l’Avenir national). FORTIFICĂRILE METZULUL Forturile Metzului, dintre cari unele s au construita, altele sau reparată, sunt în partea occidentale: Saint-Quentin, la 200 metrii d’asupra nivelului orașialuî, construita pe partea de răsărită a muntelui și urmată în partea despre apusă de fortulu Lessy și alte turnuri. La nord de Saint-Quentin și la 30 de metrii d’asupra șesului pe care e clădită, se află Plappeville, turul patrata, armată cu 70 de tunuri. La nord și la 100 de metrii d’asupra nivelului orașiului e fortulă Saint-Mien, actualminte în fonetincțiune și care nu se va sfîrși pe deplina de câtu peste două ani Acesta e uă fortificarea agonale, destinată a fi armată cu 80 de bourî și putea da inoape 1200 omen!, la Mmmimimm EMIGRAȚIUNEA DIN ANGLIA. Comisiunile pentru emigrațiune au publicata raportuli soră anuale pentru 1871 și care se opreace la 1 Aprile, 1872. In 1872 au fost 252,000 emigrați, sau 4^00 mai puțină decâtă in anulă trecută. Din acestă numără, 102,000 erau Englesî, 19,000 Scoția, 71,000 Irlandesî și 53,000 de diferite naționalități străine. Raporturi constată că emigrațiunea irlandese începe a se moșiera: în 1864 se numerau 67 Irlandesî pentru 33 Englesi; în 1871 proporțiunile sunt inverse, 59 Englesî pentru 41 Irlandesî. Din 252,000 persone îmbarcate în 1871 în porturile Engleteres, 198,000 s’au dusa în Statele Unite; 32,000 in America englese și 12,000 în Australia și în Zeelanda Nouă. Cifra totale a emigrațiunii englese de la 1815 e de 7,266,000. Femelele, cu tote avantagiere ce li se acordă în colonii, nu se poutotărî se'și părăsesc pământuli natale ; în posesiunile coloniale sunt și de ultimul pentru uă femelă, pe cândii în Englitera recensimentul din 1871 arătatn mare isproporțiune între cifra poporațiunii bărbătesc din Regatul Unite și cifra poporațiunii femine, care o ’ntrece cu mai multe sute de mii. (« Aven. nation»!) PARTEA ECONOMICA T Ă Scirile despre afacerile nóstre comerciale sunt din cele mai triste. Une momenta de activitate în esportu, fu urmată curênda deuă oprire generale. Dacă esportulfl nu va re'ncepe din nou, crisa monetariă va fi curênda iérii forte simțită și nouă capitaluri străine venindu în țerâ, spre a alimenta schimbulă, vomă vedé éra dobânda crescendo. Se sperama că cu stringerea nouei recolte va începe în câtava și esportulQ. Mǎrturisimii once oft speranța ne este forte slabit, din căusat că pe două parte în Occidente recolta a fostfl bună, eră pe de alta Rusia a produse și anulă acesta cereale mult mai bune și mai multe de câtă noî. Dintre tote porturile României singurul care mai face ore cari treburi este Giur*giuul, acestă grație liniei Mizilii, Pioiescu, Bucuresci, care duce tote productele ce primesce la schelea Giurgiului. Totuși și aci importulă este împotriri mai mare decâtă esportură. In $0* de 1 Iuliu plecaseră de la Giurgiu 7 corăbii încărcate, sosiseră case 14 încărcate și 2 vapore. Prețul grâului nu era mai mare de câtă 7 galbeni. In faca unei stări de lucruri de ai atâta de necalculabile gravitate, nnvoma înceta de a suna clopotnli de desceptare repetiodă: 575 Fără valoarea și îmbunătățirea producerii nóstre agricole; Fără crearea unei întinse industrie națională; Fără asociare și muncă neobosită. Suntem ruinați pe terâmuul și economică, ceea ce va se trtóa, în seciulă nostru, a fi perdută și pe terâmul- politică și națională. Schreie „obligațiunilor i domentali“ eșite la sorți la tragerea de la 1 (13) I*liu,1872. 1328 4029 4508 5975 3731 3729 2164 1661 4368 5870 3108 2585 1608 3377 3066 442 3557 6331 2496 1306 3002 5524 47 4780 3332 3644 7202 7204 2793 5534 715 6697 4993 1736 3245 3667 502 3504 4010 3675 78 1931 5829 l138 7538 5457 2398 6666 5320 3966 5488 7455 2397 4935 3488 1764 2233 4585 5822 1613 7257 2533 3575 4339 7711 3489 2863 4324 5645 4982 7287 2305 2507 5184 3342 3799 1923 7763 3433 7521 3878 2095 1683 1163 2544 7152 6321 704 8«0 7399 6263 7571 7465 3258 449 5166 3018 6164 1784 4612 4524 3541 6111 554 6444 3113 6176 2402 2754 6631 974 6333 5795 3981 941 1092 6261 1149 3793 3629 1044 1403 1126 6601 5710 4887 3822 3533 1692 2132 1814 7494 3719 2579 2485 5173 4909 3584 2711 7713 444 3704 6542 3352 2688 3239 931 4306 5205 121 4954 6914 4423 4829 7543 65b6 3271 4048 1639 3856 3893 5124 7585 3565 5831 3904 7783 5142 3804 5539 6289 5922 7380 1884 2910 3201. • Telegramă de la Gotha Seriele împrumutului cu prime Bucuresci cute la sorți la tragerea de laa Iuliu cuvinte. 96 447 583 824 1054 1058 1265 1378 2044 2117 2263 2452 2572 2706 2833 3005 3089 3744 3959 4031 5438 5692 5815 6044 6170 6252 (6308 6380)9 6408 6453 6497 6548 6922 7238. O U K 8 O I. XJ BUCU Ä JE SCI 3 Iuliă, 1*72. Qirauta iSepsuȘSțot'fl, T. BALAOBANV.ț dob. IignaÄ! EFECTELE scaponelor totente jumdut. Obligațiuni >0% 2 aSSrti nuralî • • • •04 103% 87 . isrifi Domeniali . . . 94% 94y_^ 57„ M N^rabr* (3001.) oase! pengiun. 215 210 împrumuturi 8% J ftSîi 1“ Opi^nhei TM-Londra . 100 99/ 77. 1 ^pt^bra8tero Londra • 90 «O V» cu prime Bucuresti (bilete de 20 lei) .... 10.50 — Acțiuni 5% 1 Juliu C&Liberate Române. — 44 a»/ 1 latmarin 1 Societ. fin. Rom. (600, 1 IaM liberal! 250 lei) . — 600 8% *“aria (500 1.) sooiit. Pitei» . 060 625 87» Albr.1500 l.)Soo.de gaz. 500 500 Cupon» Rurali.........................................7a% Domeniail ........ — Schimbă I’ari» la vedere........................98 '/, 99% „ pe 3 luni.......................98'/, 98'/, Londra la vedere . . . 25.3b 26.15 „ pe 3 luni .... 26.02% 25 Berlin la vedere .... 375 372 „ pe 3 luni................... 368 % 368 Viens, ba vedere .... 235 223 „ pe 3 luni .... 223 221 Mandatele Casieriei Centrale, disc. — 2% Scomptul si pe asii .... 9% OUSSOUT OALAT 1 t.rî ido Londra, lira sterling — ^ 96 35—97 6 lei „ Londra, domiciliu — — _ 97 16 „„ Marsilia,ranculă — — — 3, 31V»—3, 32 „ Amsterdam, fiorinulă — — 206 V, — » Cu BLU 1/ UVI si N ß și 1 Iuliă WTS. 5 % Renta de hărți—5 «=■—,— f>i 30 6% Renta metalică — — — 71 30 Loturile de fl. 109 din 1860 — — 104 10 Acțiunile Bancei naționale — — 847 — Acțiunile Credit-Anstalt — — — 328 90 Lmndra 3 lanî — — — — X 1O 90 Oblig.turale Ungare 5% 81 76 idem. idem. Transilvane 6% 31 50 Idem. idem. Banat-Timișora 6% 79 25 idem. idem Croate-Slavone &*/ 84 — Argintată Contra hârtii — — 108 35 Ducațî — — 34 Napoéon d’or — — — — 8 85