Romanulu, octombrie 1872 (Anul 16)
1872-10-20
ANULU ALU ȘESE-SPRE DECELE Redactiunea și Administrațiumea, Strada Academiei, No. 26. VOESCE ȘI VEI PUTE Ori-ce cereri pentru România, se adreseză la administrațiunea Jianului. ANUNȚURI In pagina a IV, spațiulă de 30 litere 40 bani In pagina a III, linia 2 lei. A se adresa. LA PARIS, la d-nii Crain et Micoud, 7. Rue Rochechouart. LA WIENA: lad. B. Gr. Popovicî,Fleischmarkt, 15. Scrisori și orî-ce trimiteri nefrancate vor fi refnsate.—Articlele nepublicate severarde. 20 BANI EXEMPLARULU. (A) 3. Edițiunea de sera a SERVICIULU TELEGRAFICII ALUI ROMANULUI“, Buda, 30 Octombre. — Pene astăzi s’au ivită 94 coșuri de holeră, dintre cari 27 mortale. Berlin, 30 Octombre. — Camera senioriloru a adoptată proiectul de lege pentru organisarea cercurilor (ocólebru) pene la paragrafulă 141, după propunerile comisiunii, respingând amendamentele cari tindeau se restabilescă restulă guvernamentale. Roma, 30 Octombre. — Guvernulu francese a decisă se se abțină de la ori ce amestecă, relativă la proiectul de lege ’n contra ordinelor religiose. Regele Victor Emanuele a conferită lui Phothiades-bey marele cordonă ală ordinei St. Mauriciă. Madrid, 30 Octombre. — Cortesii aă primită luarea ’n considerațiune a propunerii pentru punerea ’n acusațiune a ministeriului Sagasta. Primulu-ministru, d. R. Zorilla, a declarată că va vota ’n contra. (Serviciulu privată ală MONITORULUI). Paris, 29 Octombre. — tliabulă «Le bien publique» arată ca cestiuni arginte, îndată după discusiunea bugetului, programând următori: proclamațiunea Republicei. Thiers președinte pe patru sau cinci ani și reeligibile; nominațiunea unui vice-președinte al Republicei; creațiunea unei a doua camere; reformarea legii electorale. Spațiulă ne opresce a vorbi astăzi după promisiune, despre creditură fondată. L'Avenir national ne ’mpărtășesce seriile următore: Membrii centrului stângă vară cere, la deschiderea adunării francese, sn anchetă pentru conduita cabinetului Ollivier, în momentul declarării resbelului. Acestă reclamațiune va fi basată pe considerațiunea că, deorece s’au făcutu anchete seriose pentru actele gu VINERI, 20 OCTOMBRE 1872. LUMINEZÄ-TE SI YEÍ FI ABONAMENTE In Capitale: umană 48 lei; șase luni 24 lei trei luni 12 lei; uă lună 5 lei. In Districte: unuană 58 lei; șase luni 29 lei trei luni 15 lei; uă lună 6 lei. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 20, Austria și Germania, pe trimistru franci 18. A se adresa LA PARIS: la d. Darras-Hallegrain, Rue de l’ancienne comedie 5, și la d-niî Drain et Micoud, 7, rue Rochechouar LA >YIEN A, la d-nii Haasenstein și Vogler Neuermarkt, II. BUCURESCI, 2 BRUTARELU. Unii ruietă forte grava, fórte neliniștitorii circula. — Este pe deplina neadevérata ; s’ar părea deci unu paradox, ca să scrie neadevérata se fia atâta de gravă. Ei bine, nu e paradox de locă : vuietul este forte neliniștitorii, tocmai fiindu că e neintemeiata. Se susține și propagă prin tóte mijlocele că au plecată deja din România in America, pâné la zece mii de Evrei. Străinii mai cu sema respândescü acestă scrie, noi enșine amü alujit-o de la mai mulți. Noi vom afirma casé, că după scrrile positive ce avemu, n’a migrată nici unu singură Evreu din România, și, decă în contrazicere cu informațiunile nóstre, a plecată vreunulă, a fostă spre a se folosi de ajutorele ce i-s’ar fi dată, și a se întorce pe altă parte a fruntariei. Mai repetimă éasé, că n’a plecată nici unulă. Ce Insemnezá dera scirile ce se respândesc, cu atâta stăruință ? Care este necesitatea de-a se susține c’aă plecată Evreii cu decimele de mir, pe cândă în realitate n’a plecată nici unulă ? Pate că d. Costaforu, atâtă de pătrunzătorii în Gestiunile de ghibăcie, pate că d-sea care s’a ocupată în specială de cestiune, care a scrisă broșiuri și a decisă solemnă, prin consiliul de miniștrii, acordarea pasportelor gratis la Evrei, pate că d-sea ne-ar putea explica necesitatea răspândirii unor sciri de natura celoră ce se audă acumă. Déru péné se ne spună d-sea—dacă ne va spune — secretulă unoră asemeni iscodiri, se spune cănoi singurul ă scopă ce póte se le dicteze. Încă de la emiterea ideiei de migrare în America a imensului prisosă de Evrei, amü arătatü avantagiele pentru noi ale unei asemeni idei, amă spusă că ea va servi sau a ușiura România de grozava plagă care o râde, sau la casă de a nu pleca Evreii, de a proba lumii că ei nu săntă nici nenorociți, nici persecutați cumă se propagă cu scapă perfide în Europa. Totă-de-nă-dată are tamă și temerile nóstre, ca nu cumă va acesta invențiune a migrării Evreilor, se nu ftă altă nimică de câtă ună protestă de-a face, prin pasporte gratis, ca toți se devină supuși români, și apoi de-a veni cu sciri neadevérate ca cele ce se respândescü astaZri de a pretinde că în fine România este ușturată, și că Evreiloră cari au mai rămasü li se pute „îmbunătăți starea socială și politică,“" — cumă plicea broșiura de la Constantinopole, — căci prin numărul ă lară redusă, nu mai suntă ună periculă națională și economică. După scirile ce se răspândesc o acumă, vedemă că temerile nóstre n’au fostă neîntemeiate, ba chiară că începă a se justifica mai curentă decâtă credeamă. Vedemă asemene că de unde se asigura că consululă (fisăală Statelor Unite , déra în realitate represintantulă Evreilor), avea a fi depărtată pentru atitudinea insultătore și calomniosă ce luase faciă cu România, este din contra menținută, și guvernului fiuală României întreține cu densulă relațiunile cele mai cordiale, se concerteza chiară cu densulă asupra mijlocelor, prin cari sală pute realisa „îmbunătățirea stării sociale și politice“ a comitenților lui. Aceste sunt fapte, căci oricine vede pe consululă Evreiloră stândă la postură seă, pe guvernulă falsă românescă întreținendă relațiuni cu densulă, și paspartele gratis ale d-lui Costaforu respunrendă la invențiunea consulului de migrare in America. Se vede ceva și mai multă , care ne măresce temerile și confirmă cele rjise deja asupra acestei cestiuni. D. de Rémusat, respumsfindă la adresa ministrului americană, prin care i-se cere indirectă a interveni pentru aordarea egalității de drepturi la Evreii din România, Zice : „Amă primită pentru viitorii (de la „Bucuresci), asigurări îndeplinit a„corda cu dorințele d-vóstre“. „Dorințele d-vóstre“, adică ale ministrului americană, suntă de-a se egalisa cu desevărșire Evreii cu Românii, în privința tutoră drepturilor“. Intrebămă déri pe d. Costaforu, ce asigurări a dată d-sea pentru viitorii, cari se stă în deplini acordă cu aceste dorințe. Se bage bine de semn că aceste cuvinte, de uă gravitate atâtă de mare, sunt spuse în modă oficială de către ministrul de esterne ală Franciei, care nu póte spune, nu are intere să se spună neadeverută. Încă vă dată dérit, ce asigurări a dată d-sea pentru viitoru? Se nu crede că va putea se amagesca națiunea română și asupra acestei cestiuni; se nu crede că va pute scote pe Evrei cu pasparte gratis pe uă barieră ca se-i introducă pe cealaltă; se nu crede că va pute veni cu succesănaintea Camerelor, spunendă neadevăruri c’aă plecată Zecimi de mii de Evrei și că celoră ce au rămasa li se pute acorda fără peliculă națională „înbunătățirea stării lor politice;“ se nu credá că și în acesta cestiune va pute smulge ceva prin surprindere și înșelăciune. Acesta singură cestiune este înțelesă și preocupă pe totă Românulă, péné la celă mai de pe urmă sătiană; asupra acestei singure cestiuni este ună simțimentă de conservațiune națională, care se întinde péné în celă mai de pe urmă bordeiă; căci toți, pâne la celă mai de pe urmă, și mai cu semn țeranujă de peste Milcovă, simte amară durerea acestei plăgi. Libertățile constituționale, drepturile Românilor, Gestiunile politice, Gestiunile sociale, unele cestiuni economice, sunt înțelese de ună numera mai multă sau mai puțină mică, de aceea ce se numesce inteligința; singura cestiune economică și națională Ziu a Evreilor este însă înțelesă de tota lumea, fără deosebire de stare și de posițiune socială; asupra acestei singure cestiuni nu pate fi jncă posibilă, și existe în adevera ună simțimentă națională unanimă, vai de acela ce l’ar ne socoti séu înfrunta! Încă vă dată dérit, se nu se ispitescu a crede d. Costaforu că va pute amăgi sau surprinde pe cineva asupra cestiunii evreiesci. Și spre a proba că nu caută se înșele, că nu conspiră în acésta cestiune cu străinii, contra simțământului de conservare ală țarei, se spună lămurită. Care este numerala Evreiloră ce aă plecată din România, și de unde anume aă plecată. Dacă nu va spune acesta, printr’ună comunicată oficilă, se va sti de toți că d-sea face a se răspândi scirile neadevărate și cu scopuri perfide, că au plecată 10,000 de Evrei. Se respunde asemene, și mai lamuritü. Cari suntă acele „asigurări, pentru viitoră, în deplină acordă cu dorințele“ ministrului americană, pe cari d-sea le-a dată guvernelor străine. Déca nu va respunde, se va lua tăcerea d-sele dreptă consimțire, se va lua cu atâtă mai lesne, cu câtă ministrulă de esterneală Franci f nu puté se arunce într’ună modă oficială cuvinte atâtă de grave fără nici ună temeiă. In acestă casă se va sei, de la unu capătă pene la cela-1altu ală țârei, că d. Costaforu, ministru ală justiției, ministru de externe, ministru favorită alii art. 93 din Constituțiune, promite formulă străiniloră că în viitoră va acorda Evreilor egalitatea tutoră drepturilor de cari se bucură cetățianii români, sau, ceea ce este totă una, va transforma România de peste Milcovă într’uă noua Palestina. După ce vezurama care este purtarea ministrului Zisă românescă în acesta cestiune, se vedemă acum care este purtarea ministrului francesă. Se constatamă mai ântâiă că tote calominele, pe cari Evreii din străinătate le respândesc asupra României, găsescă din nefericire destulă credementa și descopta multe sincere compătimiri pentru nenorociții ce sunt descriși ca înecați, torturați, crucificați, etc. Chiară guvernele sunt în cea mai mare erore asupra acestei cestiuni; ele împărtășescă simțimentul o generală de compătimire pentru acele persecuțiuni imaginare, inventate de calomniele evreiesci, spre a provoca uă intervențiune, și acordarea silnica a egalității tutoră drepturilor. Asupra acestui punctă amă acusată de multe ori și acusămâncă guvernulă, care prin amorțirea—ca se nu zhcemă altă felă—a aginților ă s ei diplomatici, pare că într’adinsă lasă se se acrediteze asemeni erori, ce ne facă celă mai mare rel ce se póte imagina. Și décà in Europa esiste că asemene erore, apoi ce trebuie se fiă în America! Acolo în tóte Zilele regulată și sistematică se depune câte uă petițiune pe biuroasă Congresului, în favorea nefericiților Evrei din România , și se raportă totă ce e mai monstruosă, totă ce e mai oribilă; și Americanii neauZindă necontenită și în tote Zilele de câtă asemeni îngrozitore calomnii, le credă, și Românii suntă, după opiniunea loră, nesce mâncători de omeni, cumă nu mai există în țarele cele mai sălbatece. Supt influința unor asemeni idei, ministrulă americană scrise către ministru de esterne al Franciei acea adresă pe care o reproduserămă,și ală cărui mieză este : „Punerea și în România în esecuțiune a tratatului dintre oricari State europene, relativă la clasea victimă a acestor persecuțiuni.“ Cu alte cuvinte, intervenirea pentru acordarea egalității drepturilor unei clase victime. Atâtă de mare este erorea ce existe în America, în câtă imensa poporațiune evreescá, împărțită ea însăși în mai multe clase, este luată dreptă „uă clasă victimă“. In ce modă respunde énsé ministrulă Republice francese, care se scie că este asemene în erore? „Observândă respectului autorita litlui guvernă independentă. zice d. de Rémusat, n’amă neglesă nici uădată de-a face observațiunile nóstre consulului nostru din Bucuresci, recomandândă justiția și umanitatea In locă două intervențiune impuitare, pe care ministrulă americană o cere în profunda sea erere, ministrul Republicei francese respune că „datoresce respectă unui guvernă independenții“ și că nu pote de câtă se „recomande justiția și umanitate.“ Pe cândă gloriósa Germaniă ne insultă, și refusă ea cea d’ântâiă a ne mai trămite consult altă felă de câtă prin berată, ca într’uă provincia turce,sea, pe cândă vizirulă trateză pe Domnitoră ca pe ună simplu guvernară turcescă, pe cândă ânsuși guvernulă nostru de umilire, primeșce rolulă celă mai degrădătoră și se pune la ordinele tutoră căprariloră nemțesci. Francia, totă Francia, scumpa și buna nostră soră și protectare, ne declară oficială de independent, mărturisesce respectă pentru posițiunea nostră ca Stată, și refusă orice intervenire care ar fi altă ceva de câtă uă recomandare pentru umanitate! Totă ea, în veci ea, steua nostră polară, portală de salvare, care ne arăta țermurii sei înfloriți și sarele seă generosă, în momentul grelelor, vijelii. Fie binecuvântată și în veci iubită! piartele străine ne aducă astăzi scirea ca acțiunea acestei generose surori in afacerile Orientului, începe féru a se pronuncia, ca firesca contra-lovitură a înfrângerii încercate de politica austro-germană. Noile instrucțiuni s’aă dată, totă de d. de Rémusat, completate de d. Thiers, tutoră agenților diplomatici din francesi Orientă. Ele vină de la Francia, ele vină contra politicei germano-austriace. Este de ajunsă a spune atâta ânimei Românului, venitului de la 4 Septembre și causeleră ce au provocatü rescula din 18 Marte, ară fi ceva anormale se nu se ’ntinZă cercetările pene la primele cause, ale căroră consecințe fură pene ’n fine 4 Septembre ,i 18 Marte. D. Thiers, recunoscându că nu se cuvine se citescă ’n personă mesagiulu sen de deschiderea sesiunii Camerei, dându’i astafela aparința unui discursu care ara pute fi întreruptă ș’ară puté provoca vr’ună felă de desbatere, s’aotărîtă ca d’astă dată se trimită acestă documentă președintelui Adunării, după usură adoptată în țerile republicane. D. Grevy ară fi declarată câterăva din colegii sei, cu care convorbia, că la redeschiderea Adunării are de gândă se se scolere în câteva ședințe de la fotoliul presidenției ș se expune de la tribună programa republicană. D. Grevy a adausă că va susține cu totă influența sea votulă obligatoriă, reî ntorcerea la Paris, disolverea și, în casă de respingere a acestei din urmă propuneri, schimbarea din 3 în 3 ani a Adunării. Fusiunea stângii cu centrală stângă în camera de la Versailles se zice c’ară fi ’a ajunsă d’a se realisa. Diferiți deputați, aleși din aceste două grupe de colegii soră ce se află la Versailles, s’aă întrunită ș’aă decisă, într’uă comună’nțelegere, ca aceste doue fracțiuni din Adunare se se confunde ’ntr’una singură la ’nceperea sesiunii și se merga unite ’n tóte cestiunile principale. Fusiunea, ca se fiă completă și definitivă, nu mai ascuptă decâtă consimțimentală membrilor, carii nu suntă âncă presințî, consimțimentul despi’G care fiu asido cea mai mica ’udouxoltii în urma alegerilor parțiale ’n favorea Republicei. In privința nouelor alegeri parțiale de deputați, în șapte departamente francese, citimă următorele în Le Temps: Alegerile de la 20 Octombre dovedescă încă vă dată ’nclinarea din ce în ce mai decisă pe care majoritatea cereî o aréta guvernului repulicană: e clară că Francia vrea cu tăria și fără reî ntorcere menținerea ordinii actuale de lucruri, și trebuie se se spere că Adunarea, în propria’i interesă, va sfîrși prin a se resemna la ună faptă astăzi împlinită, care se póte exagera, era nu slăbi, și cu care ară face bine se se ’nvoiasca cu cea mai mare mulțămire posibile. Amă spus-o fără a ne coti că orice ’ncercare voră face d’aci nainte monarcistic, spre a readuce țara la ideile loră, ea se va ’ntorce ’n contra aceloru idei și singuru’i efectă va fi se facă p’alegotori se nainteze c’mă pasă mai multă spre radicalismă. Le Siecle face ’n aceași privință următorele aprobări: Votulă armatei în Ziua de 20 Octombre merită se fiă îndeosebi semnalată. Cu tóte acuțările presei reacționare, cu tóte aserțiunile ce represintaă armata ca ostile Republicei, armata o dată în tote departamentele dă majoritate sdrobitore candidaților republicani. In ochii tutoră omenilor, de bună-credință, alegerile de la 20 Octombre au uă însemnare forte lămurită și uă importanță considerabile. Ele avură ca preambulă peregrinagiele, intemperanțele membrilor, comisiunii parmanente, alianșia neprevezută și rușinosă a legitimității și a orleanismului cu candidații bonapartiști, și resultatulă fură strălucită victoriă a aparițieî republicane. Cerulă nu fu blândă pentru peregrini și pământulu fu crudă pentru regaliștii coalisați. Manifestul comitelui de Chambord cade ’n mijloculă Fracesiloră tocmai în momentul cândă despuiarea scrutinului arăta ’n spiritulă sorăită aversiune și mai pronunțată pentru monarcia: acestă ’mprejurare termină tabelul și secțiunea e completă. Enric Voate fi can-