Romanulu, august 1873 (Anul 17)
1873-08-02
ROMANIST 2 ATGUSTU 1873 Ea domină mai cu somn în lunele Augustă și Septembre. Epidemia de holera, care ’n 1866 a făcută destule victime, se pare c’a revenită se ne visiteze. Depinde de la noi ca se mai facema locă, pe d’uă parte autoritățile competente înândă măsurile cele mai severe pentru combaterea acestui flagelă, era pe dalta fiecare din noi dândă totü concursulu indispensabile în asemenea circunstărî. Anulă acesta holera e mai puține violente ca ’n 1868, ucrü nu e de mirare că produce destule victime, mai cu semn déca nu'i punemü stavile. Ea iubesce de preferință omenii slăbiți de diferite bule de mai nainte, pe cei ce urâiescă în condițiuni igienice cu totală defavorabile. Se se ’nlăture dorü eseesuli de băuturi, d’alimente indigeste sau insuficiinte, acțiunea funestă a frigului, umiditatea, aerul vițiată și aglomerațiunea de omeni Într-unii spațiu restrânsă. Precauțiunile ce trabuiescă luate contra holerei sunt, după instrucțiunile presintate Academiei de medicină de comisiunea pentru holeră, urmatorele: Lărgirea și canalisarea stradelor, smulțirea fontanelor, ca mijloce de salubritate, însoțite și bună servițiă zilnică bine regulat?’ și bine supraveghiate, facă ca propagațiunea iei se fiă mai anevoie și chiar pentru cei atinși mai ușiară. Déjit pentru tóte acestea este necesaria ca fiecare omü se observe într’una modă stricta regulele igienei private, care nu trebuiesc? neglese nici într’una timpii și mai riguroși în timpii de epidemia. Aceste regule privesc: 1) locuința, 2) îmbrăcămintea, 3) alimentele și 4) ocupațiunea. 1. Cea d’ântâiă și cea mai importantăö Îngrijire este a ave imprejura aerö curată. Esperiența a dovedită că cei ce negligă acdăsca precauțiune în timpă de epidemie suntă cei mai espuși. Ne vomă feri dorft da ne culca vitrină cameră cu mai mulți ómeni. Dimineța vomă re’noui aerulu din cameră, deschis S^dă ferestrele, stabilindă ună curinte, înse ferindu-na d’a sta în acelă tocă pe totă timpulă câtă cuvintele esiste. Vomă repeta acesta și peste zi, repetare dupa numărula cuienilor ce locuiescă acea cameră. Vomă depărta tocă ce produce ouă mirosă greă, emanațiuni umede și nesănătase. Tóte părțile ce constituie un casă $e fiă bine curățite, scările, curțile, bucătăriele, etc. Stradele se dă desă și bine măturate pe fiecare zir de necurățeniele de la boii, cai, etc., cari potă produce infecțiunea, causă favorabilă desvoltării holerei. Se va pune prin case, curți, și, în cozuri cândă epidemia e mare, chiar pe strade vară nestinsă, atunci udată cu apă, oțetă sau acidă sulfurică; se va stropi prin case cu acidă ferică in soluțiune de 1 gramă la 10 grame apă, se va arde cărămizi și se va turna ’n ele oțetă, în fine se va ’a trebuința tóte desinfectantele. 2. Răcerea fiindă uă caută favorabilă producerii colerei, se ne îmbrăcămă bine și se nu ne desbrăcămă numai de câtă la flecr,re schimbare de temperatură. Pântecele și piciorele se dă bine păzite, de aceaa se recomandă ciorapii și uă ncvngetare de lână. 8. Moderațiunea, atâtă de necesariâ Iu tóte timpurile pentru întreținerea sănătății,, mai cu sema ’n timpul ă de holeră, e duu rigurosă necesitate. Acia-a cari trăiescă într’ună regiune bună, sanătose, se ’lă țtă totă în acea stare, fără schimbare. Aceia a, cari nu trăiescă c’ună regiune igienică, se caute a ’ă depărta ș’a adopta uă mâncare mai ușiară, alimente bune, digestive. Carnea, pescele sărată, carnea pro grasă, prăjiturile, plăcintele, legumele apuse și pomele crude nu convină. Vinulă amestecată cu apă și berea sunt băuturi mai convenibile. Excesurile de vină și licoruri iorți se se ’nlăture. Sene ferimă d’a bea băuturi reci în timpul ă cândă suntemă înădușiți, cândă suntemă în lucru sau cândă merge mă multă. Se nu mâncămă bucatele ce nu ne placă sau suntă afumate, căci ni se ocasioneza stricări de stopandă. 4. Ocupațiunile, escesele de muncă corporale și spirituale trebuiască evitate, ca și escesele de alimente și beuturi. Fie care se și urmeze ocupațiunile ordinare, într’ună modă regulată și fără mare ostenela. Făcendă ună escesă de forțe corporale, va trebui și ună suplimentă d’alimentațiune, ș’aturci stomaculă va fi ’ncurcatü pré multă d’uă dată. Se recomandă dora părinților, și mai cu sema directorilor de pensionare, se aibă cea mai mare’ngrijire la tote aceste măsuri. Se observe și chiarü se guste, daca nu mănâncă, din alimentațiunea ce se dă copiilord; apa se nu fi despusă sorelui. Se nu se grămadescă mulți într'un fj locă, prin meditațiuni și dormitore. Nu mai puțină aceste regele privesc și armata. Primele ajutore ce se dau celoră loviți de holeră suntă: îndată ce se simte unf semnă din cele espuse, se mie șiorâză multă cantitatea de alimente, se va suprime cu totulă, daca bolnavul nu va ave gustă. Va bea 1 sau 2 cesci de ceară caldă de mușeței, apă de cretră cu gumă arabică, clistită cu apă caldă și cu scrobele, adăugândă și 4—5 picături de landană. Bai calde la piciore punândű sare, săpună sau făină de mașbară. Se stea in pată învelită bine, se i-se facă frecături peste totă corpulă cu oțetă aromaticii sau spirtă de camforă etc. Deca boia se manifestă în totă forma, atunci se nu se 'ntânjie a se ave recursă la ospitcalula destinată de autoritate. In casulă contrariă, se va insciința îndată medicul, care va da ajutorele necesarie bolnavului. Acesta se se facă âncă de la ’nceput, nelàsândă se se treea mai multă de câtă timpulă pâné la sosirea medicului. Se nu se uite a nu lăsa în cameră, cu bolnavul, copii sód și alți ómeni sănătoși. Ch. Păinescu. Internü de «pitari, ună adausă de 4 lei 66 bani, prestațiunea județenâ, din 9 lei, s’a rădicată la 12, și cea comunale, din 7, 50, s’a făcută 9 lei, astăfelă birniculă plătia în totale 33 lei 10 bani și patentarulă 53 lei 65 bani. In 1873, s’aă adausă la biră ancă două flecimi comunale, de 3 lei 54 bani, era prestațiunea comunale, din 3 lei 75 bani, s’a făcută de 4 lei 50 bani; la patentă, fiheimele comunale, din 2 lei 33 bani, s’aă rădicată la 4 lei 66 bani și prestațiunea comunală, din 9 lei, s’a făcută 12, astă-felă birniculă priitesce ’n totale 35 lei 62 bani, și patentatulă 58 lei 90 bani. In ceea ce privesce impositulă asupra birjariloră, tașă fostă, fără distincțiune, clasificați la ună feră. Așia: de la 1865—1867, platină 50 lei 20 bani, plus 144 lei, tasa de birjă, care’o totale făcea 194 lei 20 bani; în 1860, impositulă de 194 lei 20 bani s’a rădicată la 203 lei; în 1869, acesta cifră s’a făcută de 210 lei; în 1870 și 1871 s’a măuținută același imposită, era la 1872 s’a mărită la 223 lei 56 bani. în 1873, tasa de birjă, din 114, sa rădicată la cifra de 365 lei, ceaa ce ’mpreuna cu contribuțiunea 86 lei 74 bani face 451 lei 74 bani, adică, în anul 1873, cândă suntă omnibuse și drumuri americane, tasa de birjă s’a mărită la 1 leă pe cei. In cee-a ce priveșce imposibulă asupra simigiiloră, ei platină: de la 1865 — 1867, 50 lei 20 bani; la 1868, 59 lei 20 bani; de la 1869 — 1871, 66 lei 70 bani; la 1872, 79 lei 56 bani, și în anul ă grației 1873, acésta cifră s’a rădicată la 86 lei 54 bani, mai adâugendu-se uă nouă tasă, numită tasa de simigirie, de 20 lei nou! pe ană. Dup’acesta schiță, se vede lămurită că poporulă ’notă ’n fericire, după cum 4ică fosele guvernamentale. Totă In 1873, tasa de 8 lei și 12 bani, ce se punea asupra căiloră în 1872, s’a rădicată la 7 lei și 50 bani. Prin urmare, supt ună asemene regime, și caii ’nota 'n fericire» de beția 50,000 individe; în Germania 40,000 ; în Statele Unite 38,000 ; in Rusia 10,000; în Belgia 4000 ; in Francia 1,500. Domnii Englesi prețuia scă mai multă! In cele 50,000 de Englesi, suntă 12,000 femei. Ună elevă din șccala Alfort se presinta la esamene. Déca ți se va presinta mă cală neastâmpărat întrebă profesorele, ce-aș consilia d-fcea proprietarului se facă? — L'ași consilia, răspunse candidaturii, se’lă rănijâ câtă mai în grabă. Cu totă escelentele răspunsă, elevul nu fu admisă. Uă domnă bătrână, care conservase tote pretensiunile juneții, s’adresa la ună pictore renumită, rugându-îă se’i facă portretulă. Comisiunile vă dată acceptate, devina zise artistului: — Domnulă meă, nu te rogă de câtă ună lucru, portretulă se'mi semene. — Oh! domnă, réspunse pictorese ihjondú, daca ți-ași împlini dorința, nu mai ierta nici uă dată. piariulă La Chronique, din Bruxelles, anunță ’n acest termini că nu va apare cu ocasiunea Pentecosteloră: „Musica conduetoriloră avânduse dea ună concertă astăzi, dina, Pentecostelază, se prevede mă timpă asia de réit, în câtă nimeni nu va voi scosa din casă. Tipografii remânândă acasă, atelierele vor fi gele; prin urmare nici La Chronique, nici cele-î-alte -iarie nu vor aparé.“ (La Turquier PANSAREA CONTRIBUTIOEILOȘU Ecouă dare de semn despre sporirea impositeloră asupra unui simplu birnică ș’unui patentară de clasa VIII, încependă de la 1865—1878, anulă ’notării ’n fericire: De la 1865 — 1867 inclusivă, ună birnică plătia ’n totale 21 lei 31 bani, ș’unu patentară de clasea Vili, 27 lei 99 bani. In 1868, s’a adăugată prestațiunea județiană de 4 lei 50 bani pentru birnică și de 9 lei pentru patentară, astăfelă încâtă bhirulă s’a ridicată la 25 lei 81 bani, era patenta la 36 lei 99 bani. In 1869, pe lingă prestațiunea județană, s’a mai adausă și prestațiunea comunală de 3 lei 75 bani pentru birnică și de 7 lei 50 bani pentru patentară, astăfelă încâtă birulă s’a rădicată la 29 lei 56 bani , și patenta la 44 lei 49 bani. In 1870 și 187 !, birulă și patenta nu s’aă sporită. In 1872, s’a adausa la biru doua zecimi comunale, de 3 lei 45 bani pentru biruică, eră la patenta s’a pusă piariilă Aurora Craiovei, din 4 Iulie, anulă curinte, conține un„ articlu intitulat „Dima oribile,“ prin care se arăta că copiii găsiți în orașial Craiova, din lipsa unui institute adhoc’și a neîngrijirii doiciloră, la cari ei se daă de către primăria, se perdă toți, fara române umilă în viață. După relațiunea primită acum de la acea primărie, se constată inexactitea aceloră aserțiuni, aflându-se mă numără de 44 copii dați de primăria în adopțiune pe la diferite persone, și mă numără de 50, care se întrețină și astăzi de comună în etate de 4—13 ani, dintre cari umilă se află chiară stipendiată în liceul Statului, și mai mulți urmând cursurile la scalele primare. Lipsa unui institutii speciale pentru crescerea unoru asemeni copii lăpădațî se simte în adeverü de multă timpa, primăria Rusena putută înființa ună asemenea institute din causa restrînseloră mijloce pecuniare. Se speră că, după înțelegerea luată cu epitropia bisericei Madona-Dudu, în curăudă acestă orașiă va fi dotată cu ună asemenea institută. (Monitorele). (Comunicații). FELURIMI. De cândă Francia e dotată cu uă lege asupra beției publice, Francesii trecă ca poporulă celă mai bețivă din lume» Ecă énsé uă statistică, care arăta lucrurile după cum suntă : In Englitera, pe fiecare ană, moră PARTEA ECONOMICA. Bechetă, 30 iună.— Sosite 31 corăbii deșerte, 9 pornite deșarte, vapore sosite 3, pornite 2 și bastimente ’n portă 80. Chila de crija 48 lei, prețulă altoră producte celă cunoscută. S’aă esportată 100 chile de porumbă. Calafată, 30 luliă.—Un corabia sosită deșartă; 2 vapore sosite și 2 pornite. Ună bastimentă remisa inportă. Giurgiu, 31 luliă. — Corăbii pornite încărcate 2: sosită 1 vaporă, porniță 1 și 28 bastimente ’n portă. Chila de grâu ciacâră, calitatea I, lei 80—98 ; de porumbă 48 — 57;de or$ă lei 30— lei 36 bani 50; de rapiță 90 — 109 lei. S’aă esportată 108 chile de grâă și 500 de porumbă. Oltenița, 31 lulă. — Sonte 2 vase încărcate, 1 porniță deșertă, 1 încărcată , sosită 1 vaporă , pornită 1 și 47 bastimente rămase ’n portă. Grâulă ciacâră, calitatea I, lei 99 —100 chila; prijulă 38 — 39;rapița 105 —106. S’aă esportată 553 chile de rapiță și s’aă importată 220 tone de cherestea, în valore de 5500, 26 £ tone de vinuri, săpunuri, și nântă în valore de 2000 lei. Călărași, 30 luliă.—Sosite 10 corăbii deșarte. Chila de or jă 35—38 lei. Alte vânderi de producte se facă puține seu de rocă. Galați, 30 luliă.— Sosită 1 corabiă încărcată și pornite 2 deșarte. Vapore 3 sosite și 2 pornite,41 vase ’n portă. Chila de grâu ghirca 78 lei; de orgă lei 27—30 bani 28; de presti 29 lei; de secară 22—25 lei. S’aă importată diferite produse în valore de 367.030 lei. Cursul lirei sterling (Londra) 96—97.30. Marsilia franc. 97—97.15. Ismailă, 31 lulă.—Uă corabiă deșârtâ și 1 vaporă sosite: bastimente în portă 2. Chila de grâă arnăută, calitatea I, lei 86—90; calitatea II, lei 67— 82—85; chila de porumbă 48—50; de prijă 30 — 32; de secară 48 — 50; de rapiță sălbatecă 32—34. Suta de ceale de făină 48—50 lei. ACTE OFICIALE D. Petru Dimitriu se confirmă în postură de supleantă comerciale pe lângă secția comerciale a tribunalului nouă. — D. Ion Iamandi se numesce ajutore de grefă, clase» I, la curtea de apelă din Dșî, în locals d-lui Gr. Vasiliu, care trece în postură ocupată de d. Iamandi. — D. I. Ghețu, actuale institutore de clasea I și II la șcala primară de băieți din Panciu, te numesc« ia postură de revisore școlară a districtului Vaslui”. — D. Ion Coitinescu este întărită în postură de șefă ală cancelariei episcopiei de Buteă. — Se aprobă provisoriă permutarea d-lui Leon Boteze, guardură generale ală județului Botoșiani, în aceași calitate la județul Tecuciă, în locul ă d-lui Stelean Teodorescu, care va trece la județul Ialomița, în locul ă d-lui Urecheni, erăd. Urecheni va trece la județul Botoșiani, în aceași calitate unde a fostă și mai înainte. — Perceptorele poștale clasta II Teodorescu Constantin se degradeze la perceptare clasea III pentru nedepunerea garanției pe riua de 1 Augustă; oficiantele superiore clasea III Bădulescu Searlată se destituie pe tjiua de 1 Augustă, fiind dată judecăței; oficiantele clasea II Iordăchescu Emanoilă se destituie pe 4unie 9 iulie, ființă dată judecăței, oficiantele cîasea III Vasilescu Constantină I se pune în disponibilitate după cerere; de mianune a oficianteiul cîasea III Cmmănescu Constantin se primea sec pe ziua de 7 iuli. — Se naintăză la gradulu de perceptor © cîasea II, actualele perceptore cîasea III Damiană Ion; la gradul a de oficiante cîasea I, actualele oficiante cîasea II, Teodorescu Titus; la gradul de oficiante cîasea II, actualele oficianți cîasea III Rusu Ion și Michailescu Nicolae; la gradul de oficianți cîasea III, după esanonă, actualii elevi cîasea I, Balasie George, Ienescn Michailo și Andreescu Victori. Se reprimeșcă, la gradul de oficiante superior«? clasea III, D. Botezatu Teodoră, fostă oficiante superiore clasea IlI , la gradul de oficiante clasea III, d. Cernat «sen Dimitrie, fostă oficiante de clasa III. — D. Ion Viiu și Orenu s’a confirmată in funcțiunea de primare ală comunei urbane Turnu-Migurele, din districtulă Teleormană, ari în acia de anutare d-nii Michailü Zăgănescu și Michail?. Stefanescu. — D. Alesandru Moruzi s’a confirmată în funcțiuna de primare ală comunei urbane Galați, din districtul Cuvurlură, era în acea de ajutare pe lângă d-se ® d-ai. Michailă Ion, C. Varlam, C. Georgescu, DBalabane, P. Boțană și D. Nedelcu. CUR8ULU VIENEI. 9 Augustil 1873. 5| Renta de e hârtie — - — — 68 655§ Renta metalică. —--------— — 73 — Loturile de D iri din 1866 —- t~ 103 35 Acțiunile Ba ncei naționale ----------<82 — Acțiunile Credit-Anstalt----------------23| 05 Londra 3 luni — — — — — --- 11Ó 90 Paria idem —-------— — — — — 77 — Oblig, rurale ungare — — — — gj 75 50 Idem idem transilvane —— —— — 5| 75 Idem idem Banat-Timișorra — — 5| 74 — Idem idem croate-slavone — — 5 105 75 Argintură contra hârtî! — — — —• — —■ Napoleon d’or — —--------- -----------8 35& INSTITUTULU V. A. URECHIA. ( lila Fîlipescului, la șiosea). Amă apare a încunosciința pe părinții vechiloră mei elevi și pe acei carii acum 1e urmă aă oprită locuri în internată pentru copilașii d-loră, că ’n ziua de 15 Augusto (sora 8 ore) trebuie ae fiu intrați toți școlarii la institutii, căci cursurile începă negreșită în 16 Augustă. Totă-d’uă-dateamă onore a vesti părințiloră carii âncă aă întârziată a opri locuri pentru copiii dumnelor, ca mai suntă câteva disponibile în internatură meă. Doritorii d’a visita institutulă meă, o potă face în veri ce Zb până la 15 August, de la 7 —10 ore dimineța. Visita acesta crede că ară puté interesa mai alesă pe domnii institutori din capitală, căci ară vede principalele aparate didactice de la espositațiunea din Paris și de la cea actuală din Viena. V. A. Urechi<4