Romanulu, septembrie 1873 (Anul 17)

1873-09-17

816 ROMANTJLÜ 18 SEPTEMBRE 1873 «Aginții guvernului ș'ai comunei voră primi de la d-vestre ordine severe pentru a nu neglige nici unii mijlocii d’a descoperi pe deținetorii de tutunuri și pentru a aplica, în privința acestora, disposițiunile art. 24 alii legii.» Acestea scria „masurile mai potrivite“ ce prescrie caietulü de însărcinări, că trebuie să ia guvernulű în ’nțelegere cu regia pentru incuragiarea și susținerea culturei? Nu negreșitîi. Aceste măsuri sunt, din contra,pentru spoliarea cultivatorilor, prin urmare pentru stîrpirea culturei, căci cee ce clică asociații d-lui ministru către aginții loră: «Ve reproducă mai josu ordinală circulară ală d-lui ministru alu finanțelori către prefecți. Prin urmare, imediată ve veți pune în relațiune cu toți aginții guvernului în~ dctorațl a da concursulă loră după lege, șii conformă art. 24, veți procede la confiscațiunea tuturoră tutunurilor din recolta anului 1872, cari se voiu găsi în manele oricui, afară d’aceî cari voră fi posedendă seu autorisațiunea regiei de prelungirea terminului pentru esportă peste 1 Septembre, seă le vor fi depusă în magaziele nóstre mai ’nainte d’acestă dată.» D. ministru adauge: «Este bine ’nțelesă că pășirea cea mai strictă a formalitățiloră prescrise de legea și de regulamentară tutunuriloră va fi recomandată de d-vóstre a gințiloră la aplicarea pedepselor.» D. ministru cere de la prefecți forme stricte ca nici ună cultivatore se nu scape nepedepsită, seă mai bine o lasă nesăfuită, și tovarășii d-sele de la regia ceră de la aginții foră forme cu probe, prin cari se se constate cea mai mică lipsă de concursă din partea unui aginte ală guvernului, fia chiară din partea unui vătășelă de sată, ca să aibă unăadă mai multă spre a dovedi că sunt victime ale aginților guvernului. Regia Zice: «Deca ’n acesta privință ve va lipsi celü mai mici concursă din partea vr'unui aginte alu guvernului, veți constata faptul si’mi veți raporta probându mi acesta.» Forme bune ordonă d. ministru prefecților, și adauge: „faceți se înțelâgă pe supt prefecți și pe primari că nu trebuie a adăsta îndemnulă regiei pentru a urmări contravențiunile..., ci ci trebuie a lua inițiativa urmăririi, fiindă pentru acesta și 'ndreptățitî și îndatorati ele legea monopolului.“ „Nu scăpați din vedere formalitățile ce se ceru la nchiăiarea proceseloră verbale de contravențiuni,“ repetă și asociații săr către aginții din districte. Orbită de marele interesă ală tovărășiei, ca ea să se înavuțescă prin arbitrară din sudarea altora, d. ministru invocă legea ca toți agenții guvernului se ic* chiară inițiativa, căndă legea opresce cu totulă un asemenea urmare. De ce e vorba în circulara d-lui ministrul De confiscarea tutunurilor din cultura pe 1872. Ca să se facă caseuă confiscare, negreșită că trebuie să se violeze domiciliului cultivatorelui în localul unde elă păstreză aceste tutunuri. Cine e îndreptă, după lege,* ca se esecute acesta măsura ! Art. 30 din lege éco ce $ice: «Impiegații contribuțiuniloră directe și indirecte, aî vămiloră ș’aî municipalitățiloru, toți agenții poliției judiciare și ’n generale impiegații administrativi și fiscali potă închiria procesele-verbale de confiscare ș’a cere globirea fraudatoriloru de ori-ce categoriă.» Acești impiegați ense potă ei se esecute măsuri ori, unde, în orî-ce localități s’ară comite frauda ! Nicidecum. Aliniatură II ală citatului articula limiteza jurisdicțiunea loră astăferă: «Toți impiegații arătați, afară de cei ai contribuțiunilor indirecte ș’aî regiei, potă constata faptele de fraudă numai afară de domiciliul particularii, eră impiegații contribuțiunilor indirecte ș’aî regiei potă face constatare și ’n domicilii, case numai cu autorisațiunea înscrisă a președintelui tribunalului și prin asistința unui comisarii de poliție sau a unui membru al autorității comunale, care va suptscri proceseleverbale.» Prefecții, suptprefecții și primarii sunt ei „impiegați ai contribuțiunilor indirecte ș’aî regiei“ ca se pót a face constatare și ’n domiciliu, „se ia inițiativa“, cum vice d. ministru în circulară ! Amă dorise un șarete de tovărășia monopolului de tutunuri ce articulă din lege „îndreptățesce și índétoreza“ pe numiții funcționari publici ca se spargă lacătele și ușiele de pe la casele omenilor, din propria loră inițiativă, pentru a realisa pravile regiei? Asta este acum, că, cu legea tutunurilor, cu constituțiunea și cu legea penale în mână, cândă unărginte ală Statului, care nu este funcționară ală contribuțiunilor indirecte, nici funcționară ală regiei, cândă e lă ară cuteza se violeze domiciliulă unui cetățenii supt pretestă că voiesce se confisce nescetutună, cetățenulă e în drept a se pune în legitimă apărare ? Și în asemeni casă, cine ar fi răspunzătoră de consecință? Care este articululă din lege, cu care ordonă d. ministru cară se pedepsescă cultivatorii? Articulul 24. Este ună ce elementară în legislațiune, că articulele unei legi du relațiune între ele. Asia fiindă, constatămă că art. 24 este în relațiune cu alte șase articule ce-i succedă. Art. 24]ice : «Nimeni nu póte ave în posesiunea sea tutunuri în foi seă fabricate în cantitate mai mare de una sută grame tutună de tumatu, 50 grame tabacă seă 25 țigări, deca pentru tutunurile în foi nu pote justifica, cu acte ale regiei, că este cultivat ori în dreptă a reține încă tutunurile la densulă, și pentru tutunurile fabricate, deca nu vor fi revestite cu mărcile regiei seă deca nu se va dovedi că sunt importate conformă art. 18 de mai susă și nu se vor presinta chitanțele de plata dreptuluiotărîtă de acestă articlu. «Contravențiunile la aceste disposibiui se vom pedepsi cu confiscațiunea tutunurilor și cu amendă de la 50 pene la 100 iei de fiecare chilogramă tutună de fumată seă tabacii, sort de fiecare sută de țigări.» In adevérü, acestă articlu trateza și despre acele persone cari posedă tutunuri în sol, și carinară pute justifica cu acte date regiei că sunt cultivatori în dreptă a le reține încă la dânșii. Déru nu e mai puțină adevărată că, din spiritulă și litera acestui articulă și din coprinderea ș a celoră următore lui, se vede clară că legiuitorele n’a ’nțelesă aspra pedepsă cea pusă în ele, de câtă pentru cei răi intenționați și dovediți ca astă felă, pentru fraudatori și contrabandiști. Art. 25, 26, 27, 28, 29 și 30, aflate în strînsă relațiune cu art. 24, nu vorbescă de câtă de „tutunurile găsite plantate fără declarațiune prealabilă; de particularii la carii s’ară găsi unelte din diverse machine obicinuite a se întrebuința la fabricare; de oricine s’ară găsi rămendă fraudulosă la locuința sească ca colportorii.“ Probă despre acesta suntă însăși cuvintele d-lui M. Cogălnicenu, membru în consiliul de administrațiune al monopolului de tutunuri, rostite în cameră, cu ocasiunea modificațiunilor făcute legii în luna lui Marte, anulă cuvinte. D-sea, respunnând d-lui George Brătianu, care combatea modificările propuse la art. 30, <zise : «Susțiă articlulă, căci prin elă nu se iubescă de câtă interesele contrabandiștilor».. Prin lege, Evreii suntă opriți d’a fi debitanțî și astă-felă s’aă făcută contrabandiști, colportori. Unii sunt contrabandiști mari, aă 6meni cari umblă oferindS omenitorli se cumpere tutună, eră cândă suntă prinși, nu li se scie nici domiciliulă, nici nu li se potă aplica penalitățile din lege. «Pe malul Dunării se face cea mai teribile contrabandă. Fia bună, fia escelente, tutungia regiei totă nu se pote vinde oftină ca ală contrabandei, căci regia are chiăltuielî, ugințî, fabrice, darea de 8 milione etc. Prin urmare, fără mijloce de represiune, regia nu póte lupta cu contrabanda."» In facia acestoră cuvinte ale d-lui Cogălnicanu, întrebămă pe d. ministru, daca art. 24 póte fi aplicabile cultivatoriloră, daca cultivatorii se potă trece toți în rândulă contrabandiștiloră și fraudatoriloră, în rândulă colportorilor, fără domiciliu ? Că art. 24 nu putea se fiă aplicată cultivatoriloră de câtă d’ună ministru tovarășiă cu concesionarii, avemă dovadit chiară declarațiunile d-lui ministru făcute în cameră, la presintarea modificărilor, declarațiuni, cari au i se explică că nu erau făcute de câtă ca se amăgiască buna-credință a deputaților, pentru a vota acele modificări draconiane. La temerile ce esprimau mai mulți deputați, și ’ntre cari d-nii Nicolae Ionescu și Vernescu, ca nu cumva acestă lege se mai îngreuieze cultura, care e deja stinsă în cea mai mare parte , somată apoi de d. Nicolae Ionescu ca se dea „lămuririle promise prin espunerea de motive cu care a însoțită proiectul”, și se spuie prin vră grasă deca ceaa ce zice raportulă că legea de fadă ern interesulă cultivatoriloră, pe cândă din contra, cultivatorii suntă cei mai sacrificați,“ d. ministru răspunde : «Numai 2 articole din proiectă sel raportă la cultură, eră celelalte la contrabande și la prețurile defișată de către regia monopolului.» Și ’a adeverit că, în ceea ce priveșce cultura, numai două modificări cuprindea proiectulă, și numai două stă și votată, ambele la art. 6 din vechia lege, și privitóre: una la terminală în care regia trebuie se respundă declarațiunii de cultură, alta la modul notificării acestui respunsă către cultivatoră. Cum deră d. ministru aplică a fi art. 24 ca ’ngreunare cultivatoriloră, cândă elă e privitoră la cașuri și fapte cu totul ă altele, cașuri și fapte pe cari le-a esplicată legiuitorele, și pe care ânsuși d-aca le-a ’nțelesă ca și legiuitorii, după cum probeza explicațiunile date d-lui Ionescu? Negreșită, acesta aspră și arbitrară interpretațiune a art. 24 nu s’a putută face decâtă cu scopul ă sa se ruineze pe cultivatori, silindu’i, prin amenințări, se dea tutunurile pe ună preță de nimică, și astă-felă se stîrpască și cultura, sâă, nereeșindă în acestă mijtocă, se caute a găsi, în neputința aplicării acestei măsuri, mă protestă de resfiiare, și ’n ambele casurse se obție uă grabnică și colosale înavuțire pentru tovărășie, în mânele oricui, afară de aceiaa cari vomu fi posedândü sea autorisațiunea regiei de prelungirea terminului pentru esportă peste 1 Septembre să se voră fi depusă în magazinele nóstre mai ’nainte de acésta dată. Daca ’n acesta privință ve va lipsi celu mai mică concursă din partea vreunul aginte alu guvernului, veți constata faptulü și ’mi veți raporta, probăndu'mi acesta spre a ’lă semnala ministeriului, în coșuri arginte ’mi veți depeșta chiară. Nu perdeți mă momentui, d-le aginte, și porniți prin totă districtulă d-vostră, cu ajutorele de cari dispuneți, cerândă a face acesta și aginții guvernului, sunt prefecți și primari, în circumscripțiunea loră, și fiecare procedați la confiscare oriunde veți găsi tutunuri în categoria despre care se vorbesce în circulara d-lui ministru, spre a se pune vădată capătă fraudeloră, a cărora victimă este d’atâta timpii regia. Acceptă de urgință resultatulă, cunoscândă că urmărescă de aprópe mișcarea fiecăruia din d-vóstrá în acesta importantă cestiune, și vé atragă atențiunea d'a nu scăpa din vedere formalitățile ce se ceră la ’nchiriarea proceselor-verbale de contravențiune, căci vĕ facă personaje responsabile de orice lipsă de formalitate seă negligință, comunicându’mi prin telegrafă Z*ua pornirii d-vóstru în acesta privință. Directore generale. Postak. rile ce le-ară dicta resoluțiunile adoptate de ’ntrunirea conservatóre. In întrunirea care se va țină ’nainte de ședința comisiunii, se va decide atitudinea și rolulă membrilor republicani din comisiune, se va oțărî a se propune de dânșii uă convocare imediată a Adunării; dari se crede forte puțină în succesul acestei propuneri, care va fi, de sigură, respinsă de majoritate. A doua întrunire a deputaților radicali va urma ’ndată după aceaa a deputaților conservatori, și decisiunile acestora voră determina resoluțiunile acelora. Planul acestei din urmă campanii, pentru apărarea regimului impusă la 4 Septembre, nu este încăotărîtă în spiritură republicaniloră. Se zice, cu tote acestea, de pe acum că, daca uniunea conservatóre, în întrunirea ce va ține, se va arăta îndestulă de netedă, făr’ a lăsa nici uă ’ndoaiala pentr’uă apropiată eșire din crisă, membrii uniunii republicane voră propune la rândulă loră dimisiunea in corpore, și, de azi până la 5 Noembre, tóte silințele acestei partite vor fi consacrate întru a ralia la acesta măsură desperată unu numero îndestulatură de deputați, pentru ca Adunarea să nu se găsescă în stare de a pute delibera. Bucuresci, 1 Septembre, 1873. Circularea regiei monopolului de tutunuri. Domnuile aginte. Ve reproducă mai josă ordinulă circulară adresată de d. ministru ală financelară către d-nii prefecți de districte, relativă la tutunurile din recolta anului 1872. Prin urmare, imediată, ve veți pune în relațiune cu toți aginții guvernului îndatorați a da concursul ă soră, după lege, și, conformă art. 24, veți procede la confiscațiunea tuturoră tutunuriloră din recolta anului 1872, cari se vor găsi . Spirea dată de servițiul nostru telegrafică din numărul trecută, că fracțiunile monarchice din Francia ar fi decise să stabilescá un programă, care se fiă supusă unei întruniri înainte de deschiderea Adunării, coinciderá cu scirile ce ne aducă Ziariele străine de la 23 Septembre. Eco ce citimă în Independința belgică : „Le Gaulois anunță că ’n primele Zile ale lui Octombre și ’nainte d’a incepe procesul ö Baza vie, se va face la Chantilly uă ’ntrunirea tuturoră principilor casei d’Orleans și ’n urmă uă alta, la care voră lua parte tóte somitățile partitei orleaniste și legitimisto-fusioniste.“ Din acesta se póte deduce că realizarea unei definitive fusiuni nu stă numai în visitele ce se facă la Frohsdorf, derăși 'u întrunirile ce aă să ’ncepă la Chantilly; și cine scie deca ea nu va depinde și de nescaiva alte conciliabule ce s’ară decide să se ție în Corsica séu aiurea. Aceste tendințe dorü de descentralisare, ce se semnaliza în rândurile monarhhiștilor, pentru a forma un centru monarchical, nu sunt semne do uă bună reușită , a descentralisa puterile pentru a centralisa acțiunea, când este vorba ca uă partită monarchică se pute mâna pe frânele guvernului unei țări, nu pute se fie favorabile decâtă partitei republicane, căci numai ea se pote găsi pretutindeni, pentru a lupta în marginea țarei, ca și ’n centrală iei. Osebită de acestă ne’nțelegere între monarhiști, care este uă forță pentru republicani, aceștia nu stau cu bradele ’nerucișiate, nici chiară In fada cáletorielor, ce au începută să se facă din nou la Frohsdorf. f)iarul ă monarchică la Patrie, de la 23 Septembre, cee ce ne spune despre atitudinea partitei republicane: Ni se comunică că membrii uniunii republicane, prezințî la Paris în acestă momenta, s’au mișcată forte multă aflândă de ’ntrunirea ce voră ține conservatorii Joui, în urma ședinței comisiunii permaninte, și c’aă decisă a se ’ntruni și dânșii înainte și după ședința comisiunii, pentru a lua măsurelativă la nouele pelerinagie ce se facă la Frohsdorf, cee ce citimă în seriocle dela 24 Septembre . Times a primită de la Paris informațiunile urmatore : D-nii Merveilleux-Duvignaux și de ®uny, cari s’aă dusă la Frohsdorf și de cari s’a vorbit ă așia de multă de câteva zile, s’aă re’ntorsă. Eco, după încunosciințările cele mai autentice, nararea întrevederilor ă , cari aă fostă în numără de două . In prima, aă vorbită numai acești delegați. Ei au declarată comitelui de Chambord că n’aă venită să’l deamă ultimatum și că misiunea lor ă consiste în a’r espune situațiunea actuală, reale, astăfelă cum reese din întrunirile ținute la Versailles; ei i-au atrasă atențiunea asupra cestiunii religióse, asupra constituțiunii ș’asupra drapelului. A doua zi aă avută a doua ’ntravedere, în care a vorbită cornițele de Chambord. Cornițele le-a mulțămită pentru relațiunea făcută și pentru că nu s’aă însărcinată cu ună ultimatum. S’a arătată forte atinsă de silințele adversariloră ser, pentru a face să secretă că ’ntórcerea sea ară fi semnalulă unui resbelă religiosă. A declarată că consideră că politica Franciei trebuie se fiă uă politică de pace și de repausă, și că, deși este catolică de convincțiune, totuși nu sară crede 'n dreptă a îngagia destinatele Franciei pentr’uă caută oricâtă de sacră ară fi în ochii săi. Asupra cestiunii constituționale, comitele de Chambord a declarată că n’are delocă intențiunea a decretată șartă, totă atâtă cum n’are intențiunea a primită constituțiune făcută gata. A lăsată se se ’nțelege că șarta de la 1816, apropriată circumstanțelor actuale și desbătută cu Adunarea, țar o pare cară pute se satisfacă toți lumea. A adăugată cu tóte acestea că, asupra cestiunii sufragiului universale și asupra descentralisării, are idei pe cari nu le-ară pute părăsi de câtă cu dificultate. Câtă pentru cestiunea drapelului, cornițele de Chambord pare că nu voiesce se ’nțelegâ tota gravitatea, și delegații abia aă putută se zică că ei credă într’uă regulare, in vedere că cornițele de Chambord le-a declarată cum că acesta Adunare, eră nu alta, trebuie se facă monarhia. Fb*s-