Romanulu, august 1873 (Anul 17)

1873-08-04

ANULU ALU­I EPTR-SPEK-fLECELE Redactiunea si Administraijiuncii, Strada Academicii, No. 20. V0R8CE ȘI VEI PUTE Orî-ce cereri pentru România, se adre­­seză la adminiatrațiunea «Jinicolii. ANUNȚURI n pagina a IV, epațiule de 30 litere 40 bani In pagina a III, linia 2 leî. A­re adresa LA PARIS: la u­ niî Crain et Mi­­coud, 9, rue Drouot, 9. LA WIE­NA s­lad­ nîi Haasenstein și Vogler Neuermarkt, II. Scrisori și ot­­ ce trimiterx ne francaze vor­ fi refnsate.—Articlele nepublicate se vor arde, 20 BANI EXEMPLARULU. Edițiunea de sera SERVICIU TELEGRAFICA arui “ROMÂNULUI.“ Jind­rid. M Augustă. — Uă vapore de resbelu spaniole a capturată vapor ea englese, încărcată cu arme și munițiuni, destinate carliștiloru și menite a fi descărcate ’n por­tul­u de la Sant-Sebastian. SAMBATA, 4 AUGUSTU, 1873. EU1EM­EZA­ TE ȘI TEI FI ABO­NAMENTE in Capitale: um­ana 48 lei; =ese luni 24 lei trei luni 12 lei; ne lună, 5 lei In Districte: unii anii 58 lei; =4 se luni 29 lei trei luni 15 lei; nă lună 6 lei Francia, Rulia și A­nglia, pe trim­istrii fr. 20 Austria și Germania, pe trimistru franci 3. A se adresa, LA PARIS: la d. Darras-Ha­­legrain, Rue de l’ancienne comedie 5, și in d-nií Órain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA WIENA: lad. B. G. Popovict,Fleisch* markt, 15. IIUCUR1SCI8 1 15 Certa dintre comună și poliția, în privința primului sacagiu, s’a curmatu prin celă mai absolută triumfă ală po­liției. Nodulă neputânde fi deslegata, era fu tăiată , guvernulă desființa tóte starostiele, ș’astă-felă d. Brăiloiu rein­tră în casa Comunei mulțămită , sflă avândă aerulă d’a fi mulțămită de sfă­­rîmarea acestui sîmbure­ală asociațiu­­nii comercianților­ și industriașiloră. Avemö énse astăzi plăcerea d’a pre­­sinte membrilor­ Comunei Bucuresci spresiunea simțimintelor m nfistre de recunoscință. D. Danielopulo a propusă că suma ce se dă societății române „de arme și gimnastică“ să se dea societății nem­­țesci, și „serbarea tragerii la semnă comunale“ să se facă, în acestă ană, la ticulă nemțescă. .Propunerea s’a respinsă de consi­­liu, în majoritate.“ Arătarămă in numerele trecute că tirulă și șefila suntă unul­ din mirifi­cele cele mai puterice ale propagandei germane. D. Danielopulo a scăpată negreșită din vedere acesta periculfică propagandă, majoritatea membrilor, éasé a ’nțelesă-o, și d’acea­a a luată decisiunea d’a susține societatea de ar­me a Româniloră. Guvernulă revine astăzi asupra funcțiuniloră , prin organulă săă de căpeteni­â. Acesta este una dreptă ală săă, și chiară uă djitoriă, căci afacerea este de cea mai mare însemnătate pentru România. Cee­a ce ne pare rea, pentru guvernă mai cu sfimă, este ca Pressa nu discută, ci lovesce, nu de­monstra, ci ’ajură. Ea ’ncepe pen’ a ifice că „Românulu se repetă pene la monotonia.“ Intrebămă : Cine a pusă și pune mereu Gestiu­nea pe tapetă , noi sfiă guvernulă ? Și chiară dsica ne-amă repeți „până la monotonia,“ de ce nu place guver­nului d’a se vorbi mereu, și ’n tóte modurile, și de către cei mai mulți Români, într’uă cestiune de care suntă legate cele mai de căpeteniă interese economice și strategice ale țarei ? Are elă dreptate? Cu câtă se va vorbi mai multă, cu atâtă dreptatea i­ se va pune ’n evi­­dință. N are dreptate ? Cu câtă se va vorbi mai multă, cu atâtă sfira se va lumina și ’să va opri d’a face uă greșifilă, care ară ruina comercială și industria română. Pressa zice : „Pasiunea cu care splontfiză ei a­­cestă casă de bătaie, repetindă aceleași spaime băbesc­, aceleași afirmări de cuceriri economice și strategice făr’a aduce nici ună argumentă seriosă și­­ convingătorii iu aceistă importantă­­ cestiune, toate acestea spume ale pasiu­­­­nii și urei de partită, într’uă cestiune­­ economică, probfită până la evidință că nu iubirea de afică și interesele iei generale suntă preocupațiunile opo­­sanțiloră noștril de la Românulu.“ „Spume, pasiuni, ură, lipsă de patriotismu, etc.“­ Pe ce temeiu ni se facă nouă aceste acusărî, făr’a fi, la rendule nostru, în dreptă a le ’nnfirce acusatoriloră noștrii? Ce feră ? Cestiunile economice nu merită, după do, miniștrii, se fia des­­bătute necontenită și ch­iară cu pa­siune ? Ungurii ceră cu pasiune aceste func­­țiuni: noi le combatemă cu pasiune: guvernul ă le acordă fără pasiune, ciferă în contra unui votă ală Camerei, și totă noi meritămă acuzarea de lipsă de patriotismă, etc.? Ofiră, adauge Pressa, cei de la Ro­­măniță n’aă opusă nici ună argumentă temeinică, ci numai „spume ale pa­siunii și spaime bäbesci.“ Amă cre­zută și credemă că, celă puțină în 15 numere, amă stată pe tărâmură eco­nomică ș’amă dată dovedi pipăite, ce nici uă­ dată n’am fostă combătute. Nu este asta? Ei bine, vomă opune și astăzi, pe scurtă ș’uă parte numai din acele dovedi­. Mai ântâiă, in cee­a ce privesce ac­­tulă anti-constituționale și foarte gravă, nu ni s’a respunsă nici pene astăzi. Acelă actă este coprinsă in cea­a ce a spusă fin­a­le Messager de Paris de la 9 Masă. Ecfi’lă: „Cestiunea funcțiuniloră căseloră ungare cu căiele române stă totu­ des­chisă și nu se pfite resolve de câtă în­­tr’ună modă Cil to­tuu­­i opușii celui din urma rotii emisii de came­rele române. D. Costa-Foru a ru­gată pe cornițele Andrassy de a nul lua ’n serioșii acești­ rotii, fiindn­­că guvernul ii își propune a face se se reformeze." Rugămă SÖ se respunsă, scurtă și categorică, l’această afirmare a țlisului isiam­ă. Pressa ne dă de exemplu pe Serbia: „Ea nu se sfiiesce a ’uchiă la conven­­țiuni cu Austro-Ungaria, relative la juncțiunea liniei ferate din Serbia și la alte cestiuni economice.“ Intrebămă: avemăsfiă nu doue func­țiuni cu Austro-Ungaria? Câte aă Sârbii și cate voră mai a­­cor­da ? Rugămă pentru răspunsă, scurtă și categorică, cum este și ’ntrebarea. Pressa <zice : „Noi­amă demonstrată (?) avanta­­giele economice și comerciale ce are afica noistră în realizarea aceloră func­țiuni, prin cari se va da mai multă sberă comerciului și transitului, ali­­mentândă rețeaua noistră de linii fe­rate și ușturândă plata acuităților­. Adversarii noștrii­ au putură combate p­ ună asemenea ter­mă seriosă.“ Amă răspunsă și răspundeam: Avemă pentru linia noastră patru guri. Este sflă nu? Amă­­ Jisă și dlh­emă. Regulele economice ceru ca facerea unora altoră funcțiuni se ne puie in comunicare cu alte centruri de pro­ducere de câtă acelea cu cari comu­­nicămă. Oituzulă, Predfilulă, Turnu- Roșiu și Vulcanulă nu ne pună în co­municare de câtă tată cu Austria, cu care comunicămă prin Sucfiva-Ițcanî și Verciorova. Este asta sflă nu? Amă țlisă și­­ sh­emă. Pe liniele ce ni se mai ceră, mărfu­rile ungare, în locă d’a percurge liniele nfistre cele lungi, ară trece p’uă scurtă linie a nfistră transversale pene la Dunăre, cee­a ce aduce scădere „ali­mentării rețelei noistre și ’ngreuisiză plata anuitățiloră.“ Este asta silă nu ? Amă adausă că legea economică cere ca, cu câtă cresce producerea li­nei țări, cu atâtă se se ’mulifiscă șio­­selele, canalurile și liniele iei ferate. Crescut-a producerea noistră agri­cole și industrial în acești patru ani, și crescut-a astă­felă în­câtă se ne ofită a ’i deschide linie none? Și chiară ofic’ară fi crescută, unde esportămă noi cee­a ce producemă, în Transilvania sfiă în Occidente, pe cele două linie mari, cari ne până în re­­lațiune cu toată Europa. Amă dovedită că suntă patru­zeci de ani de cândă tarifele unguresc! sa­pă mereu ună abisă între România și posesiunile regelui Ungariei. Ele ne siliră se părăsimă cultura vielară și crescerea viteloră, spre a nu mai produce de câtă cereale, căci nu­mai ele erau cerute în Occidente. Asta diferă nimică nu mai putemă exporta în Ungaria, pe când­ ea, din contra, ne va trimite produsele iei, deja fabricate, cari vor­ îm­pedica la noi crearea industriei naționale. Este asia sflă nu? Rugămă guver­nulă se ve dea cinstitulă și ’nvățatulă seă răspunsă. Feder­ațiunea de la 8 — 20 iuliă a­d Jisă : «Comunicațiunea pe casete ferate e baltă, totă venitulu abia se urcă la 2?.—3g. «Su­ntari împrejurări disperate, guvernul­ austro-unguresc și voiesce a’șî împreuna că­iele ferate cu cele române, voiesce a copleși România pe teremüa economică și se’șî câș­tige profită prin «influința ce i-se cuvine in priinte.» «Cunoscentu aceste fapte, ce au noi le inventămu, ci ni-le spiinü pe totă ,lua fa­tele oficiase din Pesta și Viena, cine se póte îndoui despre intențiunile guvernului austro­­maghiară ? «România, fără ca se­ fi suptscrie îu suți sentința de morte, nu pute urma politica e­­conomică a Austro-Ungariei , nu se pute în­­gag­ia la clădirea cotiturelor­ de căi ferate, fără ca se uu espună financiele Statului la cele mai periculose încurcături. Cultura po­porului pe terenulu instrucțiunii de agricul­tură, industria și comercia trebuie se pre­­mergă căie foră ferate în ori­care Stată. Și daca vr’uă țeră nu ține comptă de acestă mare adeverii, unde póte ajunge, dovedesce de ajunsă situațiunea de astăzi a Austro- Ungarieĭ.» Se face mare rugăciune domniloră miniștrii se dea răspunsă, scurtă și co­­prinzătoră, a Jiariului Federația­nea. A mă dovedită—ș’adi­avemă pentru noi tfită presa austro-ungară și toate actele Austro-Ungariei—că guvernul­ acestui imperiu a fostă celă mai a­­prigă inamică ală Româniloră și celă mai setosă cuceritore ală nostru. Pressa ne-a­­fisă : «S’a schimbată boiărulu «Nu e cum îlă sciî...» Ne-amă bucurată ffirte și rugăciune amă făcută să ui s’arfi te uă singură­­ ioofidă despre acesta schimbare. Nici ună respunsă nu ni se dete. Astăzi în fine Pressa ne făcu hară cu următorulă respunsă : «Déca ’ntre doue State admitemă c’a esis­­tat u uă recetă. uă ne’ncredere într’ună timpă óre­ care, nu scimu pentru ce ară trebui ca neapărată se continue aceașî stare și se nu se transforme în relațiuniî de ncrodere și amid­ă, cândă avantagiele suntă reciproce. Vedurămă pe Italia, inamica de morte a Austro-Ungarieî, devenindu adî a­­cesteia un amică intimă ; adî vedemă pe Austro-Ungaria în cele mai cordiale rela­­țiunî cu imperiulu rusescă.» Rugămă pe domnii miniștrii și re­dactori de la Pressa se ne spuie, scurtă și coprivițetoră. Când­ Italia se Acreau în amic­a Austro-Ungariei? Pe când­ ea ocupa uă parte a Italiei sflă după ce aceista fu cu totulă desrobită ? Nu mergemă pena cere pentru noi asemenea dovedi de amid­ă de la Aus­tro-Ungaria, difiră fire... n’avemă dreptă se’i ceremă, ca dorfidă, nici celă pu­țină se recunfiscă drepturile Români­­lor­ din Transilvania și se nu’î mai persecute pene și chiară în limba lară? Rugămă pen­tru respinsă. La cea­a ce s’atinge de amid­a din­tre Austria și Rusia, intempinămă: Rusia a făcută totă­ dji­m­a Austriei cele mai mari servinie și ea este cea­ a care a scăpată, la 1849, tronulă Habs­­burgiloră de lovirile Maghiarilor­. A­­micia dfiră este naturală, mai cu sfimă candt­ seamă că Rusia dete Austriei vă părticică din Polonia și o lăsă se ifi Bucovina, ca se pfită lua și densa Ba­sarabia. Scrmă asemenea că la 186S s’a fostă promisă Unguriloru România sfiă celă puțină Muntenia. Rugămă dfiră pe domnii redactori ai Pressei se ne spuie: ce temeiuri­ să d’a crede că, la surparea Turciei,— și dumn filoră sciă că puține țjile dă mai rămasă bolnavului — nu se va da Un­­gurilor­ Muntenia și Rusiei Moldavia? Anc’uă rugăciune și vomă sfirși pen­tru astăiji­ I­eproducendă în Românulu cele scrise de d. Luis și de generarele rusă Fadejev, doi redactori ai Pressei­dică că insultămă pe Șerbi și cerem­ă inter­­venirea Rușiloră în țfiră. Amu dată necontenite dovedi că, de la 1847 și pân’acum, amă susținută drepturile Serbiloră, mărirea și ’ntă­­rirea Serbiei, cu cea mai absolută fră­ția și credință. Vizita noistră ntifigă este asemenea uă dovfidă fără curmare că ’n nici ună casă n’am­ă făcută apelă la străini, în contra drepturilor­ Românilor”. Rugămă pe do, miniștrii și redac­tori de la Pressa sâ ne spuie, lămu­rită și pe scurtă, ce decorațiuni redă pe pepturile no­stre și cari anume acte le daă dreptulă d’a ne acusa de tră­dători ? li rugămă se ne spuie asemenea, déca generarele Fadejev a putută scrie fără voia ministeriului din St. Petres­­burg, și dfica Rusia va asculta ce spune­­ fiahiulă Românulu, firă nu cele scrise de ’insiiatulă iei generare, li rugămă în sfîrșită se ne spuie dfica nu sciă ce­va despre inm­urirea Rusiei, in anulă trecută, d’a se res­pinge juncțiunile cerute de Unguri și cifica n’aă fire­care cunoscințe sfră bă­nuieli, că nouele legăminte între cei trei imperatori vor­ face ca Rusia se primeiscă aceste juncțiuni, în schim­­bul­ altoră juncțiuni ce i-se voră da, conformă planurilor­ strategice ale generalului Fadejev. Acceptândă respunsuri, limpezi, scurte și categorice, ca și sntrebările și întâmpinările ce făcu râmă, presin­­tămă salutările noi stre bunilor, patri­oți români, liberi de ori­ce îngagia­­minte cu străinii, de la ministerie și de la Pressa. Reproducem o seriile următore după edițiunea de dimineța a do­riul­ui nostru din numeralü trecuta: Madrid, 10 Augustă.—Trupele re­­publicane au intrată ieri în Valencia. Junta revoluționară și soldații insur­­genți s’au îmbarcată la Grau, spre a merge la Cartagena. Carliștii au intrată la Mondragon. In întrunirea stângei, ținută astăzi, s’a otord­it a nu se lua în desbatere Constituțiunea, cifica guvernală nu va acorda amnistiă generală pentru re­publicanii cari să luată parte la res­­cularea cantinneloră. S’asigură că guvernui să consideră amnistia ca neoportună. Oficialii de marină s’au întorcă la Alicante. Prusianii au refuzate de a reda fregatele, de­și invitaseră autoritățile de la Alicante de a le lua în posesiune. Se pare că Prusianii au primită nouă instrucțiuni din Berlin. Fregata Car­men a plecată de la Ferrol pentru Al­licante. Toți insurginții din batalionile ga­­liciane au trecută în Portugalia, afară din 40 de omeni, cari aă rămasă la Escalquiera. Atene, 10 Augustă. — Camera, după ce a sfîrșită desbaterea și votarea tu­turora proiecteloră de legi, a curmată sesiunea. Arhhiepiscopulu de Corfu, altă dată preotă grecă la Viena, Monseniorele Antonio, a fostă alesă mitropolită ala Ateneloră și președinte ală Sinodului. Polonia, 11 Augustă. — Șahulă Por­aiei a sosită în noiptea trecută. A foată primită de către autorități și s-a co­borî­tă la o telul­ Brun. Va pleca mâne pentru Brindisi. Constantinopole, 10 Augustă sfria.— Vice-regele Egiptului s’a ’mbarcată cu Nudor-Pașta și suita sea, pentru Ale­­sandria. Paris, 10 Auguste.—Ifiam­ele legiti­miste reproducă cu satisfacțiune un­ articlu de ieri ală ffiiei Journal de Pa­ris, care face să reimisă importanța vi­­sitei de la Frohsdorf și declară că principii de Orleans au renunțată, în fac­a comitelui de Chambord, la ori­ce pretensiune la tronă. Le Comm­er du Bas-Rhin anunță ca, la 3 și 4 Augustă, ună ffirte mare numără de locuitori din Strasburg, mai cu sfimă de domne, aă plecată la Nancy cu drapele tricolore, spre a asiste la patriotica solemnitate a re­intrării trupelor­ francese in acelă orașiă. Ifiariulu la Voce della Verita, din Italia, tratândă despre capturarea va­sului Vigilintea, face următoarele refre­­si­uni: Politica d-lui de Bismark in aface­­­rile Spaniei nu și-a atinsă scopul­. Credea pfste că este singurulă care ară fi ’n putere se se amestece în aface­rile altora, cf­ră Francia și Engliteza s’aă amestecată și ele, ș’aă, de bună­­sfimă, forțe navale superifice acelora ale Germaniei. Instrucțiunile date de cabinetulă englese ecivaluă cu uă desa*

Next