Romanulu, septembrie 1872 (Anul 16)

1872-09-17

­f­eclarându că era Saxonii și respin­gându numele de Prusianii. Ce vom­ fi dorit Hanovrianii, Hesesii, Nasovienii, mân­­­drii da fi Germani, multú mai puținii satisfăcuți cu naționalitatea mai strictă ce le-au impusü cuceririle din 1866­ Și imperiului Germaniei prin ce fase nu va trebui se-i trecă legislațiunea ș’adminis­trația sea mai nainte ca creațiunea eșită din resbelulu de la 1871 se formeze unui corpu bine ’nchiriată supt draperiele celú acopermațji? Citiama un ele acestea nu mai scrü un ce­­n­ariu din Paris că cabinetul­­ din Berlin mediteză anesări din partea des­pre Olanda. Nimeni nu póte respunde de viitorii, și purtarea ce Germania stă­­ruiesce a ține ’n privința Danemarcei autorisă bănuielile ce vecinii de la nord nutrescu­ in privința ei; énse cea­ a ce se póte spune, fără temă da se acela, e că d. de Bismark, același omă care, spre a’și pune țara ’n primulu rangu arii sta­­telori­ europene, a făcutu­ două resbele nedrepte ce-au atrasă palii treilea, a­­celași d. Bismark a spusă în totă sin­ceritatea fundulă cugetării sale cândă a declarată «consiliarilor” municipali din Berlin că, după marele lucruri împlinite de câți­va ani, nu vedea nici unii incon­­veniente pentru care istoria universale se nu ’și dea luxulă unui timpii de oprire. Ună interesă supremă de conservare, lupta pentru esistențâ, lănțuiesce pe Aus­tria ’n aceași politică de pace și de abți­nere pentru tată ce nu privesce intere­sele’i interiore cele mai imediate. Și mai puțină chiară de­câtă Rusia sau­ Ger­mania, ea nu se pote ocupa cu activi­tate de cele ce se petrecă peste frunta­­riele­ sale. Marea’i, m­ica’i preocupare trebuie se flă a depărta din cale’i ori­ce acțiune, care ară veni din afară și care i-ară pute tulbura lucrarea de recon­stituire. Astă­felul, dintre cele trei puteri, a­­cea­a care a câștigată mai multă la ’n­­tâlnirea de la Berlin, acea­a care prin vocea diam­elorii sale i-a dată mai multă însemnătate, este Austria. Berlinulă a­­ completată cea-a ce începuse anulă tre­cută Salzburgulă și Gasteinulă. Omenii de stată ai­ Austriei aă­dusă cu dânșii, de la Berlin la Viena, convingerea că le e imposibile se m­ergă în înțelegere atâtă cu Germania câtă și cu Rusia pentru tote cestiunile lerii interiore, fără ca ni­­m­­că din afară se nu vre a le turbura. Afară de influențele curții, cari la Viena viseza mereu uă acțiune clericale f­eudale și pe care succesele dobândite la Berlin de cornitele Andrassy, celă pu­tină pentru momentă, să se le parali­zeze spre marele avantagiă ale dualis­mului austro-maghiar­ă, în imperiulă Habsburgiloră mai existe unii buniți nu­mără de Austro-Germani cari, disperați de ei înșiși, voră că Germania, care se îmbrățișeze tóte rasele germanice. Aceste tendințe, pe cari Berlinulă pentru mo­tive temeinice nu e dispusă se le ncu­­ragieze — căci Bavaria î i crează destule griji — voră pute fi combătute nu cu mai puțină eficacitate de­câtă acelea pen­tru cari Cehii pe de altă parte caută una punctă de rechima la St. Petersburg. In fine, împăcarea cu Rusia pune capeta cestiunii austro-polone, în acestă sensă că nimicii nu se va opune desvoltarii autonomiei administrative a Galiției, case că independința’i politică, deca vr’uă dată a putută fi seriosă proiectată supt ministrul­ Hohenwart, a devenită din ce în­­ ce mai improbabile. y Precum Austria, ca se’și termine trans­formarea, are nevoie d’a fi garantată ’n contra ori­cârei acțiuni esterióre din partea Germaniei, totă asemenea men­­ținerea statului quo in Orivite e totă , ce’i póte fi mai folositorii. Altă motive­­ se cretă că,­supt acestă raportă, omenii de stată ai Rusiei trebuie se fi dată ce­­loră din Viena esplicațiunile cele mai asigurătore, mai cu sem­ă ’n cee­a ce pri­vesce Serbia, și că ună echhpă ală aces­tora esplicațiuni pate că s’a transmisă și Porții otomane de diplomatură care o represintă la Berlin cu atâta tactă și finețe". Pentru acestă cestiune, mai multă de­câtă pentru altele, eventuali­tățile neprevăzute suntă de temută; ense, déca are vr’uă valore angagiamentul care pare a se fi luată se nu se otărască pe viitorii nici uă măsură importante fără uă ’nțelegere posibile, atunci acestă îngagiamentă își va găsi prima’­ aplicare ’n Oriinte. Y Intre subiectele ce puteai­ fi tratate ’n modă întâmplătorii, opiniunea publică făcuse se figureze, în prima liniă, nesce mosuri comune de luată în contra jesui­­ților­ ș’a papismului. Suntă la ’ndoaiela că s’ar fi aprofun­dată aceste materie, chiară déca voră fi fostă tratate. Rusia nu simția de­locă dorință pentru densele. Pentru miniștrii austriaci, judecândă după influințele încă puternice la curtea s­a, erau mai multă de­câtă delicate. In asemene ’ntâlniri se placă mai multă se vorbescá des­pre cea­a ce póte divide. In fine, Aus­tria renunțândă la ori­ ce intervenire ’n afacerile germane, Berlinul­ estrage, chiară din acesta abținere, uă forță ’n­­destulătore pentru lupta ’n care a in­trată guvernul- séu. Cea­a ce se petrece ’n Bavaria e uă probă palpabile despre acesta. Déca la Mănich tată se mai putea spera ce­va de la Austria,­­de multă oră fi fostă la putere ună ministeriă ultra clericale. In tóte acestea nu pré e multă vor­ba despre Francia. Ense cine arii cuteza s’afirme că nu s’a vorbită despre densă, déca nu pentru presiune, celă puțină pentru viitorii? Francia e ca ună felii de aluată pentru Europa: învinsă, sdro­bită supt desastrele resbelului străină și resbelului civile, ea totă mai­ preocupă încă tóte spiritele. Se simte bine că, de­și e neputinciosă prin arme în acestă momentă, ea sé póte deveni îngrozi­tore prin forța espansivă a principielor, pe cari s’a constituită în 1789. Gândindu-se numai a’și lega ranele ea póte ațâța nesce ’ncurcături forte reale statelor­ din continuare, în cari instituțiunile represintative nu suntă âncă consolidate sau înrădăcinate. Care va fi viitorul­ Franciei? Mănți­­ne-se-va ore ’ntr’ensa Republica? Cari vor­ fi tendințele acelei Republice ? Pene la ce punctă acele tendințe pute-vora ele stînjirii, vatema, deveni ună peri­­plu mai târziiă? E peste putință ca a­­ceste ’ntrebări se nu fi fostă puse la Ber­lin, alături cu­ multe altele. Sorii—celă puțină tată atâtă ca și celoră ce se potă nasce ’n Oriinte —li se aplică acestă felă de abiand­ă care se schiță la Berlin, pu­țină determinată, plină de reservă și de reticințe, negativă, decă putemă ijb­fe astă­ felii, case reale și căreia viitorulă ii pute da și mai mari desvoltări Diariele oficiase din Berlin anunță că visită ’mperatului Rusiei din partea ’m­­peratului Austriei înainte de viitorea es­­posițiune din Viena. Dacă faptulă se va realisa, va ave importanța sea. Nu va lipsi d'a se vede ’ntr’acésta m­ă noă pasă către reconstituirea alianției celoră trei curți de la més á-nopte. Stăruimă a crede c’atâtă uă împăcare, uă promisi­une d'a nu se vatema mutuale, d’a nu lu­cra de­locă unulă fără altulú, sau, ca se fficemii mai bine, unulă fără știrea ai­da, a fostă facile ’ntre cele trei cabi­nete din Berlin, Viena și St. Petersburg, câtă și acea­ a că uă ncercare de ’nțele­gere ulterioră pentru că acțiune direc­tă in vr’ună sensă are­ care ară cade ’n contra intereseloră fară diverginte. In aceste limite trebuie cercuită însemnă­tatea întâlnirii de la Berlin și a prevede­­rilor­ ce i-ară mai pute urma. 10. Ales. Albenu, 10; V. Poppa, 84 b.; Dionisie Precupă, 10; cuponală de 1 Iuliă la 115 obligațiuni domeniale a câte lei 1,000 fie­care, 4,600. Estrasă din condicele societății de Comptabilele, Ion Corvin­u. SOCIETATEA TRANSILVANIA L­ISTĂ de su­mele intrate in casa societății, pe timpul de la 23 Aprile pânăra 10 Septembre, 1872. Restul­ subvențiunii acordată prin bugetul­ județului Doljă, pe anulă 1871, 2000 lei noul, de la bd. colonelă Gigurtu, Bucuresci, 200; Dimbnisie, Târgu-Ocnei, 11-75; Gavriilă Giurgea, Focșiani, 35-25; Grigore Brătenu, Lipsea, 141-20; A. Rădulescu, Bucuresci, 10; St. Lăzărescu, 10; G. Orășianu, 10; C. Iacobă Axente, 10; D.­­G. Diacu, 10; V. Mamiu­, 10; Dimi­­trie Comșia, 20; Ștefană Teclu, 10; Dio­nisie Mironă, 10; generală Adriană, 50; Grigore Triandafilă, 10; Dr. Georgiade D. Obedenaru, 20; Teodosiă Iona, 10; D. Lișcu, 10; D. G. Muntenii, 10; Daniilă Rățescu, 10; Antonii I. Arionă, 10; d-na Elisa A. I. Ariană, 10; d. A. Treb. Lau­­riană, 10; Dim. Laurianu, 10; Eremia Circa, 10; G. Petrescu, 10; Arenă Flo­­riană, 10; D. Frumosu, 10; A. Berendeiă, 10; I. D. Brailenu, 10; D. Verra, 10; C. Cioflană, 10 Achim Iosiță Naniescu. ROMANELE. 17 SEPTEMBRE, 1872. PARTEA ECONOMICĂ REVISTA FINANCIARĂ Europa trece printr’oă mare crisă fi­nanciară, care este încă multă mai pu­țină simțită la noi, de­câtă pe piețele cele mai mari din Occidente. Acesta este unii fenomenă din cele mai rari, care totuși se explică prin împrejurările cari l’au causată. Crisa începută mai ântâiă la Ber­lin — cee­a ce se parte asemene stra­niu­ în urma miliardelor­ importate din Francia — se resimți in curând ă cu mare asprime la Londra și de aci, prin uă na­turale consecință, la Paris, Francfort, Viena și în fine pe tate piețele Europei. Tóte efectele industriale cadute în­trunii modă spăimentătoră, din causa urcării ne mai aiujite a scomptului, prin lipsa de numerariă , în fine acțiunile, obligațiunile feluritelor, societăți, felu­ritelor­­ întreprinderi, tóte felusite prin acea­ași rațiune. Strigămă contra mărimii scomptului la noi; cu tote aceste la Viena, în­­ zilele din urmă, astă­felă se scumpună diferitele efecte, în­câtă se pute constata că ade­sea scumptulă pe ană era de 24 și 30 la sută. Nu e uă lună jumătate de cândă vor­­biamă totă în acestă parte a­­ pianului despre marele bilșiugă de numerariă ce este pe piețele cele mari ale Europei, și despre nemișcarea numerariului la banca Engliterei, care tată scădea și ieră scă­dea scumptură, fara parveni se mișce în câtă-va numerariulă seă. Ei bine, ce s’a făcută cu acestă numerariă, voră în­treba cei mai mulți; elă n’a putută dis­părea din lume, esiste ca și mai nainte. Esiste, vomă respunde, înse marea ope­rațiune a împrumutului francese i-a schimbată pentru câte­rva luni condiți­­unea de­ a fi. Mai nainte de suptscrierea acestui îm­prumută, marea majoritate a valorilor­ era represintată în h­ârtii; cei mai mici capitaliști aveau prisosulă loră repre­sintată prin h­ârtii de valore. Totă ca­­pitalul, in numerar­ă represintată dorit de aceste h­ârtii, sta prin urmare în­chisă în mare parte în casele de bancă, cari nu puteaă se-i dea îndestulă miș­care din causa lipsei de cerere și căutării h­ârtii. Acesta era uă stare de lucruri, care dăinuindă deja de forte multă timpă, — căci nici in cea mai mare furie a res­­belului scumptară n’a fostă atâtă de ur­cată ca astăzi — acesta stare de lucruri, devenise, asta dscenda, starea financiară normale și naturale a piețelor­ Eu­ropei. Se emite case colosaluliî împrumută francese; pe lângă acesta, cestiuni de simpatii, de încredere, și marea și lunga amorțire a numerariului care căuta pre­tutindeni m­ă debușcă, dete supt scrierii acestui împrumută proporțiunile cele mai uriaș­e. Mai toți,—afară de noi Ro­mânii, — prevedându că împrumutul c­are se fiă acoperită de mai multe ori, supt scria nu pentru atâta câtă voia ie ie în realitate parte la împrumută, ci de trei și patru ori mai multă, ca doră la repărțire va remâne cu cea­a ce voia se aibă. Din aceste diferite cause, intre cari nu trebuie se uitămă și modulă de plată în rate depărtate, supt scrierea îm­prumutului francese ajunse la cifra ne mai audita de 43 miliarde. Singura primă versare, de­și nu era de cotă de fr. 14.50 pentru fie­care sumă ce produce­aă rentă de 5 franci, a acoperită intregulă și co­losainl! împrumută. Unii asemene re­­sultată nu putea se nu producă peste puțină timpii uă mare perturbațiune în situațiunea financiară a Europei. Mai ântâiă toți alergândă se suprscrie la împrumută și avendă necesitate de numerariă spre a face primulă versa­­mentu ș’a ’și asigura cele următore, cău­­taă se transforme în bani valorile in h­ărtie ce posedau; h­ărtia trecu dorit în mare parte în locuiți numerariului din casele de bancă; mai cu­ semn par­ticularii contribuiră multă la­ acestă schimbă, căci ei nu puteau trage­­ ca ca­sele de comerciă asupra cu­tărui sed cu­tăruî banchiară din Paris, în loc­ de a versa bani. Pentru câtă­va timpă, pene se se re­guleze operațiunea împrumutului, nu se simți multă lipsa de numerariă, căci banii remâneau încă depuși în casele de bancă, și ratele posteriore erau departe. Din momentulă énse ce resultatul­ îm­prumutului începu a se transmite Ger­maniei, în comptută descaunării de res­belă,și începu a se transmite prin trate asupra Berlinului sau a Londrei, cu ter­­menă fixă, atunci veni adevărata preo­cupare a capitaliștilor­ mari, în mânele căror­­a se concentrase afacerea. Un mare parte din numerariulă ma­­relor­ case de bancă trecuse, prin des­facerea h­ârtielor­ de valore, în mânele particularil oră la suprscrierea împru­mutului, și h­ărtia luase locul­ nume­rariului în casele banchiarilor­. Acum aceia­ași banchiari primescă ordine de­ a versa către guvernulă germană resulta­tulă supt spunerii, și simtă nevoia d­e-a reintra in numerariulă trebuinciosă a­­cestei operațiuni. De aci­unarea clisă ce se simte: casele de bancă aruncă pe piață h­ărtia spre a aduna numerariulă trebuinciosă; grămada h­ârtiei absorbe numerariulă și cândă acesta se împuți­­neza, h­ărtie nu mai găsesce a fi vân­dută și și perde prețulă; astă-felă scăzu mereu și ajunse multă mai josă de câtă în furia resbelului. Fiind­că guvernul­ german nu voieșce de câtă numai nu­merariă, guvernul fran­cesc a fostă nevoite se adune aseme­ne numai numerariă spre a plăti des­­dauriarea de resbelă; și fiindă că pe do­uă parte acestă numerariă șede două cam-dată închisă în absolută neactivi­­­tate, lipsa lui se simte forte viă pa piețe; și fiindă că va sta apoi multă timpă în tesaurul­ guvernului germană mai na­inte de-a reintra în circulațiune, este peste putință ca crisa se nu dăinuiască câte­va luni. Crisa s-a declarată ântâiă la Berlin, din cauză că asupra Berlinului se trăsese for­te multă, și casele de bancă de pe acesta pieță erau nevoitn se adune numerariulă necesariă, spre a­ lă respude la termeni guvernului prusianü. Veni apoi crisa de la Londra, căci și asupra acestei piețe se trăsese forte multă, și fiindă că tote casele din lume au cele mai mari rela­­țiuni cu piața Londrei, acolo este baro­­metrul­ situațiunii financiare a lumii, acolo prin urmare se simte mai lămu­rită abundința ca și crisa. Că dată crisa declarată la Londra, era peste putință se nu se declare la Paris, și în fine în tote părțile. E că ce­a resultată din barbara măsură financiară adoptată de guvernul­ ger­mană de­ a încasa numai și numai în nu­merariă tate cele 5 miliarde de franci, descaunare de resbelă , sufere nu numai Francia, pe care a voită cu totă prețulă s’o facă se sufere câtă se póte mai multă și în tóté; déja lumea întréga, și chiară Germania, mai greă póte de câtă tóté, căci este mai puțină avută de câtă tóté. Acesta crisă este deja tare simțită la noi, ea póte se devină în curândü și mai mare. Timpă îndelungată case nu va țină, căci cu marea desvoltare, înmulțire și ra­finare a operațiunilor­ financiare ce se facă astăzi în Europa, se găsesce încetă încetă loca la ori­ ce neajunsă. Și apoi, din momentul­ ce va începe a eși sunt fe­lurite forme numerarială adunată astă­zi; din momentul ă, mai cu semn, ce se va termina operațiunea și capitaliștii nu voră mai fi espuși neprevăzutului ce-i amenință acum la fie­ce momentă, și crisa va înceta treptată. CURSULU SI­U CUR­ESC­U 28 Septembre, 1872. Acțiuni “TüTs ulîT” dob scadența Obligațiuni --------;---------­ cuponelor oferite | vîndut. 10§ % cărtire ..... 1041 104 88 i domeniale. ... 92 92|­58 M­oembre (3 ° 0 lei) casei pensiun. 200 — împrumuturi o. 1 Iemimr­a n _ , . T 1 öj) Iuliu­ Oppenheim-Londra. — —­n„ 1 Martie 0, . . 7^ 1 Septembre Stern-Londra. . . - -cu prime Bucuresci (bi­lete de­ 20 lei.) .... — 16.50 5­8 1 Iuliu Căiloru ferate române. — — 50 o0 1 Ianuarie Societ. fin. rom. (500, 5­1 Iuliu liberați 250 lei). . — — 88 .1 &**(51101.) societ. Dacia . 640 - 8S­31 Smere(500 L)Loc­ de Laz. ■ 480 - 783 Capóne Schimbă Rurali............................................. ... Domeniall, Ianuarie, 1873. . . _ Paris la vedere...................... — _____ » pe 3 luni.. 97­96­ Londra la vedere .... — _ pe 3 luni .... 24.95.24.85 Berlin la vedere..................... . _ * pe 3 luni.. . 368 Viena la vedere..................... — _ » pe 3 luni.. — ~ Mandatele casieriei centrale, disc. — Scomptuliî pe anii.................... lojj CURSULŰ GALAȚI Londra, lira sterling Londra, domiciliu —­­ Marsilia, franculü — ■ Amsterdam, fiorinulü­i Paris — — — —­­Lei palai« de Galați — 97 35 lei — 98 15 >. — 3, 331 * — 206 i —­ 3 381 » CURSULUYIENEI 27 Septembre, 1873 5 g Renta de ch&rtie — —----------- ' 65 30 58 Renta metalică­­ — — —---70­­ 25 Loturile de fl. 100 din 1866 --------- 102 75 Acțiunile Băncii naționale —---------— 874 — Acțiunile Credit-Anstalt ------— — 329 40 Londra 3 luni — — — — — — 109 — Paris idem — — — — — —­ — __ 80 __ Oblig, rurale ungare---------------- 58 80 75 Idem idem transilvane----------- 58 81 25 Idem idem Banat-Timișdra — 5 (J 77 75 Idem idem croate-slavone — — 5 8 84 — Argintului contra h­ârtii---------- 108 65 Ducat­-------------------------------------5 23 Napoleon d’or — ------------------------- 8 75 SOCIETATEA ECONOMIA. Domnii membri ai societății sunt­ înștiințați prin acesta că adunarea ge­nerale a societății se va ține, conformă art. 39 din statute, Duminecă, 17 Sep­tembre, la ora 12 din Zi, în palatul­ Universității, sala facultății de științe. Președinte, P. S. Aurelianu. Secretară, Sp. Harcin. Aju­tore Mnesci pe bunt­ri fete. In dorința d’a ajuta pe junele fete române, cu talentă, la clasa de canto, spre a ajunge și Românii se aibă în cu­­ren­dă­uă operă naționale, s’aă înființată câte­va burse lunare, de diverse cate­gorii, de la 2 galbeni pe lună penă la 1000 franci pe ană. Aceste burse se dau, după alegerea ce va face d-na profesore de canto a Con­­servatorului română din Bucuresci. Doritorele a dobândi­tă bursă, se se presinte penă la 1 (13) Octombre, celă multă, la Conservatore, Marița, Joiia și Sâmbăta de la orele 1 — 3 postme­­ridiane, sau la casa d-lui profesore Urechiă, strada Puțulă cu Plopi, No. 3, intre 4 — 5 ore, în ori­ce Zi­ Girante respinzătorii, P. BALACEANU. Legea și regulamentul­­ tim­brului și înregistrării, legate îm­preună, se află de vânzare la administra­­țiunea Românului, pe preț­ă de 40 bani faî’OȘiura. Ori­ ce comando din provin­cie se voră esecuta cu repeziciune. Li­­brarilor­ li se face prețiută de 32 bani. Pe lângă ori-ce cereri, se se adauge și prețiulă. * 12 if TIITORUI BOIANVII.ORI! PUTERE ȘI­­ REIATE FARĂ MEDICAMENTE ȘI FARA CHELTUIALĂ prin revalesclere DU BARET DE EA LONDRA De cându sântia sea Papa s’a ’unsânSțoșitu­ cu fericire prin în­trebuințarea delicatului Revalesciere du Barri, și mulți medici de spitale au recunoscuții virtutea sea, nu mai este nimeni care se nu cunoscă puterea acestui nutrimentu neprețuiții vindecătorii și ’nlăturătorii pentru unu mare n­umerü de bóle, aeto­felá în­lătură fără medicamente și fără cheltuiri# tóte suferințele de sto­­macü, piept, nerve, plămâni, gâlci, flegmă, respimțiune dificile, suferințe de bășică, de rim­elia, tuberculosa, oftica, astma, tusea, nemistuirea, constipațiunea, diarest, isomnia, slăbiciunea, erao­­roidele, drojica,­­frigurile, amețala, congestiunea la capu, mi­grena, grefa chiara în sarcina, diabe­ta, melancolia, si­ birta, rematismulii, bólele aseforü și galbinaivan. Estrad­a din 72,000 de certificate pentru însănătoșirea unora bule cari n’au­ pututu fi vindecate de nici una alta medicamentă. CERTIFICATULU No. 71,814. Crosne, Seine și Oi­se (Francia), 24 Marte, 1868. D. Eichy, perceptoru, de multă timpu bolnavii de oftică­, a­­junsese pe paturii m­are î­și luase deja și ultima comunicare, căci cel d’ântâiu, medici nu’i mai promiteau, de câtă puține îa de vieță. Avuse­ atunci recursă la Reyalesciera du Barry, și a­­cesta avu un­ succes, atâtă de fericită, în­câtă în puține sep­­temâni bolnavulu s’a putută din noă ocupa cu afacerile s­éle și s’a restabilită cu deseverșire. Mie ^nsă’mi mi-a făcută atâta bine Revalesciera dumitale, în­câtă sub­scriă cu plăcere acesta certificată. SWRA ST. LAMBERT. Mai nutri tere de­câ­t carnea, Revalesciera, întrebuințată de copii și de oimeni mari, aduce uă economia de 60 de ori prețuia ei ce s ’ară­da alto-filu la medicamente. In cutii de tinichea d­uă jumătate funta costă fi. 1.60.-1 fund fi. V.60.-2 funiji fi. 1.50.— 5 funfii fi. 10.- 12 funii fi. 20. - 24 fund» A­ 36.—Revalesciere Ciocolată în prafu și­­ n tablete pentru 12 cesci costă fl. 1.50.—pentru 24 de cesci fl. 2.50. — pentru «, fl. 4.60.—un prafi pentru 120 cesci, fl. 10. pentru 288, fl. 20; pen­­tru­ 576, fl. 36. Se cumpără la Barry du Barry et C­nie, la Viena Wallfisch­­gasse No. 8. — In Bucuresci la domnii I. AngelesCU et C-nie, via-a-vis de palata în colții, Ed. Jul- Eissdorfer. Gustav Ri­tz și d. Brus, farmacia la Speranță, calea Mogoșdei,­­ în Galatz Marino CurtovicU. - La Iassy la Friedrich OM, farmacistă. - In Craiova la Franz PoM.-La Botoșani la Samuel Wohl. Și'n tote orasiele la farmaciele cele bune și la véndatorii de obiecte medicamentase. Casa de la Viena espeduiesce ori­unde, când i i se trimite costulă.

Next