Romanulu, septembrie 1872 (Anul 16)
1872-09-17
feclarându că era Saxonii și respingându numele de Prusianii. Ce vom fi dorit Hanovrianii, Hesesii, Nasovienii, mândrii da fi Germani, multú mai puținii satisfăcuți cu naționalitatea mai strictă ce le-au impusü cuceririle din 1866 Și imperiului Germaniei prin ce fase nu va trebui se-i trecă legislațiunea ș’administrația sea mai nainte ca creațiunea eșită din resbelulu de la 1871 se formeze unui corpu bine ’nchiriată supt draperiele celú acopermațji? Citiama un ele acestea nu mai scrü un cenariu din Paris că cabinetul din Berlin mediteză anesări din partea despre Olanda. Nimeni nu póte respunde de viitorii, și purtarea ce Germania stăruiesce a ține ’n privința Danemarcei autorisă bănuielile ce vecinii de la nord nutrescu in privința ei; énse cea a ce se póte spune, fără temă da se acela, e că d. de Bismark, același omă care, spre a’și pune țara ’n primulu rangu arii statelori europene, a făcutu două resbele nedrepte ce-au atrasă palii treilea, același d. Bismark a spusă în totă sinceritatea fundulă cugetării sale cândă a declarată «consiliarilor” municipali din Berlin că, după marele lucruri împlinite de câțiva ani, nu vedea nici unii inconveniente pentru care istoria universale se nu ’și dea luxulă unui timpii de oprire. Ună interesă supremă de conservare, lupta pentru esistențâ, lănțuiesce pe Austria ’n aceași politică de pace și de abținere pentru tată ce nu privesce interesele’i interiore cele mai imediate. Și mai puțină chiară decâtă Rusia sau Germania, ea nu se pote ocupa cu activitate de cele ce se petrecă peste fruntariele sale. Marea’i, mica’i preocupare trebuie se flă a depărta din cale’i orice acțiune, care ară veni din afară și care i-ară pute tulbura lucrarea de reconstituire. Astăfelul, dintre cele trei puteri, aceaa care a câștigată mai multă la ’ntâlnirea de la Berlin, aceaa care prin vocea diamelorii sale i-a dată mai multă însemnătate, este Austria. Berlinulă a completată cea-a ce începuse anulă trecută Salzburgulă și Gasteinulă. Omenii de stată ai Austriei aădusă cu dânșii, de la Berlin la Viena, convingerea că le e imposibile se mergă în înțelegere atâtă cu Germania câtă și cu Rusia pentru tote cestiunile lerii interiore, fără ca nimcă din afară se nu vre a le turbura. Afară de influențele curții, cari la Viena viseza mereu uă acțiune clericale feudale și pe care succesele dobândite la Berlin de cornitele Andrassy, celă putină pentru momentă, să se le paralizeze spre marele avantagiă ale dualismului austro-maghiară, în imperiulă Habsburgiloră mai existe unii buniți numără de Austro-Germani cari, disperați de ei înșiși, voră că Germania, care se îmbrățișeze tóte rasele germanice. Aceste tendințe, pe cari Berlinulă pentru motive temeinice nu e dispusă se le ncuragieze — căci Bavaria î i crează destule griji — voră pute fi combătute nu cu mai puțină eficacitate decâtă acelea pentru cari Cehii pe de altă parte caută una punctă de rechima la St. Petersburg. In fine, împăcarea cu Rusia pune capeta cestiunii austro-polone, în acestă sensă că nimicii nu se va opune desvoltarii autonomiei administrative a Galiției, case că independința’i politică, deca vr’uă dată a putută fi seriosă proiectată supt ministrul Hohenwart, a devenită din ce în ce mai improbabile. y Precum Austria, ca se’și termine transformarea, are nevoie d’a fi garantată ’n contra oricârei acțiuni esterióre din partea Germaniei, totă asemenea menținerea statului quo in Orivite e totă , ce’i póte fi mai folositorii. Altă motive se cretă că,supt acestă raportă, omenii de stată ai Rusiei trebuie se fi dată celoră din Viena esplicațiunile cele mai asigurătore, mai cu semă ’n ceea ce privesce Serbia, și că ună echhpă ală acestora esplicațiuni pate că s’a transmisă și Porții otomane de diplomatură care o represintă la Berlin cu atâta tactă și finețe". Pentru acestă cestiune, mai multă decâtă pentru altele, eventualitățile neprevăzute suntă de temută; ense, déca are vr’uă valore angagiamentul care pare a se fi luată se nu se otărască pe viitorii nici uă măsură importante fără uă ’nțelegere posibile, atunci acestă îngagiamentă își va găsi prima’ aplicare ’n Oriinte. Y Intre subiectele ce puteai fi tratate ’n modă întâmplătorii, opiniunea publică făcuse se figureze, în prima liniă, nesce mosuri comune de luată în contra jesuiților ș’a papismului. Suntă la ’ndoaiela că s’ar fi aprofundată aceste materie, chiară déca voră fi fostă tratate. Rusia nu simția delocă dorință pentru densele. Pentru miniștrii austriaci, judecândă după influințele încă puternice la curtea sa, erau mai multă decâtă delicate. In asemene ’ntâlniri se placă mai multă se vorbescá despre ceaa ce póte divide. In fine, Austria renunțândă la ori ce intervenire ’n afacerile germane, Berlinul estrage, chiară din acesta abținere, uă forță ’ndestulătore pentru lupta ’n care a intrată guvernul- séu. Ceaa ce se petrece ’n Bavaria e uă probă palpabile despre acesta. Déca la Mănich tată se mai putea spera ceva de la Austria,de multă oră fi fostă la putere ună ministeriă ultra clericale. In tóte acestea nu pré e multă vorba despre Francia. Ense cine arii cuteza s’afirme că nu s’a vorbită despre densă, déca nu pentru presiune, celă puțină pentru viitorii? Francia e ca ună felii de aluată pentru Europa: învinsă, sdrobită supt desastrele resbelului străină și resbelului civile, ea totă mai preocupă încă tóte spiritele. Se simte bine că, deși e neputinciosă prin arme în acestă momentă, ea sé póte deveni îngrozitore prin forța espansivă a principielor, pe cari s’a constituită în 1789. Gândindu-se numai a’și lega ranele ea póte ațâța nesce ’ncurcături forte reale statelor din continuare, în cari instituțiunile represintative nu suntă âncă consolidate sau înrădăcinate. Care va fi viitorul Franciei? Mănține-se-va ore ’ntr’ensa Republica? Cari vor fi tendințele acelei Republice ? Pene la ce punctă acele tendințe pute-vora ele stînjirii, vatema, deveni ună periplu mai târziiă? E peste putință ca aceste ’ntrebări se nu fi fostă puse la Berlin, alături cu multe altele. Sorii—celă puțină tată atâtă ca și celoră ce se potă nasce ’n Oriinte —li se aplică acestă felă de abiandă care se schiță la Berlin, puțină determinată, plină de reservă și de reticințe, negativă, decă putemă ijbfe astă felii, case reale și căreia viitorulă ii pute da și mai mari desvoltări Diariele oficiase din Berlin anunță că visită ’mperatului Rusiei din partea ’mperatului Austriei înainte de viitorea esposițiune din Viena. Dacă faptulă se va realisa, va ave importanța sea. Nu va lipsi d'a se vede ’ntr’acésta mă noă pasă către reconstituirea alianției celoră trei curți de la més á-nopte. Stăruimă a crede c’atâtă uă împăcare, uă promisiune d'a nu se vatema mutuale, d’a nu lucra delocă unulă fără altulú, sau, ca se fficemii mai bine, unulă fără știrea aida, a fostă facile ’ntre cele trei cabinete din Berlin, Viena și St. Petersburg, câtă și acea a că uă ncercare de ’nțelegere ulterioră pentru că acțiune directă in vr’ună sensă are care ară cade ’n contra intereseloră fară diverginte. In aceste limite trebuie cercuită însemnătatea întâlnirii de la Berlin și a prevederilor ce i-ară mai pute urma. 10. Ales. Albenu, 10; V. Poppa, 84 b.; Dionisie Precupă, 10; cuponală de 1 Iuliă la 115 obligațiuni domeniale a câte lei 1,000 fiecare, 4,600. Estrasă din condicele societății de Comptabilele, Ion Corvinu. SOCIETATEA TRANSILVANIA LISTĂ de sumele intrate in casa societății, pe timpul de la 23 Aprile pânăra 10 Septembre, 1872. Restul subvențiunii acordată prin bugetul județului Doljă, pe anulă 1871, 2000 lei noul, de la bd. colonelă Gigurtu, Bucuresci, 200; Dimbnisie, Târgu-Ocnei, 11-75; Gavriilă Giurgea, Focșiani, 35-25; Grigore Brătenu, Lipsea, 141-20; A. Rădulescu, Bucuresci, 10; St. Lăzărescu, 10; G. Orășianu, 10; C. Iacobă Axente, 10; D.G. Diacu, 10; V. Mamiu, 10; Dimitrie Comșia, 20; Ștefană Teclu, 10; Dionisie Mironă, 10; generală Adriană, 50; Grigore Triandafilă, 10; Dr. Georgiade D. Obedenaru, 20; Teodosiă Iona, 10; D. Lișcu, 10; D. G. Muntenii, 10; Daniilă Rățescu, 10; Antonii I. Arionă, 10; d-na Elisa A. I. Ariană, 10; d. A. Treb. Lauriană, 10; Dim. Laurianu, 10; Eremia Circa, 10; G. Petrescu, 10; Arenă Floriană, 10; D. Frumosu, 10; A. Berendeiă, 10; I. D. Brailenu, 10; D. Verra, 10; C. Cioflană, 10 Achim Iosiță Naniescu. ROMANELE. 17 SEPTEMBRE, 1872. PARTEA ECONOMICĂ REVISTA FINANCIARĂ Europa trece printr’oă mare crisă financiară, care este încă multă mai puțină simțită la noi, decâtă pe piețele cele mai mari din Occidente. Acesta este unii fenomenă din cele mai rari, care totuși se explică prin împrejurările cari l’au causată. Crisa începută mai ântâiă la Berlin — ceea ce se parte asemene straniu în urma miliardelor importate din Francia — se resimți in curând ă cu mare asprime la Londra și de aci, prin uă naturale consecință, la Paris, Francfort, Viena și în fine pe tate piețele Europei. Tóte efectele industriale cadute întrunii modă spăimentătoră, din causa urcării ne mai aiujite a scomptului, prin lipsa de numerariă , în fine acțiunile, obligațiunile feluritelor, societăți, feluritelor întreprinderi, tóte felusite prin aceaași rațiune. Strigămă contra mărimii scomptului la noi; cu tote aceste la Viena, în zilele din urmă, astăfelă se scumpună diferitele efecte, încâtă se pute constata că adesea scumptulă pe ană era de 24 și 30 la sută. Nu e uă lună jumătate de cândă vorbiamă totă în acestă parte a pianului despre marele bilșiugă de numerariă ce este pe piețele cele mari ale Europei, și despre nemișcarea numerariului la banca Engliterei, care tată scădea și ieră scădea scumptură, fara parveni se mișce în câtă-va numerariulă seă. Ei bine, ce s’a făcută cu acestă numerariă, voră întreba cei mai mulți; elă n’a putută dispărea din lume, esiste ca și mai nainte. Esiste, vomă respunde, înse marea operațiune a împrumutului francese i-a schimbată pentru câterva luni condițiunea de a fi. Mai nainte de suptscrierea acestui împrumută, marea majoritate a valorilor era represintată în hârtii; cei mai mici capitaliști aveau prisosulă loră represintată prin hârtii de valore. Totă capitalul, in numerară represintată dorit de aceste hârtii, sta prin urmare închisă în mare parte în casele de bancă, cari nu puteaă se-i dea îndestulă mișcare din causa lipsei de cerere și căutării hârtii. Acesta era uă stare de lucruri, care dăinuindă deja de forte multă timpă, — căci nici in cea mai mare furie a resbelului scumptară n’a fostă atâtă de urcată ca astăzi — acesta stare de lucruri, devenise, asta dscenda, starea financiară normale și naturale a piețelor Europei. Se emite case colosaluliî împrumută francese; pe lângă acesta, cestiuni de simpatii, de încredere, și marea și lunga amorțire a numerariului care căuta pretutindeni mă debușcă, dete supt scrierii acestui împrumută proporțiunile cele mai uriașe. Mai toți,—afară de noi Românii, — prevedându că împrumutul care se fiă acoperită de mai multe ori, supt scria nu pentru atâta câtă voia ie ie în realitate parte la împrumută, ci de trei și patru ori mai multă, ca doră la repărțire va remâne cu ceaa ce voia se aibă. Din aceste diferite cause, intre cari nu trebuie se uitămă și modulă de plată în rate depărtate, supt scrierea împrumutului francese ajunse la cifra ne mai audita de 43 miliarde. Singura primă versare, deși nu era de cotă de fr. 14.50 pentru fiecare sumă ce produceaă rentă de 5 franci, a acoperită intregulă și colosainl! împrumută. Unii asemene resultată nu putea se nu producă peste puțină timpii uă mare perturbațiune în situațiunea financiară a Europei. Mai ântâiă toți alergândă se suprscrie la împrumută și avendă necesitate de numerariă spre a face primulă versamentu ș’a ’și asigura cele următore, căutaă se transforme în bani valorile in hărtie ce posedau; hărtia trecu dorit în mare parte în locuiți numerariului din casele de bancă; mai cu semn particularii contribuiră multă la acestă schimbă, căci ei nu puteau trage ca casele de comerciă asupra cutărui sed cutăruî banchiară din Paris, în loc de a versa bani. Pentru câtăva timpă, pene se se reguleze operațiunea împrumutului, nu se simți multă lipsa de numerariă, căci banii remâneau încă depuși în casele de bancă, și ratele posteriore erau departe. Din momentulă énse ce resultatul împrumutului începu a se transmite Germaniei, în comptută descaunării de resbelă,și începu a se transmite prin trate asupra Berlinului sau a Londrei, cu termenă fixă, atunci veni adevărata preocupare a capitaliștilor mari, în mânele cărora se concentrase afacerea. Un mare parte din numerariulă marelor case de bancă trecuse, prin desfacerea hârtielor de valore, în mânele particularil oră la suprscrierea împrumutului, și hărtia luase locul numerariului în casele banchiarilor. Acum aceiaași banchiari primescă ordine de a versa către guvernulă germană resultatulă supt spunerii, și simtă nevoia de-a reintra in numerariulă trebuinciosă acestei operațiuni. De aciunarea clisă ce se simte: casele de bancă aruncă pe piață hărtia spre a aduna numerariulă trebuinciosă; grămada hârtiei absorbe numerariulă și cândă acesta se împuțineza, hărtie nu mai găsesce a fi vândută și și perde prețulă; astă-felă scăzu mereu și ajunse multă mai josă de câtă în furia resbelului. Fiindcă guvernul german nu voieșce de câtă numai numerariă, guvernul francesc a fostă nevoite se adune asemene numai numerariă spre a plăti desdauriarea de resbelă; și fiindă că pe două parte acestă numerariă șede două cam-dată închisă în absolută neactivitate, lipsa lui se simte forte viă pa piețe; și fiindă că va sta apoi multă timpă în tesaurul guvernului germană mai nainte de-a reintra în circulațiune, este peste putință ca crisa se nu dăinuiască câteva luni. Crisa s-a declarată ântâiă la Berlin, din cauză că asupra Berlinului se trăsese forte multă, și casele de bancă de pe acesta pieță erau nevoitn se adune numerariulă necesariă, spre a lă respude la termeni guvernului prusianü. Veni apoi crisa de la Londra, căci și asupra acestei piețe se trăsese forte multă, și fiindă că tote casele din lume au cele mai mari relațiuni cu piața Londrei, acolo este barometrul situațiunii financiare a lumii, acolo prin urmare se simte mai lămurită abundința ca și crisa. Că dată crisa declarată la Londra, era peste putință se nu se declare la Paris, și în fine în tote părțile. E că cea resultată din barbara măsură financiară adoptată de guvernul germană de a încasa numai și numai în numerariă tate cele 5 miliarde de franci, descaunare de resbelă , sufere nu numai Francia, pe care a voită cu totă prețulă s’o facă se sufere câtă se póte mai multă și în tóté; déja lumea întréga, și chiară Germania, mai greă póte de câtă tóté, căci este mai puțină avută de câtă tóté. Acesta crisă este deja tare simțită la noi, ea póte se devină în curândü și mai mare. Timpă îndelungată case nu va țină, căci cu marea desvoltare, înmulțire și rafinare a operațiunilor financiare ce se facă astăzi în Europa, se găsesce încetă încetă loca la ori ce neajunsă. Și apoi, din momentul ce va începe a eși sunt felurite forme numerarială adunată astăzi; din momentul ă, mai cu semn, ce se va termina operațiunea și capitaliștii nu voră mai fi espuși neprevăzutului ce-i amenință acum la fiece momentă, și crisa va înceta treptată. CURSULU SIU CURESCU 28 Septembre, 1872. Acțiuni “TüTs ulîT” dob scadența Obligațiuni --------;--------- cuponelor oferite | vîndut. 10§ % cărtire ..... 1041 104 88 i domeniale. ... 92 92|58 Moembre (3 ° 0 lei) casei pensiun. 200 — împrumuturi o. 1 Iemimra n _ , . T 1 öj) Iuliu Oppenheim-Londra. — —n„ 1 Martie 0, . . 7^ 1 Septembre Stern-Londra. . . - -cu prime Bucuresci (bilete de 20 lei.) .... — 16.50 58 1 Iuliu Căiloru ferate române. — — 50 o0 1 Ianuarie Societ. fin. rom. (500, 51 Iuliu liberați 250 lei). . — — 88 .1 &**(51101.) societ. Dacia . 640 - 8S31 Smere(500 L)Loc de Laz. ■ 480 - 783 Capóne Schimbă Rurali............................................. ... Domeniall, Ianuarie, 1873. . . _ Paris la vedere...................... — _____ » pe 3 luni.. 9796 Londra la vedere .... — _ pe 3 luni .... 24.95.24.85 Berlin la vedere..................... . _ * pe 3 luni.. . 368 Viena la vedere..................... — _ » pe 3 luni.. — ~ Mandatele casieriei centrale, disc. — Scomptuliî pe anii.................... lojj CURSULŰ GALAȚI Londra, lira sterling Londra, domiciliu — Marsilia, franculü — ■ Amsterdam, fiorinulüi Paris — — — —Lei palai« de Galați — 97 35 lei — 98 15 >. — 3, 331 * — 206 i — 3 381 » CURSULUYIENEI 27 Septembre, 1873 5 g Renta de ch&rtie — —----------- ' 65 30 58 Renta metalică — — —---70 25 Loturile de fl. 100 din 1866 --------- 102 75 Acțiunile Băncii naționale —---------— 874 — Acțiunile Credit-Anstalt ------— — 329 40 Londra 3 luni — — — — — — 109 — Paris idem — — — — — — — __ 80 __ Oblig, rurale ungare---------------- 58 80 75 Idem idem transilvane----------- 58 81 25 Idem idem Banat-Timișdra — 5 (J 77 75 Idem idem croate-slavone — — 5 8 84 — Argintului contra hârtii---------- 108 65 Ducat-------------------------------------5 23 Napoleon d’or — ------------------------- 8 75 SOCIETATEA ECONOMIA. Domnii membri ai societății sunt înștiințați prin acesta că adunarea generale a societății se va ține, conformă art. 39 din statute, Duminecă, 17 Septembre, la ora 12 din Zi, în palatul Universității, sala facultății de științe. Președinte, P. S. Aurelianu. Secretară, Sp. Harcin. Ajutore Mnesci pe buntri fete. In dorința d’a ajuta pe junele fete române, cu talentă, la clasa de canto, spre a ajunge și Românii se aibă în curendăuă operă naționale, s’aă înființată câteva burse lunare, de diverse categorii, de la 2 galbeni pe lună penă la 1000 franci pe ană. Aceste burse se dau, după alegerea ce va face d-na profesore de canto a Conservatorului română din Bucuresci. Doritorele a dobândită bursă, se se presinte penă la 1 (13) Octombre, celă multă, la Conservatore, Marița, Joiia și Sâmbăta de la orele 1 — 3 postmeridiane, sau la casa d-lui profesore Urechiă, strada Puțulă cu Plopi, No. 3, intre 4 — 5 ore, în orice Zi Girante respinzătorii, P. BALACEANU. Legea și regulamentul timbrului și înregistrării, legate împreună, se află de vânzare la administrațiunea Românului, pe preță de 40 bani faî’OȘiura. Ori ce comando din provincie se voră esecuta cu repeziciune. Librarilor li se face prețiută de 32 bani. Pe lângă ori-ce cereri, se se adauge și prețiulă. * 12 if TIITORUI BOIANVII.ORI! PUTERE ȘI REIATE FARĂ MEDICAMENTE ȘI FARA CHELTUIALĂ prin revalesclere DU BARET DE EA LONDRA De cându sântia sea Papa s’a ’unsânSțoșitu cu fericire prin întrebuințarea delicatului Revalesciere du Barri, și mulți medici de spitale au recunoscuții virtutea sea, nu mai este nimeni care se nu cunoscă puterea acestui nutrimentu neprețuiții vindecătorii și ’nlăturătorii pentru unu mare numerü de bóle, aetofelá înlătură fără medicamente și fără cheltuiri# tóte suferințele de stomacü, piept, nerve, plămâni, gâlci, flegmă, respimțiune dificile, suferințe de bășică, de rimelia, tuberculosa, oftica, astma, tusea, nemistuirea, constipațiunea, diarest, isomnia, slăbiciunea, eraoroidele, drojica,frigurile, amețala, congestiunea la capu, migrena, grefa chiara în sarcina, diabeta, melancolia, si birta, rematismulii, bólele aseforü și galbinaivan. Estrada din 72,000 de certificate pentru însănătoșirea unora bule cari n’au pututu fi vindecate de nici una alta medicamentă. CERTIFICATULU No. 71,814. Crosne, Seine și Oise (Francia), 24 Marte, 1868. D. Eichy, perceptoru, de multă timpu bolnavii de oftică, ajunsese pe paturii mare își luase deja și ultima comunicare, căci cel d’ântâiu, medici nu’i mai promiteau, de câtă puține îa de vieță. Avuse atunci recursă la Reyalesciera du Barry, și acesta avu un succes, atâtă de fericită, încâtă în puține septemâni bolnavulu s’a putută din noă ocupa cu afacerile séle și s’a restabilită cu deseverșire. Mie ^nsă’mi mi-a făcută atâta bine Revalesciera dumitale, încâtă subscriă cu plăcere acesta certificată. SWRA ST. LAMBERT. Mai nutri tere decât carnea, Revalesciera, întrebuințată de copii și de oimeni mari, aduce uă economia de 60 de ori prețuia ei ce s ’arăda alto-filu la medicamente. In cutii de tinichea duă jumătate funta costă fi. 1.60.-1 fund fi. V.60.-2 funiji fi. 1.50.— 5 funfii fi. 10.- 12 funii fi. 20. - 24 fund» A 36.—Revalesciere Ciocolată în prafu și n tablete pentru 12 cesci costă fl. 1.50.—pentru 24 de cesci fl. 2.50. — pentru «, fl. 4.60.—un prafi pentru 120 cesci, fl. 10. pentru 288, fl. 20; pentru 576, fl. 36. Se cumpără la Barry du Barry et Cnie, la Viena Wallfischgasse No. 8. — In Bucuresci la domnii I. AngelesCU et C-nie, via-a-vis de palata în colții, Ed. Jul- Eissdorfer. Gustav Ritz și d. Brus, farmacia la Speranță, calea Mogoșdei, în Galatz Marino CurtovicU. - La Iassy la Friedrich OM, farmacistă. - In Craiova la Franz PoM.-La Botoșani la Samuel Wohl. Și'n tote orasiele la farmaciele cele bune și la véndatorii de obiecte medicamentase. Casa de la Viena espeduiesce oriunde, când i i se trimite costulă.