Romanulu, august 1873 (Anul 17)

1873-08-02

ROMANIST­ 2 AT­GUSTU 1873 Ea domină mai cu somn în lunele Augustă și Septembre. Epidemia de h­olera, care ’n 1866 a făcută destule victime, se pare c’a revenită se ne vi­­siteze. Depinde de la noi ca se mai facema locă, pe d’uă parte autorită­țile competente înândă măsurile cele mai severe pentru combaterea acestui flagelă, era pe dalta fie­care din noi dândă totü concursulu indispensabile în asemenea circunstărî. Anulă acesta h­olera e mai puține violente ca ’n 1868, ucrü nu e de mi­rare că produce destule victime, mai cu semn déca nu'i punemü stavile. Ea iubesce de preferință omenii slă­biți de diferite bule de mai nainte, pe cei ce urâiescă în condițiuni igienice cu totală defavorabile. Se se ’nlăture dorü eseesuli de băuturi, d’alimente indigeste sau insuficiinte, acțiunea fu­nestă a frigului, umiditatea, aerul­ vițiată și aglomerațiunea de omeni Într-unii spațiu restrânsă. Precauțiu­­nile ce trabuiescă luate­­ contra h­o­­lerei sunt­, după instrucțiunile pre­­sintate Academiei de medicină de co­­m­isiunea pentru h­oleră, urmatorele: Lărgirea și canalisarea stradelor­, smulțirea fontanelor, ca mijloce de salubritate, însoțite și bună servițiă zilnică bine regulat?’ și bine suprave­­ghiate, facă ca propagațiunea iei se fiă mai anevoie și chiar­ pentru cei a­­tinși mai ușiară. Déjit pentru tóte acestea este necesaria ca fie­care omü se observe într’una modă stricta re­­gulele igienei private, care nu tre­buiesc?­ neglese nici într’una timpii și mai riguroși în timpii de epidemia. Aceste regule privesc­: 1) locuința, 2) îmbrăcămintea, 3) alimentele și 4) ocupațiunea. 1. Cea d’ântâiă și cea mai im­por­­tantăö Îngrijire este a ave imprejura aerö curată. Esperiența a dovedită că cei ce ne­gl­igă acdăsca precauțiune în timpă de epidemie suntă cei mai espuși. Ne vomă feri dorft da ne culca vitrină cameră cu mai mulți ómeni. Dimineța vomă re’noui aerulu din cameră, des­­chis S^dă ferestrele, stabilindă ună cu­­rinte, înse fe­rind­u-na d’a sta în acelă tocă pe totă timpulă câtă cuvintele esiste. Vomă repeta acesta și peste zi, repetare dupa numărula cuienilor­ ce locuiescă acea cameră. Vomă de­părta tocă ce produce ouă mirosă greă, emanațiuni umede și nesănă­­tase. Tóte părțile ce constituie un casă $e fiă bine curățite, scările, curțile, bucătăriele, etc. Stradele se dă desă și bine măturate pe fie­care zir de necurățeniele de la boi­i, cai, etc., cari potă produce infecțiunea, causă favo­rabilă des­vol­tării h­olerei. Se va pune prin case, curți, și, în cozuri cândă e­­pidemia e mare, chiar­ pe strade vară nestinsă, atunci udată cu apă, oțetă sau acidă sulfurică; se va stropi prin case cu acidă ferică in soluțiune de 1 gramă la 10 grame apă, se va arde cărămizi și se va turna ’n ele oțetă, în fine se va ’a trebuința tóte desin­­fectantele. 2. Răcerea fiindă uă caută favora­bilă producerii c­olerei, se ne îmbră­­cămă bine și se nu ne desbrăcămă numai de câtă la fle­cr,re schimbare de temperatură. Pântecele și piciorele se dă bine păzite, de acea­a se reco­­mandă ciorapii și uă ncvngetare de lână. 8. Moderațiunea, atâtă de necesa­­riâ Iu tóte timpurile pentru întreți­nerea sănătății,, mai cu sema ’n tim­pul ă de h­oleră, e duu rigurosă nece­sitate. Ac­ia-a cari trăiescă într’ună regiune bună, sanătose, se ’lă țtă totă în acea stare, fără schimbare. Aceia­ a, cari nu trăiescă c’ună regiune igienică, se caute a ’­ă depărta ș’a adopta uă mâncare mai ușiară, alimente bune, digestive. Carnea, pescele sărată, car­nea pro grasă, prăjiturile, plăcintele, legumele apuse și pomele crude nu convină. Vinulă amestecată cu apă și berea sunt­ băuturi mai convenibile. Excesurile de vină și licoruri iorți se se ’nlăture. Sene ferimă d’a bea bău­turi reci în timpul ă cândă suntemă înădușiți, cândă suntemă în lucru sau cândă merge mă multă. Se nu mân­căm­ă bucatele ce nu ne placă sau suntă afumate, căci ni se ocasioneza stricări de stopand­ă. 4. Ocupațiunile, escesele de muncă corporale și spirituale trebuiască evi­tate, ca și escesele de alimente și beu­­turi. Fie­ care se și urmeze ocupațiu­­nile ordinare, într’ună modă regulată și fără mare ostenela. Făcendă ună escesă de forțe corporale, va trebui și ună suplimentă d’alimentațiune, ș’a­­tur­ci stomac­ulă va fi ’ncurcatü pré multă d’uă dată. Se recomandă dora părinților­, și mai cu sema directorilor­ de pensio­­nare, se aibă cea mai mare’ngrijire la tote aceste măsuri. Se observe și chiarü se guste, daca nu mănâncă, din alimen­­tațiunea ce se dă copiilord; apa se nu fi d­espusă sorelui. Se nu se grăma­­descă mulți într'un fj locă, prin medi­­tațiuni și dormitore. Nu mai puțină aceste regele privesc­ și armata. Primele ajutore ce se dau celoră loviți de h­oleră suntă: îndată ce se simte unf semnă din cele espuse, se mie șiorâză multă cantitatea de ali­mente, se va suprime cu totulă, daca bolnavul­ nu va ave gustă. Va bea 1 sau 2 cesci de ceară caldă de mu­șeței­­, apă de cretră cu gumă arabică, clistită cu apă caldă și cu scrobele, adăugândă și 4—5 picături de landană. Bai calde la piciore punândű sare, să­­pună sau făină de mașbară. Se stea in pată învelită bine, se i-se facă fre­cături peste totă corpulă cu oțetă aro­maticii sau spirtă de camforă etc. Deca boia se manifestă în totă forma, atunci se nu se 'ntânjie a se ave re­cursă la ospitcalula destinată de auto­ritate. In casulă contrariă, se va in­­sciința îndată medicul, care va da a­­jutorele necesarie bolnavului. Acesta se se facă âncă de la ’nceput­, nelà­­sândă se se treea mai multă de câtă timpulă pâné la sosirea medicului. Se nu se uite a nu lăsa în cameră, cu bolnavul, copii sód și alți ómeni să­nătoși. Ch. Pă­inescu. Internü de «pitari, ună adausă de 4 lei 66 bani, presta­­țiunea județenâ, din 9 lei, s’a rădicată la 12, și cea comunale, din 7, 50, s’a făcută 9 lei, astă­felă birniculă plătia în totale 33 lei 10 bani și patentarulă 53 lei 65 bani. In 1873, s’aă adausă la biră ancă două­­ flecimi comunale, de 3 lei 54 bani, era prestațiunea comunale, din 3 lei 75 bani, s’a făcută de 4 lei 50 bani; la patentă, fih­eimele comunale, din 2 lei 33 bani, s’aă rădicată la 4 lei 66 bani și prestațiunea comunală, din 9 lei, s’a făcută 12, astă-felă birniculă priitesce ’n totale 35 lei 62 bani, și patentatulă 58 lei 90 bani. In cee­a ce privesce impositulă asu­pra birjariloră, t­­a­­șă fostă, fără dis­tincț­iune, clasificați la ună feră. Așia: de la 1865—1867, platină 50 lei 20 bani, plus 144 lei, tasa de birjă, care’o totale făcea 194 lei 20 bani; în 1860, impositulă de 194 lei 20 bani s’a ră­dicată la 203 lei; în 1869, acesta cifră s’a făcută de 210 lei; în 1870 și 1871 s’a măuținută același imposită, era la 1872 s’a mărită la 223 lei 56 bani. în 1873, tasa de birjă, din 114, s­a rădicată la cifra de 365 lei, cea­a ce ’mpreuna cu contribuțiunea 86 lei 74 bani face 451 lei 74 bani, adică, în anul­ 1873, cândă suntă omnibuse și drumuri americane, tasa de birjă s’a mărită la 1 leă pe cei. In cee-a ce priveșce imposibulă asu­pra simigiiloră, ei platină: de la 1865 — 1867, 50 lei 20 bani; la 1868, 59 lei 20 bani; de la 1869 — 1871, 66 lei 70 bani; la 1872, 79 lei 56 bani, și în anul ă grației 1873, acésta cifră s’a rădicată la 86 lei 54 bani, mai a­­dâugendu-se uă nouă tasă, numită tasa de simigirie, de 20 lei nou! pe ană. Dup’acesta schiță, se vede lămurită că poporulă ’notă ’n fericire, după cum 4ică fosele guvernamentale. Totă In 1873, tasa de 8 lei și 12 bani, ce se punea asupra căiloră în 1872, s’a rădicată la 7 lei și 50 bani. Prin ur­mare, supt ună asemene regime, și caii ’nota 'n fericire» de beția 50,000 individe; în Germa­nia 40,000 ; în Statele­ Uni­te 38,000 ; in Rusia 10,000; în Belgia 4000 ; in Francia 1,500. Domnii Englesi pre­țuia scă­ mai multă! In cele 50,000 de Englesi, suntă 12,000 femei. Ună elevă din șccala Alfort se presinta la esamene. Déca ți­ se va presinta m­ă cală neastâmpărat întrebă profesorele, ce-aș consilia d-fcea proprietarului se facă? — L'ași consilia, răspunse candida­­turii, se’lă rănijâ câtă mai în grabă. Cu totă escelentele răspunsă, elevul­ nu fu admisă. Uă domnă bătrână, care conservase tote pretensiunile juneții, s’adresa la ună pictore renumită, rugându-îă se’i facă portretulă. Com­isiunile vă­ dată acceptate, devina­­ zise artistului: — Domnulă meă, nu te rogă de câtă ună lucru, portretulă se'mi se­mene. — Oh! domnă, réspunse pictorese ihjondú, daca ți-ași împlini dorința, nu mai ierta nici­ uă­ dată. piariulă La Chronique, din Bruxel­les, anunță ’n acest­ termini că nu va apare cu ocasiunea Pentecosteloră: „Musica conduetoriloră avânduse dea ună concertă astăzi, dina, Pentecoste­lază, se prevede m­ă timpă asia de réit, în câtă nimeni nu va voi sc­osa din casă. Tipografii remânândă a­casă, atelierele vor­ fi gele; prin urmare nici La Chronique, nici cele-î-alte -i­­arie nu vor­ aparé.“ (La Turquier PANSAREA CONTRIBUTIOEILOȘU Eco­uă dare de semn despre spo­rirea impositeloră asupra unui simplu birnică ș’unui patentară de clasa VIII, încependă de la 1865—1878, anulă ’notării ’n fericire: De la 1865 — 1867 inclusivă, ună birnică plătia ’n totale 21 lei 31 bani, ș’unu­ patentară de clasea Vili, 27 lei 99 bani. In 1868, s’a adăugată pres­­tațiunea județiană de 4 lei 50 bani pentru birnică și de 9 lei pentru pa­tentară, astă­felă în­câtă bhirulă s’a ridicată la 25 lei 81 bani, era patenta la 36 lei 99 bani. In 1869, pe lingă prestațiunea județană, s’a mai adausă și prestațiunea comunală de 3 lei 7­5 bani pentru birnică și de 7 lei 50 bani pentru patentară, astă­felă în­câtă birulă s’a rădicată la 29 lei 56 bani , și patenta la 44 lei 49 bani. In 1870 și 187 !, birulă și patenta nu s’aă spo­rită. In 1872, s’a adausa la biru doua zecimi comunale, de 3 lei 4­5 bani pen­tru biruică, eră la patenta s’a pusă piariilă Aurora Craiovei, din 4 Iu­­lie, anulă curinte, conține un„ arti­­clu intitulat „Dima­ oribile,“ prin care se arăta că copiii găsiți în orașial­ Craiova, din lipsa unui institute ad­­hoc’și a neîngrijirii doiciloră, la cari ei se daă de către primăria, se perdă toți, fara române umilă în viață. După rela­ți­unea primită acum de la acea primărie, se constată inexac­­titea aceloră aserțiuni, aflându-se m­ă numără de 44 copii dați de primăria în adopțiune pe la diferite persone, și m­ă numără de 50, care se întrețină și astăzi de comună în etate de 4—13 ani, dintre cari umilă se află chiară stipendiată în liceul­ Statului, și mai mulți urmând­ cursurile la scalele primare. Lipsa u­nui institutii speciale pentru crescerea unoru asemeni copii lăpădațî se simte în adeverü de multă timpa, pri­măria Ruse­na putută înființa ună a­­semenea institute din causa restrîn­­seloră mijloce pecuniare. Se speră că, după înțelegerea luată cu epitropia bisericei Madona-Dudu, în curăudă acestă orașiă va fi dotată cu ună asemenea institută. (Monitorele). (Comunicații). FELURIMI. De cândă Francia e dotată cu uă lege asupra beției publice, Francesii trecă ca poporulă celă mai bețivă din lume» Ecă énsé uă statistică, care arăta lucrurile după cum suntă : In Englitera, pe fie­care ană, moră PARTEA ECONOMICA. Bechetă, 30 iun­ă.— Sosite 31 coră­bii deșerte, 9 pornite deșarte, vapore sosite 3, pornite 2 și bastimente ’n portă 80. Chila de crija 48 lei, prețulă altoră producte celă cunoscută. S’aă esportată 100 chile de porumbă. Calafată, 30 luliă.—Un corabia so­sită deșartă; 2 vapore sosite și 2 por­nite. Ună bastimentă remi­sa in­portă. Giurgiu, 31 luliă. — Corăbii pornite încărcate 2: sosită 1 vaporă, porniță 1 și 28 bastimente ’n portă. Chila de grâu ciacâră, calitatea I, lei 80—98 ; de porumbă 48 — 57;de or$ă lei 30— lei 36 bani 50; de rapiță 90 — 109 lei. S’aă esportată 108 chile de grâă și 500 de porumbă. Oltenița, 31 lul­ă. — Sonte 2 vase încărcate, 1 porniță deșertă, 1 încăr­cată , sosită 1 vaporă , pornită 1 și 47 bastimente rămase ’n portă. Grâ­­ulă ciacâră, calitatea I, lei 99 —100 chila; prijulă 38 — 39;rapița 105 —106. S’aă esportată 553 chile de rapiță și s’aă importată 220 tone de cherestea, în valore de 5500, 26 £ tone de vinuri, săpunuri, și nântă în valore de 2000 lei. Călărași, 30 luliă.—Sosite 10 coră­­bii deșarte. Chila de or­ jă 35—38 lei. Alte vânderi de producte se facă pu­­ține seu de rocă. Galați, 30 luliă.— Sosită 1 corabiă încărcată și pornite 2 deșarte. Vapore 3 sosite și 2 pornite,41 vase ’n portă. Chila de grâu ghirca 78 lei; de orgă lei 27—30 bani 28; de presti 29 lei; de secară 22—25 lei. S’aă importată diferite produse în valore de 367.030 lei. Cursul­ lirei sterling (Londra) 96—97.30. Marsilia franc. 97—97.15. Ismailă, 31 lul­ă.—Uă corabiă de­­șârtâ și 1 vaporă sosite: bastimente în portă 2. Chila de grâă arnăută, ca­litatea I, lei 86—90; calitatea II, lei 67— 82—85; chila de porumbă 48—50; de prijă 30 — 32; de secară 48 — 50; de rapiță sălbatecă 32—34. Suta de c­­eale de făină 48—50 lei. ACTE OFICIALE D. Petru Dimitriu se confirmă în postură de supleantă comerciale pe lângă secția co­merciale a tribunalului n­­­ouă. — D. Ion Ia­­mandi se numesce ajutore de grefă, clase» I, la curtea de apelă din Dșî, în locals d-lui Gr. Vasiliu, care trece în postură ocu­pată de d. Iamandi. — D. I. Ghețu, actuale institutore de clasea I și II la șcala pri­mară de băieți din Pan­ci­u, te numesc« ia postură de revisore școlară a­­ districtului Vaslui”. — D. Ion Coi­tinescu este întărită în postură de șefă ală cancelariei episco­piei de Buteă. — Se aprobă pr­ovisoriă per­mutarea d-lui Leon Boteze, guardură gene­rale ală județului Botoșiani, în aceași ca­litate la județul­ Tecuciă, în locul ă d-lui Stelean Teodorescu, care va trece la jude­țul­­ Ialomița, în locul ă d-lui Urecheni, eră­d. Urecheni va trece la județul­ Boto­­șiani, în aceași calitate unde a fostă și mai înainte. — Perceptorele poștale clasta II Te­odorescu Constantin se degradeze la per­­ceptare clasea III pentru nedepunerea ga­ranției pe r­iua de 1 Augustă; oficiantele superiore clase­a III Bădulescu Searlată se destituie pe tjiua de 1 Augustă, fiind­ dată judecăței; oficiantele clasea II Iordăchescu Emanoilă se destituie pe 4­un­ie 9 iulie, ființă dată judecăței, oficiantele cîasea III Vasilescu Constantină I se pune în disponi­bilitate după cerere; de mi­a­nu­ne a ofician­teiul cîasea III Cmmănescu Constantin se primea sec pe­­ ziua de 7 iuli­. — Se naintăză la gradulu de perceptor © cîasea II, actualele perceptore cîasea III Damiană Ion; la gra­dul a de oficiante cîasea I, actualele oficiante cîasea II, Teodorescu Titus; la gradul­ de oficiante cîasea II, actualele oficianți cîasea III Rusu Ion și Michailescu Nicolae; la gra­dul­­ de oficianți cîasea III, după esan­onă, actualii elevi cîasea I, Balasie George, Ie­nescn Michailo și Andreescu Victori. Se re­­primeșcă, la gradul­ de oficiante superior«? clasea III, D. Botezatu Teodoră, fostă ofi­ciante superiore clasea IlI , la gradul­ de oficiante clasea III, d. Cernat «sen Dimitrie, fostă oficiante de cla­sa III. — D. Ion Viiu și Oren­u s’a confirmată in funcțiunea de pri­mare ală comunei urbane Turnu­-Migurele, din districtulă Teleormană, ari în aci­a de anutare d-nii Michailü Zăgănescu și Michail?. Stefanescu. — D. Alesandru Moruzi s’a con­­firmată în funcțiun­a de primare ală comu­nei urbane Galați, din districtul­ Cuvurlură, era în acea de ajutare pe lângă d-se ® d-ai. Michailă Ion, C. Varlam, C. Georgescu, D­­Balabane, P. Boțană și D. Nedelcu. CUR8ULU VIENEI. 9 Augustil 1873. 5| Renta de e hârtie — - — — 68 65­5§ Renta metalică. —--------— — 73 — Loturile de D­ i­ri din 1866 —- t~ 103 35 Acțiunile Ba ncei naționale ----------<­82 — Acțiunile Credit-Anstalt----------------23|­ 05 Londra 3 luni — — — — — --- 11Ó 90 Paria idem —-------— — — — — 77 — Oblig, rurale ungare — — — — gj 75 50 Idem idem transilvane —— —— — 5| 75 Idem idem Banat-Timișorra — — 5| 74 — Idem idem croate-slavone — — 5­ 105 75 Argintură contra h­ârtî! — — — —• — —■ Napoleon d’or — —--------- -----------8 35& INSTITUTULU V. A. URECHIA. (­ lila Fîlipescului, la șiosea). Amă apare a încunosciința pe pă­rinții vechiloră mei elevi și pe acei carii acum 1e urmă aă oprită locuri în internată pentru copilașii d-loră, că ’n ziua de 15 Augusto (sora 8 ore) trebuie ae fiu intrați toți școlarii la institutii, căci cursurile începă negre­șită în 16 Augustă. Totă-d’uă-dateamă onore a vesti pă­­rințiloră carii âncă aă întârziată a o­­pri locuri pentru copiii dumnelor­, ca mai suntă câte­va disponibile în in­­ternatură meă. Doritorii d’a visita institutulă meă, o potă face în veri­ ce Zb până la 15 August­, de la 7 —10 ore dimineța. Visita acesta crede că ară puté inte­­r­esa mai alesă pe domnii institutori din capitală, căci ară vede principa­lele aparate didactice de la esposi­ta­­țiunea din Paris și de la cea actuală din Viena. V. A. Urechi<4

Next