Romanulu, iulie 1872 (Anul 16)

1872-07-01

prumuturile emise de Englitera de la 1804. De la 1801 până la 1815, adică în­­tr’uă epocă când a unii miliardü capitală era mai­­ nevoie de strínsu de câtă adi trei miliarde, Englitera a împrumutată, în nouă ani, 8,170,000,000 fără ca cele 3 la sută ale «ele se fi scădută mai josă de 55 franci, cursuri actuale francese ale celoru 3 la sută. In 1804, Echiguier împrumuta 800 de milióne; în 1805 cerea 1 miliardă; în 1806 împrumuta 860 de milióne; în 1812, 1 miliardă și 70 de milione; în 1813, 1 miliarda și 400 de milióne ; în 1814, 800 de milione și în fine în 1815, 1 miliardă și 680 de milióne. Adică 8 miliarde și 170 de milióne, capitală pe care Englitera la realisat» forte lesne și care n’a împedicat o d'a deveni, cu­mită importanța datoriei sale, cea d’ântâiă pu­tere financiară din lume. Englitera e oă țeră industriale, a că­rei poporațiune sa ridică la 30 de mi­lione locuitori. Ea aru nevoie de optf1 miliarde, pe cari le găsi cu dobânda de mijlocu de 5 și % la sută. Francia e nă­meră industriale și agri­cole , are nevoie de trei miliarde și ofere 5 și 3/4 la sut­ă. Se pute derfi îndoațr una singură mi­­nută că nu se va realisa ? ARMATA RUSIEI ȘI A GERMANIEI. Corespondința slava conține urmă­­tórele: După patru luni de suspensiune, dia­­b­ula rusă Golos a reapărută de câtă­va timpă, spre marea satisfacțiune a nume­­roșiloră cititori ai acestei foi, care ocupă unul­ din cele d­ințâtă locuri,în presa ru­­sescă. Primulă numără conține una con­spectă comparată asupra bugetelor­ mi­litare ale Rusiei sală Germaniei, cel mai bine ală Prusiei, căci autorele face com­­parațiune între bugetul­ din 1869 și cela din 1870 ală Prusiei, Mecklemburgului și Saxei. Cu totă nomenclatura deosebită, își pute da cine­va sema despre starea comparativă a principalelor­ ramuri ale celor­ două adm­inistrațiuni. Armata pru­siana numera pe piciură de paci 316,415 omeni și 73,312 cal; armata rusă 835,289 omeni și 1^1,744 cal. întreținerea aces­tora armate costa pe Prusia 86 milione ruble, pe Rusia 148 milione. Cheltuiala pe ană se ridica în Prusia la 272 ruble, în Rusia la 177, adică cu 95 mai scumpă în Germania de­câtă în Rusia. Mai re­­sultă din acelă tabloă că Rușii chiăltu­­iescă mai multă de câtă Germanii pentru armarea trupelor­, pentru transportul­ lor, pentru partea medicale și judiciară, câtă și pentru instrucțiune, pe când Germanii chiăl­­tuiescu mai multă de­câtă Rușii pentru nu­­trimântu, pentru locuințele omenilor­, pen­tru cai, pentru transportă, îmbrăcăminte și administrați­unea militară. Cu tote că efectivulă e mai puțină considerabile, Germanii chialtuiescă ca invalid» și mi­litarii o retragere sume de patru ori mai mari de­câtă cele ce chiăltuiescu Rușii pentru același obiectă, cee­a ce probeză că situațiunea militariloră în Germania e multă mai preferabile de­câtă în Rusia, și acesta nu numai în timpul­ serviciului, dérü chiară după ce*a ’ncetată d’a mai face parte din armată. CÂTE­VA ’NTREBARI. D-lui redactare a lu­i Ji­ariulu ROMANULU Domnule redactare. In Românilu de la 15—16 Maiü­ns­­pirată amă denunțată mai multe abusuri și ilegalități comise de funcționari admi­nistrativi, cu rugăciune d’a le da publi­cității supt forma de câte-va ’ntrebărî a­­dresate ministerielor­ respective, spre a lua măsuri de urgință, pedepsind» pe cul­pabili. De­și ați pusă câte-va din aceste ’n­­trebări miniștrilor fi actuali, cu destulă pă- FELURIMI. Etă uă statistică destulă de curiosă: Se scie positivă câtă aură e pusă în circulațiune ’n lume? Negreșită grămezi însemnate, căci elă e mobilul» și ner­vul» tutoră lucruriloru ce se petrecu aici josă, ală păcii ș’alu resbelului, ală co­­mercialui ș’ală ambițiunii, ală crimei ș’a­­desea alți virtuții. Aurulă dură ocupă unii rocă însemnată în istoria omenirii, dâră ară ocupa ună rocă forte restrânsü, déc’arți fi topită în­­tr’uă singură mesa de metalu, căci — du­pă datele cele mai positive —se calcu­­leza că ună spațiu de optă metri pătrați, c’uă suprafaț­ă de șase metrii m înălțime ară coprinde tată aurulă făcută monete și care se află abiî în circulațiune la tóte poporele de pe pământul. Stenografia sau scrierea prescurtată e forte cultivată ’n Germania și ’n Austria, căci în aceste țeri s’aprecifiză după justa­ Ie valore sorgințile unei arte care face e­­conomiă de timpă. In scirile locale ale Nouei prese libere din Viena găsimă predarea unui cursă de stenografiă la e­ RUMANULU, 1 IULIU, 1872 reve­de­reă vădă că d-loră nu voră a‘ respunde. Nu voră, pentru că n’aă motive cu cari se’și justifice credincioșii și onești funcționari, cari pradă și jefuiescă ce­­tățian» ce se află supt a lorn admi­­nistrațiune. Fiindă­că miniștrii nu respundă, nu trebuie se conchidemă cu aă dreptate: a­­devarulu se dă pe față ori­cându, și o­­piniunea publică are dreptulă se se pro­nunțe ca ună tribunale supremă. Fiindă că dâră opiniunea publică este chrămată a se pronunța, bine-voită, ve­rogă, a mai supune dreptei iei judecăți salte tâlhării și abuzuri comise supt guvernulă eșitu din pulberea de supt iâlpile consu­lilor­ străini. Amă cerută d-nului primă procurare, și în special e d-lul prefectul de Ilfovd­, se spuie ce-a făcută cu procesulu verbale închiriată de d. Petre Agrescu, supt­ pre­­fectulu plășii Snagova, a cărui copiă o păstrămă și despre care amă relatată în numerală de la 15—16 Maiă, și nun respinsă nimică. De ce s’a revocată primarele comunei Lipia-Bojdariu­? Ore pentru c’a constatată că lipsea mai multe dosare de bar» din timpulă predecesorelui seu ? D. Ciuflea, primulă­ procurore, ce­a fă­cută cu hangii din comuna Cătrănesc!, pe cari i’a trămisă supt-prefectură în lanț» pe josă și cari s’aă aretată la Pa­iață, lucru despre care ieie și d-nil Mi­­huleță, procurorele, și d. Bălcenu, judele instructore ? D. Ciuflea, primulă­ procurore, la care am reclamată mai mulți locuitori din su­burbia Broscenii, colorea albastră, și ’n speciale și d. primare­ală capitală Bu­­curesci, care a numită anchete cu adre­sele No. 12,064 și 12,065 spre a con­stata abusurile comise cu înscrierea re­cruțiloru de d. I. Târnovenu, com­isarulă municipale, și Ghiță Georgescu, notabi­lele suburbiei Brosceni, ce­a făcută? Cum­ mai stau astă­­zi în funcțiune acei abusatori, constatați destulă de bine? Femeia lui Stroie Tudose din comuna Agiesolî, din ce causă nu a gri sole, a luată uă fiică a sea ca de 6 ani și s’a aruncată cu ea ’n puță, și, scoțându-le morte, se dice că, fără a se face cunoscută, pri­marele le-a îngropată; ce mesuri­a luată d. procurore ? De ce d. casiază generale de Ilfovă nu pădesce legea de percepțiune, și ține pe bieții perceptori de prin comune câte 7—8 dile până cândă le vine rândul» i-le da recepția cuvenită, și ban» îl iea de la fiă­care nenumerați și-î pune în casă fără vr’uă chitanță, numai pe sim­­pla parolă de Onire ? Câțiuu s’ă nu întâm­­pla se facă și d-sea ca predecesorele scă d. Cocorăscu, nu va trage după sine pe toți perceptorii ca pe nesce victime ? Unu perceptore mai vidiă s’a opusă a da bani, ș’a fostă dată în ghionturi rusesc! afară ! Daca nu se voră îndrepta aceste rele, peste curândă putem­u vede petrecându-se nouă scene regretabile. Acestea suntă d’uă­ cam dată, d-Ie re­dactare, ceie ce am de­ciisă, și vă rogă primi încredințarea pre osebitei mele considerațiuni. P. Bălăcanu, levii sculeloru secundare din acelă orașiă ș’ună concursă organisată supt auspiciele societății de stenografiă, în stabilimentul­ academiei de comerciă, împărțirea pre­­mielor­ și diplomelor­ de capacitate s’a făcută după deliberarea juriului alesă de societate. Concurs»» sunt ă împărțiți în trei clase, după diferitele moduri de scriere: scriere repede, moderată și ’nceta. * * * Ună óre­ care Orlando Farnerini, pro­fesore­ de fisică cu locuința ’n Merceria, fusese coprinsă d’uă pasiune violinte pen­tru fiica unul sancelară din vecinătate, ânse tenăra feta ’I preferia p’ună croitor» numită Gennaro Carelino. D’acea­a­și ju­rase menționatului croitorii uă resbunare venețianâ, cu atâtă mai multă cu câtă densul» îmbrâcân­du’lă pe datoria d’ună ană, îi era și creditare pentru uă sumă destulă de ’nsemnată. La 8 iunie Orlando Farnerini scrise lui Carellino că, sclindă că are trebuință de bani pentru nuntă, avea se’i plătescă, și’lă invita se vie la densul» a doua zi cu logodnica sea „căreia vrea se’î facă m­ă dară.“ Croitorul» și tânăra fata nu lipsiră a se duce și fură bine primiți de profesore, care’i primi ’n laboratoriul ă seă. Aci ele aduse cu dibăcie vorba despre electrici­tate. Cei doui tineri, și unuia și altul» Ignoranți, asculta» cu admirațiune și fură răpiți de părere­ de­ bine cândă Farnerini se propuse se’I electriseze. Iral puse dér» se se­tea de mână, puse ’ntre frumósele degete ale fetei polul» li­nei bobine a lui Rumkoff, puse celă-l­altă polă între ale croitorului și ’ntorse cheița aparatului. Un« strigăt» pițigăiată e și d’uă dată din pepturile ambilor» logodnici, cari că­­dură josă, încovăindu-se n convulsiune, apoi se rădicară d’uă dată și ’ncepură a esecuta spăimentătore schimonosituri. Orlando Farnerini rîdea. Cele două nenorocite victime se chinu­iau pe josă, trăgendă aparatul» după dân­­sele, resturnândă mobilele, sdrobind’și mem­brele în­spăimântătorele loră scuduiturî, întocmaî ca condamnații din infernul» lui Dinte. Orlando Farnerini rîdea mere». După cinci minute, din cele două vic­time nu mai remăsese de câtă două ’n­grozitóre cadavre. Numai atunci Farnerini opri curintele electrică și se duse la șe­ful­ poliției, căruia ’i nară cu sânge rece cele ’ntâmplate. * * * Alesandru­ celă­ Mare a murită la 25 luniă în anul­ 333 înainte de Christ. La 25 luniă anulă curinte se ’mplinescă d’atunci 2.195 de ani. Era fiul­ lui Filipă, regele Macedoniei, și se născuse la Pella, în a­­nul­ 356, chiară în noptea cândă arse celebrul« templu ală Dianei din Efesă, din care uă curiosă parta de colóne se află la Luvru, în fundul» Museului asiriană. * * * Raporturile statistice ale anului 1869, de curând» publicate, constată că ’n cur­sul» acelui ană 33 din 100 de bărbați și 46 din 100 de femei, ale căroră că­sătorii s’aă înregistrată în Irlanda, nă is­căliții în registre făcând» ună semnă în Iocă d’a­șî scrie numele: totalele e de 41 pentru 100, bărbații împreună cu fe­meile. Iu Engîitera, totă în același ană, proporțiunea era numai de 20 la 100 pentru bărbați și de 27 la 100 pentru femei. D’aoi póte vecé orî­cine starea pro­gresului instrucțiunii elementare. (l’Avenir national) pe rocă, și în ultimele zile oprindu-se mai de totă, pe de alta importulu crescândă din oră în oră, spre marea nostră ruină.*­acă în scurtă situațiunea economică a țerei, în ziflele acestea. Câtă­ va timpă se părea că esportulă ié țnă aoă avântă , acum» lasa vedenie că tinde din contra a descresce. La Galați s’a esportatu în­­ ziua de 26 luniă 753 chile porumbă pen­tru insulele Ionice, și de atunci nimică. Asupra grâului nu se facă de focă afa­ceri. Din tóte porturile totă Giurgiu să ofere ună mai bună preț­ și esportă mai multă grâti. In ziua de 27 luniă să plecară de la Giurgiu 3 corăbii încărcate, de atunci ânsă până astă­zi n’a mai plecetă nici una. Tóte aceste triste scirl­ară trebui se descepte pe Români, și se’i facă a se pune mai serios» și mai curândă pe lucru. Asociațiuni puterice, cu scop» industriale, ară fi pentru noi celă mai puterică ele­ment» de salvarea intereselor­ economice. Până acum», arendă credită, trăiin­ din ce ne împrumută capitalurile străine, cari de sară retrage spontaneă din țară, amă rămână cu forte puțintel bani. Cândă ânsă vomă ajunge a nu mai pute produce în­destulă nici spre a plăti dobânda la banii străini, vomă perde cu totul» creditul», și ce devenim»? Pentru a nu ajunge acolo, nici uă silință nu tre­buie se fiă cruțată; lipsa aprópe gene­rale de cunoscința grozavei nóstre stări economice face mai unanimitatea Româ­nilor» se nu redă periculul» economică în care se află; ar fi dorit ună actă patriotică din partea tutoră celoră cari înțelegi­ gravitatea situațiuni și vădă că­ușele răului, se lumineze opiniunea pu­blică prin felurite mijloce ce la staă la îndemână, fie­care după haidiocele sale materiali și intelectuali, prin publicațiuni, prin întruniri publici, și mai cu semn prin inițiativa în întreprinderi industriale și comerciali. In cee­a ce ne priveșee pe noi, ne fa­cem» pe fie­care di datoria, în partea a­­cestui (fiariă, care este deschisă tutoră discusiuniloru și publicațiuniloru seriose și utile intereselor­ economice ale țerei; vomă urma a ne face acesU datorie, chiară dacă amü vede silințele nóstre spre a descepta activitatea economiei naționale, dândă cu mari anevoințe și forte târziu fructele ce sperăm», E că acuma are­cami scris, — pe cari le împrumutăm» din Monitori­, — despre stricăciunele causate de grindină : ele tre­buie să facă convingerea ori­cărui agri­cultor» că asigurarea contra grindinei la societăți române, cari se nu fiă însă mai scumpe de­câtă cele străine, este uă ne­cesitate imperiosă. D. supt prefectă ală plășii Mostișcea, districtul­ Ilfovă, face cunoscută, printr’ ună raportă, pagubele causate de petru căijută în acea plasă în z­iua de 4 luniă curinte, cari se urcă aproximativă la suma de 657,890 lei noul, și cari anume suntă: In comuna Tamădău-Dârvari s’a stri­cată 970 pogone grâu, 1,070 pogone ordă, 30 pogone fasole, 30 pogone linte, evaluare aproximativă la 95,527 lei; în comuna Greci-Grădiștea s’a stricată 130 pogone grâă, 92 pogone orj­ă, 90 po­gone porumbă, 40 pogone ovăitu, 40 po­gone cânepă, evaluare aproximativă la 18,380 s.n.; în comuna Drăgoescu-Bițina s’a prăpădită 1,735 pogone grâă, 1,165 po­gone ordă, 120 pogone oveie, evaluate aproximativ la 229,513 l.u.; în comuna Fer­­binți-Stroescî s’a stricată 50 pogone grâu, 40 pogone ordă, 20 pogone ovez», 7 po­gone rapiță, evaluare aproximativă la 7,360 lei; în comuna Meri-Petk» s’a prăpădită 60 pogone grâu, 40 pogone orijă, 100 pogone porumbă, 17 pogone de grădină cu legume, evaluare aprosimativă la 54,460 lei; în comuna Micșunescil-Greci s’a stricată 60 pogone grâu, 50 pogane ordu, 70 pogane porumbă, evaluata aprosimativă la 11,400 lei; în comuna Crângu-Fundurile s’a stricat 700 pogone grâu, 700 pogone orijü, 30 po­gone fasole, evaluate aprosimativ la 78.000 lei; în comuna Ocna-Sulimanu s’a pră­pădită 575 pogone grâă, 880 pogone prijă, 120 pogone fasole, 35 pogone linte, 180 pogone oradă, evaluate aprosimativu la 120,770 lei; în comuna Hagiescu­-Ma­riuța, s’a perdută 300 pogone grâă, 400 pogone ordă, evaluate aprosimativă la 38.000 lei; în comuna Creța-Leșile s’a stricată 40 pogone grâă, 10 pogone ordă, 30 pogone porumbă, 8 pogone ovédu, e­­valuare aprosimativă 4,480 l.n. Cee­a ce dă­ună totale de pogone : 4,620 pogone grâă, represintându aprosimativă 5,844 de kile , 4,437 pogone ordă, represintândă apro­simativă 6,860 kile; 180 pogone fasole, represintândă aprosimativă 180 de kile; 63 pogone linte, represintândă aprosima­tivă 80 de kile ; 290 pogone porumbă, represintându aprosimativă 335 de kile; 368 pogone ovede, represintândă aprosi­mativă 558 de kile ; 7 pogone rapiță, re­presintândă aproximativă 5 kile; 40 po­gone cânepă și 17 pogone grădină de le­­gume. Și p­rubele aproximative în va­lori ajungă la una totale de 657,890 lei. Călărași, 24 luni­. — La 19 a­pă­i­ură și petru pe proprietatea Giurgieni­, care 1 a stricată 250 pogone de grâu. CURLU X.XJ BUCDRE8CI 30 lunii, 1873. f&rante räapandätorä, P. BÂLACKAN®. I nta I CURSÖLU dob. La EFECTELE --------1-------­juiponelor s oferite jvundut. Obligațiuni M.V. 23 Optorabre Rural • • • • 104 163*/, 87 i&SÍÍ“14 Domehiáil ... 95 94 */4 5°/0 } Nomnbre (3001.) easel peasiun. 215 210 Împrumuturi 8% 1 lulTinU Oppenheim-Landra . lOO 99% 7% } SeptemhraStern Londra ■ • • 90 69% eu prime Bueuresel (bilete de 20 lel) .... 18.50 — Acțiuni 5% 1 Juliu Căilor ferate Române. — 44 go; 1 ianuarie Societ. fin. Rom. (500, luUu liberați 250 leî) . — 600 8% 2 taäfiÜ <500 >•) socâet. Dacia . 660 625 87o 31 Decembr. (.8001.) Soc, de gaz. 5'0 Cupóne Rurali . ’/,% Domeniall.................................. — Schimbă Paris la vedere....................... 98 % 99’/, „ pe 3 luni......................98 V4 98'/, Londra ia vedere . . . 25.2(0 25.16 „ pe 3 luni .... 25.02 25 Berlin la vedere .... 375 372 „ pe 3 luni................... 368% 368 Viena la vedere .... 225 223 „ pe 3 luni .... 219 218 Mandatele Casieriei Centrale, dise. — 2% Scumptură pe anii .... 10% C­URSULU Galați Lei parale de Galați Londra, lira sterling — — 96 35—97­5 lei „ Londra, domiciliu — — — 97 16 „ „ Marsilia, franculfl — — — 3, 31­­/2—3, 33 „ Amsterdam, fiorinule — — 206 V. — » CURSTILU -VIIîNEX, 29 1872­ 5% Renta de hârtie — — — 64 25 5% Renta metalică — — — 71 30 Loturile de fl. 100 din 1860 — — 103 60 Acțiunile Banceî naționale — — 848 — Acțiunile Credit-Anstalt — — — 327 20 Londra 3 luni — — — — 111 16 Oblig.­turale Ungare 5% 81 75 Idem. idem. Transilvane 5% 31 50 Idem. idem. Banat-Timișora 5% 79 25 idem. idem Croate-Slavone 5 °­0 84 — Argintul. Contra hârtii — — 108 35 Ducați — — — — — 5 33 Napoléon d’or — — — — 8 87 * 12 PARTEA ECONOMICA. De pretutindeni numai seriri forte ne­­liniștitore: pe d’uă parte nici uă între­prindere industriale, care se aibă de scopă a mai reține în țară ce­va din ban» ce es» acum», pe de alta agricultura slabă, stricată de secetă, apoi de ploi și grin­dină. Pe de-uă parte esportulă stândă 567 TUTORI­ BOLNAVIIíORE PÜTÄAK ȘI SANETATE FM MMMKimt ȘI FĂRĂ CHELTUIALĂ prin pe ¥*üe§elerft DTJ BAIffîY DÉ 3LA LONDRA Se înlătură tóte bólele fârst medicină ți fară cheltuială delicate și săn*6sa nutrire Revaleeciere du Barry de la hmr­dra, care întrebuințată de omenii mari și copil, 1 © «educe un e­­conomist de 00 de ori prețu­i ei, ce s’aru da alta felA pe dicamen­te. Eatraptn din 72.000 de vindecări de suferințe de stomacÂ, verve, intestine, pepta, plamâni, gâlce, stingere de voca, căniolii, flegmă, și dificultate de respirare, de pe care «» da — după cerere —­ multe copii gre­sit : CERT­ HTICATULTI No. 64,210. Neapol*, 17 Aprile, 1882. Domnulu. meu! Din causa unei suferințe de ficate« ^Junost­­iemű d'uă, slăbiciune grozavă și cu durere 'n fată corpulu. Imn »raina în stare nici se citescă, nici se scriu; aveam fi un trei murare nervosă ’n to­tu corpului, rea mistuire, grozavă insomnie» și eramu într’uă sbuciumare nervosă, care ma arunca de ccolo penă cele făr’a*mî lăsa uă clipă de repausu; din acesta se semn la celu mai mare grada de melancoliă. Mult* doctori m'au ajutetu­ ca solința lor, fiăr’a’mî ușiura suferința. Io cste din urmă am fostrebuințatu Revalesei era d-tele ș’acumd , disput­ee mamii nutrită trei luni de di­sp cu densa, mulțămeBed bunu­lui Dumnedeu. Revalesei era merită cea mai 'naltă laudă, redatu deplina’mi cănetate și m’a pusd în stare d’a bucura din nod de plăcuta’mi position'!. Cu nemărginită mulțămire și cu deplină stimă. MARCHISA DE HAZÎHAN. Mai nutritóre de­câtu carnea, Revaleseiera, întrebuințată de copil și de amon! raarî, aduce uă economiă de 60 de ori prafulu ei, ce s’aru da altd-feld la medicamente. In cutii de tinichea d’uă jumătate suntd costă fl. 1.60.—1 fand fl. 2.50.—2 fumiî fl. 4.50.— 5 fandi fl. 10.— 12 fandi fl. 20. — Ö fandi fl. 30.—Revalesciere Ciocolată în prafu și'n tablete pentru 12 cesci costă fl. 1.50.—pentru 24 de cesci fl. 2.50. — pentru 48, fl. 4.50.—în prafu pentru 1­20 cescî, fl. 10. pentru 268, fl. 20; pen­tru 576, fl. 36. Se cumpără la Barry du Barry et C­uie, la Viena Wallflech» gasse No. 8.— In Bucuresci la domni? I. Angelescu et vie-a-vis de palatd în corid, Ed. Jul. Bissdorfer, Gustav Rie^ si d. Brus, farmacia la Speranță, calea Mogoșoeî. — tn Galat» Marino Curtovich. — La Iassy la Friedrich Ohl, fermacieta. — In Craiova la Franz Pohl.—La Botoșani la Samuel Wohl. Și*n tóte orașiele la farmacieie cele bune și la vânzători­ de obiecte medicamentase. Casa de la Viena espeduiesce ori eindil i se trimite costnici,

Next