Romanulu, ianuarie 1873 (Anul 17)
1873-01-26
ANULU AL ȘEPTE SFRE PECELE TOESCE ȘI VEI PUTE OrI-ce cereri pentru România, se afire* sérS la administrațiunea diart ului. ANUNȚURI n pagina a IV, spațială da 30 litere 10 bani In pagina a III, linia 2 lei. A se adresa LA PARIS: la d-niî Oraii et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA WIEN A: lad-nîî Haasen stein 51 Vogler Neuermarkt, II. Scrisori și clî-pe trămiterî ne fiancate vor fi retușate.—Articlele nepublicate se vor arde. 20 BANI EXEMPLARUL II. DEPEȘI TELEGRAFICI. (Serviciul privată ala Monitoréiul oficiale.) Versailles, 3 Februaries. — Thiers, în ședința comisiunii de Trei-sleci, susține termenul de două luni pentru promulgarea legiloră și cere a fi ascultată în interpelațiunile privitore la politica generale esteriore de care eră singură este responsabile; câtă pentru afacerile interiore, miniștrii răspundă singuri de actele ce -i concerne. Thiers insistă forte multă asupra instituțiunii unei a doua Camere, și declară că alte concesiuni mai mari sunt imposibile. Redacțiunea și Administrațiunea, Strada Academiei, H p. 26. «jEduinea de diminața E4^~" BUCURESCÎ » 6 Făurarii. Nimica și nimeni nu caracterisatfi mai bine regimulu actualu, de cumila caracterisă ensușî guvernulu în însemnata ședința de a-l altăierî, în acea ședință care va remănea pentru totu de una bine-cuvântata, căci scăpă România de un mare rușine în afară și de cele mai grozavă agenții de corupere în intru. Voiam ft deci, ca prin ore cari estrageri din discursurile miniștrilor, se’l lasumase’și caracteriseze ei înșii regimulu, sinceritatea, legalitatea, onestitatea, moralitatea lui. Mai nainte enso cată se respundemu unei preocupări destulă de vină, deșceptată prin votul Camerei, prin situațiunea ce se crează guvernului atâtă în Cameră, în urma acestui votă, câtă și în Senată, in urma mai multor voturi din cele mai contrarie voinței regimului. — Ce va resulta din acesta situațiune? Intreba toți cu curiositate. — Nu va resulta nimică neobicinuită, credemă noi: nici ministerială nu va cădea și pate că nici Camera nu se va disolve. Vomă merge totă asia în învălmășială, plutindă în regiuni anormale, până cândă, oprindu-se Intr’uă di vasulă pe una din stâncele cu cari suntă preferate totudeuna asemeni regiuni, porumbii își vor lua avontură spre a ne areta formulă. Nu va resulta nimică , repetimă, pentru că in faptă sistema parlamentară este nimicită. Voturile, asta <fisesoră Camere, nu potă produce efectele ce le vedemă intâriie în adevéra parlamentarie. A fostă și la noi câtüva timpă regimă parlamentară, și acesta ne face acumă se ne amăgimă asupra consecințelorăcutării saucutării situațiuni parlamentarie. Astăzi, nu Camerele desemneză capului Statului pe aceia ce trebuie Să fie miniștrii, ci tocmai din contra, art. 93 singură , fără nici ună amestecă ală puterii legiuitore, desemneză pe aceia ce să se fie miniștrii și aceștia, la rândulu lora, desemneză pe acei ce să se fiă deputați. Nu Camerele facă ministeriele , ci ministeriele facă Camerele. Acesta fiindă ună faptă netăgăduită, întrebămă, este pre logică se mai privimă lucrurile la noi după cum ar trebui se fie privite supt ună regimă parlamentară ? Falsificarea regimului parlamentară este și causa că acumă, nici nu mai esiste în Cameră un oposițiune care se pute resturna ună guvernă și se formeze apoi ea ună cabinetü. Acesta oposițiune nu este compusă de câtă de fracțiuni de partite sau de nuanțe politice, strecurate din întâmplare printre bâtele și baionetele electorale, sec de omeni a căroră alegere a fostă uăamăgire pentru guvernă; ea nu conține nici ună mierlă mai însemnată, care se pute atrage în jurul său părțile mai slabe și forma ună grupă parlamentară, care dintr’ună momentă intr’altula se pot a deveni majoritate, gata a da ună guvernă ș’a merge cu dânsulă nainte. Din contra, grupurile cari formeza oposițiunea flotante și chiară cea pură, suntă asttfelă constituite și atâtă de puțină în stare a se absorbe una pe alta ș’a se presinta ca ună cârpă amenințătoră, încâtă nici uă dată nu s’ar puté afla în posibilitatea de-a da ună guvernă. Amă voi se vedemă, spre exemplu, cum sară înțelege majoritatea de 42 de a-l-altăieri, cândă ară fi vorba se dea ună ministeriă. E că pentru ce acesta oposițiune va dată și nu va da de la sine votă de blamă , spre a da ună votă de blamă, se presupune că constituire astfelă încâtă se potă și înlocui guvernul răsturnată. Prin urmare, rolul acestei oposițiuni se reduce a lupta din tote puterile contra tendințeloră regimului, contra legiloră și măsurilorü pernicióse ce propune, contra cereriloră necurmate de resurse pânâ și din măduva țarei, precum este monopolulă spirtuóselorü. Ară fi fórte înțeleptâ forte patriotă, ară face bine în interesul ă iei chiară și ară dobândi în scurtă timpă uă putere estraordinară, décâmcigându-se definitivă, ară procede cu mai multă unitate și stăruință în acestă rolă. Se nu résterne guvernulă, ânsa se refuse ori ce lege contrarie intereseloră țârei, ori-ce mâsurâ vătâmatare, ori ce resursă care ară întrece puterile țârei, se exercite ună controlă seriosă și necurmată asupra actelor puterii executive. Procedândă astăfel va bine merită de la țâră, căci îi va face ună mare bine, nu i se va putea zice că veniră puterea și în cele din urmă va limpezi și situațiunea. In adevĕrü, numai resturnândă guvernul, fără a fi în posibilitatea de ai lua loculă,—și chiară fiindă in acestă posibilitate se scie cum și de unde se aleg acum ministeriele—nu se face decâtă a se perpetua regimulu actuală: vine disolvarea Camerei, și lucrurile se începu de acapulă. Menținându-se însa oposițiunea în rolul ă despre care vorbirămă regimulu va ajunge in curândă, obosită de luptă, a se afla într’uă posițiune nesuferită. Totă de-uă dată țara va vedea acesta lucrare , Camera va dobândi uă mai mare însemnătate, făcândă mai anevoie disolvarea iei și mai pucidă solidă posițiunea guvernului în ochii tuturoră, și mai cu semă în ai lui ânsuși. In totă casulă, uăuă asemene tactică ară pune să piedecă enormă regimului actuală, în avântură ce luase spre mari reforme și transformări, deja cea a ce s’a intern plată a-1-abaieri s’a desilusionată adâncă, și pare că în cele din urmă va vedea că nu mai merge de locă pe acesta cale, și atunci, împreună cu sistema, se vor schimba și omenii, spre salvarea țerei. Publică mă mai la vale uă petițiune a unor nefericiți țârani, veniți tocmai din Romanați, spre a nu se plânge de barbariele și jafurile comise de administrațiunea unui prefecți, care a dobândită uă deplorabile celebritate, prin dosarele cari constată numerósele d-sele aptitudini. Asemene publicămă și uă dare de semn după uă petițiune tóte din judeciulă Romanați, unde este adevărată Vlăsie, emnă $ice Românală. Publică mă și nesce fapte din judeciulă Prahova, cami lmplu de groza pe ori-ce omnă, și să facă se jbă că țara a ajunsă luptă regioală actuală, mai rea decâtă în timpulă destrămării Fanarioțilorii. T~ I li I HUO 1111 !| —...■HMM 1 VINERI,126 IANUARIU 1373 LU3MIEZITE ȘI VETII '* ABONAMENTE ’•! Capitalei unfi anii 48 lei rasa luni 24 lu. trei lun 12 lei; un lună 5 lei In Districte S unii anii 58 lei; șase luni 29 lei trei luni 15 lei; un lună 6 lei. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 2. Austria și Germania, pe trimistru franci 18. u A se adresa EA PARIS 1 la d. Darras-Halegrain, Rue de l’ancienne comedie 5, și l. d-roi Drain et Micoud, 9. rue Drouot, 9. LA WIENA : lad. B. Q. PopovicI,Fleiscirmarkt, 15. SUVERANITATEA NAȚIUNII SUPT REGIMULU ORDULII. Că autoritate este perdută cândă nu represintă interesele tuturor, când nu este sprijinită de simpatiele celor mai mulți, pe libertate, pe morală, pe respectulii legiloră și cândă singură recunosce că are trebuință de clăcari plătiți, ca se mai existe. Acesta este un sistemă de marte, și nu trebuie se ne lase nepăsători. Alegerile parțiale de deputați prin județe se facă supt influința miniștrilor, prin mirjlocul prefecțiloră, cari susțină candidați ce nici n’aă vâ^ută vr’uă dată cu ochii nici n’aă cunoscința alegâtorilor din județele unde suntă aleși, ei numai pentru că so ordoni* de autoritatea clperlei , a ’i alege cu orice preță. Oricare ară fi acesta influință, voră Închide gurile doi, miniștrii, cândă voră sei că se potă găsi supt d-lorü omeni cari se potá merge pe calea abaterilor de legi pânâ la ’ntrebuințarea de violențe neauzite încă. Garda naționalâ, a cărui misiune era se apere constituțiunea și călcările guvernului; dorobanții, procurorii, judecătorii de instrucțiune, bandele de sphirit scoși din închisori, insultă, bată, fraudeză, amenință și persecută. Iu tóte administrațiunea se scării o teză. Cândă m ăstată ajunge aci, nu mai este nici un garanția pentru libertățile sale , suveranitatea ’i devine netrebuinciosǎ, sau se traficâ cu dânsa. De la suveranitatea națiunii emană totă ce este putere, esecutivă sau legiuitóre, din cari decurgă tóte celelalte ramuri ale puterii. Acesta putere superiore în vechime venia de la Dumnezică, și regii cu dreptură divină erau suverani, ca unii ce aveau puterea d’a dreptur de la D-$ea. Astăzi, după nouiele doctrine și chiară după Constituțiunea nostră, nu mai existe dreptură divină positivă. Suveranitatea este a poporului, a națiunii. Poporul fiindă suverană, elă pate se delege suveranitatea sea, acordândă celoră doua puteri dreptulă d’a ’nchiria pacte politice, etc. Adevăratul suveran este déjit persona electivă, după cum prevede constituțiunea. Regele sea Domnulă nu se numesce suverană decâtă în seasă cu totulă relativă într’ună simță suptordinară. Numai poporulă are în sine principiulă puterii. Delegatulă ține puterea ’n modă temporale de la suveranulă a cărui supremația o recunosce, căci nu este legitimă de câtă pe câtă timpă a primită de la celă d’ântâiă învestitura. In practică ensa tratatu-s’a națiunea ca suverană! Alegerile ne respundă cu durere că nu. Atribuțiunile ce poporulă delegă represintanțiloră sâî sâ revină n ași a numitele corpuri elective, ș’acesteajurisdicțiunea consulară n’o detorimă decâtă acelora cari azi făcută din justiția făreî ceva cu totulă contrarie. Cândă ministrulă dispune de judecători și de judecați,se vadă procese colosale câștigate pe nedreptă în contra statului și ’n contra proprietarilor si vecini. Luptă. Costa-Fora, fostă ministru al justiției,strâinii vrândă, să ne arate că au mai desvoltată decâtă noi consciința dreptății și se ne pedepsescă, ne supuseră la capitulațiunile jurisdicțiunii consulare. Cea mai mare garanția dată de Constituante este separațiunea puterilor statului, principiulă fundamentale ală sistemei constituționale. Garanția libertății énse, de epotismul, n’o cunosce. Din tóte puterile statului, numai cea executivă esiste la națiunile unde alegerile se facă din ordinile guvernului, unde judecătorii sunt instrumentele lui. Constituțiunea nóstra, proclamăndă puterea legiuitóre, are griji s’asigure libertata alegerilor, fără care nu póte existe separațiunea puterii executive de cea legislativă. Constituțiunea prevede legi cari daă garanții libertății puterii judiciare prin inamovibilitatea judecâtorilor . Aceste legi ânsa nu s’au votată, căci emetii interesați ca justiția se fi robită de miniștrii, pentru interese personale, pun pedica acestui principiu. Astăfelă dérü puterile statului la noi suntă confundate ’n puterea esecutiva. D’aci nașce tote rele ce suferfime, fnele stavile ce pare că, ’atribuțiuni suntă totudeuna regulate, se arestâăzeescățianii ea nesce turme în limite stabilite, cu puterea essende vite, tivâ. Practica ânsâ ne respunde că la noi e cu totulă altă felă. Cum s’arú puté concipe acestá suveranitate a poporului, dreptul ă saă de controlă și veghiare asupra puterii executive, responsabile de faptele sale, atunci când deputații sunt aleși în contra voinței națiunii? Din două una , ori națiunea este suverană, ș’atunci dreptul ă séu de controlă cată se fiă respectată în alegeri, sau nu este suverană, ș’atunci nu mai trebue sa figureze acestă principii în constituțiune. A Deca de la inaugurarea principielor democratice prin punerea in practică a convențiunii s’a ținută comptă vr’uă dată d’acestă principiă, apoi astăzi nu se ține delocă. Daci nace acele violațiuni in alegerile de deputați, în care guvernulă n’ară trebui sa s’amestece. Ce se face dreptul ă de controlă ală națiunii asupra guvernului, drept. .... trebue sa se esercite prin camere, cândă camerele voră fi espresiunea guvernului ora nu a țarei? Acele camere fi voră are mai multă decâtă ună consiliă ală miniștriloră? Nu o fice astă felă constituțiunea țarei. Țara este supt presiune de consciințâ în cestiunea străinilor, cari o ine ca; temerea în contra Evreilor este generală și venirea loră în numără mereă crescândă este privită ca uă invasiune teribilă; pe d’altă parte aceste temeri e ceva puțină faciă cu celelalte invasiuni străine, care ni separă totă atâtă de periculose pentru România. Străinii au ajunsă în administrațiune. Românii dispară și străinii de tote națiunile îi ínecu în funcțiunile statului, în câtă suntă jumătate Români și jumâtate străini, începând de la cele mai ’nalte funcțiuni pâna la cele mai modeste, in tote ramurile administrative. S’au văzută până și ’n sonată și cameră. Acésta administrațiune astă-felă compusă fî va ea română cu simțimintele ? Nu Credă, și dovedi avemă pe tóte filele, în tóte orele. In administrațiune este lipsă adâncă de patriotismă, căci n’are nimică românescă. Acesta nu se face n nici uă țară civilisată. Supt fanarioți, cândă România era moșia loră, se vedeau mai puțini străini decâtă astăzi ’n funcțiunile țării. Veneticii suntă totală: ei au preferința în funcțiuni. Ceea ce ne robesce este străinismulă, care se introduce în sînulă nostru și tinde a,ne desromâni. Vedeți numele funcționarilor publici și numirile lor, vă puteți orienta daca sună mai mulți Români sau străini, și puteți înțelege de ce nu mai avemă simțiminte române, de ce nu mai sacrificămă pentru mărirea, fericirea patriei, nici odihna, nici averea, nici viața, de ce nu mai vorbimă, de ce nu mai citimă limba română, de ce nu mai avemă grijă de istoria, de artele naționale. Cândă uă partită aduce uă țară în stare de aparciiă, autoritatea arbitrară faciă cu guvernații și cu străinii sa face târâtare, și totulă se pericliteza din momentulă cândă se pune principiulă, puterea eu ori ce pri ții! Cândă se calcă constituțiunea, cândă se calcă legile, cândă se dă puterii esecutive preemanința asupra celoră*lalte puteri, atunci justiția devine ună mijjlocă de resbmare în mâna miniștriloră și servilorăloră. Ministrulă și favoriții saî strică recisitoriera procurorilor și judecătoriloră de instrucțiune, și dau ordine cum justiția să se pronunțe. Li se pună lanțur ă de gâtă și de mâni, se bată și tâmpină implicitJ CQ, oonciituțiunii’. Își trebuie dorit ună regiune care se confere fiecârei autorități fiecârei servină atribuțiunile’eâle bine determinate. Acestă regiune nu pate fi celă actuale,Jisă ale ordinii, care necunoace suveranitatea națiunii cândă e vorba de alegeri, care violeza legile și lasă ’n dispreță séü iebesce orice instituțiune democratică. St. Jianu. ADUNAREA DEPUTAȚILOR!). Ședința de Joul, 35 Ianmriü, 1873. Presinți 84 deputați. Ședința se deschide cu formalitățile obicinuite la ora 1 p. m Prescriptiile verbale ale ședinței precedinte i-se facă pre care adause și rectificări. Urmeza lungi și animate desbateri privitore lasă cerere de concediu a d-M Crade, care, la din contra, își dă demisiunea și a d-lui Stolojanu. D-lui Crace i se acordă concediă. Se pune la votă oa d-lui Stolojanu se i-se declare colegiulu vacante —după propunerea d-lui Gr. Ventura—și se respinge. Urmeză órecari desbateri privitóre la ordinea ^ileî. D. P. uilits aretă că comitetulu delegaților ei n’a terminată proiectulă pentru băuturile spirtale.Primidü ministru ruge din nod pe cameră a se ocupa cu bugetul, cu proiectele de credus și cu legile pentru resurse dn cari se să acopere acele credite. După mai multe desbateri, camera decide a trece în secțiuni spre a se ocupa cu legile declarate de argință. D. Gr. Ventura anunță că interpelare d-lui. ministru de justiție asupra stării deplorabile a justițiabiților din Galați din causa membriloiră de la tribunalele de camerciă. c Ședința se rădică. A KȚIONILE ECONOMICE TM Credibîilă fondarii și bancéi fl © scompttt și circulațiune. Discursa rostită de d. IONT) C. BRATIANU la 21 Ianuarie, în sala Ateneului. Domnilor, mai ântâiă trebuie să va prevestescă că nu viu se vă vorbescă ca membru ală comitatului i-