Romanulu, octombrie 1873 (Anul 17)
1873-10-22
ANULU ALU SEPTE SPREZEDELE VOESCE ȘI VEI PUTE Ori*ce cereri pentru România, se cre »ază la administrațiunea pariului. ANUNȚURI In pagina a IV, epațialu de 30 litere 40 bac. In pagina a III, linia 2 lei. A se adresa LA PARIS: la il-niî Crain et Mi eoud, 9, rue Drouot, 9. LA VIENA : la d-niî Hannenstein și Voglei Neuermarkt, II. Scrisori și ori ce trimiteri nefrancaze vor fi refusate.—Articlele nepublicate se vor arde 20 BANI ESEMPLARULU. mat.TG ísszsa Refracțiumea și Administrațiunea, Strada Academiei No. 26. LUNI, MARTI, 22 23 OCTOMBRE 1873. LIJILINEI fiA-ȚE ȘI VEI FI ABONAJONTS in Capitale suna ana 48 lei; frese Inal 24 lei trei luni 12 lei; uă. lună 5 lei ffl Districte lună ană 58 lei; șese luni 29 lei trai luni 15 lei; uă. lună 6 lei. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 20 Austria și Germania, pe trimistru franci 1. A se adresa LA PARIS, lad. Darras-Halegrain, Rue de l’ancienne comedie 5, și la d-nu Órain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA WIENA: lad. B. G. Popovici,Fleischmarkt, 15. SERVICIULU TELEGRAFICE ALU «ROMANULUI» Paris, 2 Noembre.— Bugetul pe 1874 va prezinta unei escedinte de 18 milione. Consiliului de miniștrii este decisu se susțiă propunerea d’a se proroga puterile mare și ale lui Mac-Mahon , la casă cândă propunerea s’aru prezinta în Adunare. Fracțiunile dreptei delibereze asupra situațiunii. Ideia d’a proclama monarcia cu principele Join viile, ca locoțiilore generale, nu este susținută de principii de Orleans. Se asigură că drepta și centrală drepta surită unite pentru a mănține la putere pe materialele Mac-Mahon. Edițiunea de sera BUCURESTI,22 Brumărelu. 3 Brumară. Publicul se intreba cu orecare îngrijire pentru ce nu mai incepți operațiunile creditului faudacă româno. Preocuparea este fórte legitimă, casé décà póte fi vr’uă imputare de facuri, ea nu se póte adresa de câtO proprietarilor, cari întârzie peste ori ce măsură îndeplinirea formalităților ce li se cera. Ori ce s’arü pute obiecta spre a explica acesta Intârziare din partea celui mai mare numerü din proprietari, chiar deja înscriși, totuși nu li se va putea găsi uă scusa suficientă. Se pretindea mai nainte că lipsa de îndestule lămuriri îi punea în nedumirire despre ceaa ce aveau de tăcută, acum cnsé, de cândiî prin stăruința d-lui Ioan Ghika, directorul provisorist ală instituțiunii, s’au publicată lămuririle cele mai precise, ce se mai cere ore pentru îndeplinirea datoriei proprietarilor” ? Acesta neglijență, care nu se póte explica decâtă prin deprinderea de a lăsa în părăsire propriele nóstre interese, este de astă-dată cu deosebire condamnabile ; printr’casa se paralisă lucrările consiliului de administrațiune, și ânseși bunele disposițiuni ce se găsiseră la casele de bancă din străinătate potă amorți, din causa uinei întârziări ce se póte interpreta în modulă celă mai nefavorabile nouă. Din parte-ne, am contribuită pe câtă puturămă la răspândirea tutorii lămuririloru, și chiată astăzi publicămă mai la vale mă tablou, estrasă totă din lucrările consiliului de administrațiune, prin care se arătă care este anuitatea ce se plătesce pentru imprumuturi pe termină de la mnă ană pâné la 50. Acestă tabloă pune pe oricine în posițiune de-a măsura întinderea avancagieloră ce instituțiunea română de crebită va da proprietariloră; elă este argumentulu celă mai convingétoru ce s’a presintatü péné acum, spre a arăta bine facerea ce creditulă fonciară ne póte aduce, făcendă chiară abstracțiune de ori-ce considrațiune morale și naționale, deși aci este marea însemnătate a cestiunii. Tabloul se opreșce la terminul de 50 de ani; împrumuturi se potă cnse face péne la terminală de 62 de ani, și anuitatea scade în proporțiune. Este déja imensă latitudinea și înlesnirile ce se dau împrumutaților. De unde astăzi cele mai bune condițiuni ce se potă găsi pentru împrumută pe ipotecă sunt 12 la sută și chiară 11 și 16, restituindu-se capitalul întregă la espirarea terminului, la creditulă fonciară, pentru ună împrumută pe 10 ani, spre exemplu, se va plăti numai 14 lei 58 bani pe ană pentru suta de lei și debitorulă va fi achitată, căci în acesta cifră intră și dobânda și amortisarea capitalului. Daci împrumutulă se va face pe termină de 30 ani, spre exemplu, împrumutatură nu va ave se platesca de câtă 8 ț la sută ca dobândă și amortisarea capitalului, pe cândă, mai repețită, astăzii se plătesce cele mai puțină 12 la sută, întorcendu-se întregă capitalulă la espirararea terminului. Vă dată ce pune să luptă ochii oricui tabloură de amortisare, aceste esplicațiuni devină cu totulă băbesc,Iă ținemă énse ca toți se înțelegă: nu ieste nici unareu ca nouă proprietari se considere aceste esplicațiuni de prisosii, ară fi înse uă pagubă ca ală Recele se remână depărtată de o creditură foncară din causa lipsei lor. Acum , dacă proprietarii voră se se bucure mai curândü, și țara íntrega se se folosescá câtă mai neîntârziată de binefacerile vădite ale instituțiunii române de credită, se se grăbescâ a îndeplini formalitățele ce li se ceră. Nu este vorba numai de cei deja înscriși și din cari unii ară fi putută se se arunce până în capeta mai zelo și de crearea creditului fonciară, ci de oricare proprietară ară voi se se împrumute, cu marele folose pe cari le probeza tablour fi de mai la vale. Mulțimea înscrieriloră după tóte formele este mai cu suma trebuitóre spre a Se pute trata cu succesă în străinătate, căci, cu câtă suma efectelor descumptată va fi mai mare, cu atâtă case mai însemnate voră primi a trata cu noi și ne voră oferi mai bune condițiuni; asemene, cu câtă lucrarea proprietariloră va fi mai activă și mai seriasa, cu atâtă și casele din străinătate ne voră lua mai în seriosă. Astăzi momentul nu este din cele mai favorabile pentru lucrări financiare pe piețele Europei, uăcrisă din cele mai crâncene și mai stăruitore , și, ca consecință și causa totă de uă dată, scăderea creditului generală, înconjură de dificultăți orice tratative financiare; pe de altă parte in Francia activitatea financiară este forte paralisată din causa provisoriului , care atingându-și sfîrșitul, fie care se teme de souduirî sau două resolvere ce ară fi în dauna intereselor sele. Ense peste puțină și provisoriulă se va termina și crisa este peste putință se nu se mai imblândesea; atunci dejit, instituțiunea nóstra de credită trebuie se fia gata a se folosi de disposițiunile forte favorabile ce gasirama la Paris, precum âncă de multă făcurămă cunoscută ; și, spre a fi gata , se cere de la proprietarii români mai multă activitate, mai multă solicitudine de propriele loră interese; nu le mai arătáma marele serviniă ce voră face țârei, creditului și afacerilor, iei în genere, ci ne mărginimă a le desemna numai propriulă loră interesă , cerându-le mai multă solicitudine pentru densurăală Republice! este convinsă că nu se va mai reî noui... Cunoscă spiritulă de abnegare ce ve animă. Veți seise conservați în armată unitatea și disciplina, de cari ea a dat esemplu în tot fide-una, cari făcu puterea mea, și cari singure suntă în stare a asigura țârei independința. Ca soldați, datoria nóstră este trasă exactă : acesta datoria nu este discutabile. Trebuie, în ori ce circumstanță, se apărămă ordinea și respectulă legiloră.“ „Uă deputațiune din Jura s’a presintatü ieri la Versailles. Mareșialele Mac-Mahon a refuzată d’a o primi. Secretarul- seu, d. d’Harcourt, a declarată delegaților că președintele nu se amestecă nici-vă dată în agitațiuni și că nare nici uă putere pentru a dicta să opri resoluțiunile Adunării. Se desemna sabia reale.“ „Paris, 31 Octombre.— Comisiunea de 9 membrii s’a ’ntrunită azi- Majoritatea deputațiloră spera pene ’n ultimulă momentă că va veni să depeșă de la Frohsdorff care se oprescă publicarea scrisorii comiitelui de Chamberd.I „Centrală drepții pare a fi desilusionată forte profundă. „Centrală stângă a adoptată, în unanimitate, uă resolăciune, prin care se zice că momentul este sosită d’a eși din provisoriă și d’a organisa Republica conservarea.“ SOIRI MaI NOUI Citimă în Ziarul ă le Danube de la Noembre: „Guvernul franceză a accentuată simpatiele sale pentru restabilirea monarciei Generarele Bellemarea adresată, în zilele trecute, ministrului de resbeluuă scrisore, prin care declară că în casă de restaurare, își va da demisiunea. Ministrulă respunde revocându-lă din postură séu, luptă cuvântă ca contestată suveranitatea Adunării naționale. Demonstrațiunea care nu se opri aci Mareșialele Mac-Mahon a judecată că face bine se se foloséscá de acestă ocasiune, pentru a adresa trupeloru ună ordină de Zi în care zice: „Ună actă de nedisciplină s’a manifestată din armată. Mareși alele- președinte Serviciiștii particularii ale ROMANULUI Viena, 3 Noembre. — Uăroia oficiala confirmă că diferendală iscată între Austria și Turcia, în privința afacerii din Bosnia se consideră ca aplanată. Porta a desaprobată in totă forma procederea diplomatică, care produsese aici că impresiune penibile, declarândă că este gata la orice actă de satisfacere pe calea diplomatică, Imperatula va deschide Reichsrabură la 5(11) printr’ună discursă ală tronului. Reproduce mă soriile urmatore după edițiunea de dimineță a planului nostru din numerala trecută: Boma, 26 Octombre.—țiarele Osservatore Romano și Voce della Verita, organe catolice, pună în índoaiala informațiunile foiei Memorial diplomatique, relative la intențiunile politice ce comitese de Chambord ară fi comunicată cabinetelor europene. Osservatore nu crede ’n realitatea acestei comunicări. Elă zice c’acesta este uă injultă pentru caracterul comitelui de Chambord și citeza în sprijinirea modului séu d’a vedea uă scrisore a comitelui de Chambord către d. Villemain, din 25 ianuarie, 1870, cu ocasiunea broșiurei întitulată : Francia, Imperium si Papalitatea, Bayona, 27 Octombre.—Ieri, Duminecă, s’au făcută aici alegeri municipale. Lista republicană a eșită ’ntregă cu 2200 voturi, contra a 850 date listei monarhhice. Resultatul este cu atâtă mai însemnată, că la alegerile din urmă isbutise lista, monarchieă. Paris, 28 Octombre.— AZi, la 2 ore, membrii stângei republicane s’aă împrunită în sala conferințelor, boulevard des Capucines, în adunare generale, pentru a asculta raporturile celor cinci delegați, cari s’au pusă ieri în comunicare cu centrală stângă, cu stânga moderată, și, se zice încă, cu grapa apelului la poporă. La acesta adunarea a fost presinți peste 70 membrii. Mai mulți din ei au sosită de curendii din departamente, însoțiți de consilieri generali, de primari și de consilieri municipali, cari voiescü se ceva mare și ale lui Mac-Mahon menținerea instituțiunilor actuale. „Deci, — conchide foia fusionistă , de pe care reproducemă aceste informațiuni,— deputații stângei continuă d’a afirma că oposițiunea va ’ntruni în contra fusioniștiloră u o majoritate de 20 voturi.“ Madrid, 26 Octombre. — Pasagerii vaporelor capturate de escadra insurginte la Valencia au sosită în tabără și afirmă cu toții că sumele căzute în manele insurginților sunt de la 80 —100 mii pesetas. Impar diar Zice că insurginții ceră 50,000 franci ca globire de fiecare vaporii capturată. Aceaași faia zice că are spiri despre un mare bătălie ce este să se dea în vecinătățile Estelei, între trupele republicane și carliste. Garda din orașial Bellovia (provinciele basce) a respinsă mă atacă ală carliștilor. Madrid, 27 Octombre. — Escadră guvernului n’a ’ncepută încă bombardarea în contra Cartagenei. Bastimentele luate de insurgenții din Cartagena la Valencia ,conțineau 1800 colete două valori de 20 milione reali. străine de la 28 și 29 ne spună că mișcarea nu favorea Republiceiea proporțiuni mari pe totă teritoriulu Franciei. Lucru de mirată, Zică tóte foiele republicane , de astă-dată nu suntă numai orașele mari cari se manifestă în contra monarhiei, orășelele, și mai cu semn satele unde péne acum domnia bigotismulă poposesi, ele sunt mai înfocate pentru Republică și mai contrarii oricărei restaurări monarhhice. Eco ce citimă in le Siede de la 29 : „Noutățile din departamente semnaleză oă mare mișcare de ostilitate în contra monarhiei, după cum spune Ziarul le Bien public. Lucru demnă de observată : satele sunt mai ardinte de câtă orașiele. Chiară în Bretania, în acestă fostă pământă clasică ală legitimității,cultivatorii simtă neliniștiți și iritați. Nici nă dată, credemă, nu s’a produsă oă mișcare mai pacifică și mai unanimă. In fiecare zi se afirmă și vedemă din ce în ce mai multă câte unulă care eșita, care era chiară mai multă decâtă decisă pentru monarhiă, întorsă la idei mai liberale, prin studiul atentivă ală opiniunii publice.“ Independința belgică de la 28, vorvindă de noutățile din Francia, zice : „Se anunță că centrală dreptă ar fi în deplină dislocare și omenii cei mai moderați din acestă grupă ar fi Începută deja se negocieze cu acei din colegii sor, din centrală stângii, cari sa inspiră de ordinarii de la d. Casimir Périer, pentru a avisa în comună la constituirea unei Republice conservatore, care se potă da ordinii sociale garanțiele ordinii și libertății, pe cari le-au căutată pen’acum in restaurarea monarhiei. Resoluțiunile, atâtă de energice ale centrului stângă, atitudinea și,voințele mai accentuate de câtă totu-de-una ale opiniunii publice, mai cu sema prin sate, divisiunile latente cari esiste în tabăra monarchică, tăcerea romitelor de Chambord asupra adevăratelor sele intențiuni, suntă căușele cari au produsă acestă însemnată revirimentă în disposițiunile câtorăva omeni înspăimântați, cu dreptă cuvântă, de periculele in cari voră se-i târască albii și albaștrii conspiratori ai restaurațiunii.“ Aceașî faiǎ, casă cu data de 29, cuprinde urmatórele serii telegrafice din Paris, cu data de 28 : „D. Ernest Lefébre, administratorele Ziarului le Rappd, a fostă judecată ieri, pentru participare la comună și achitată. „Scoraotură ce circula, că mă principe din casa Orleans și d. duce d’Audiffret Pasquier voră merge la Frohsdorff, este desmințită: „Ierină sosită la Versailles trei deputațiuni din provincia, déru mare și alele de Mac-Mahon a refusată d’a le primi. Una din ele, zicendă că nară puté se respundá de ordine, déca s’am proclama monarcia, i s’a răspuns că guvernul n’are nici uă tema și că garanteza despre menținerea păcii publice. „Noua presă din Viena a fostă inter’zisă la fruntaria pentr’mă articula injuriosă în contra mare și ale lui de Mac-Mahon.“ Circula scomptulă la Paris că generarele Chanzy, guvernatorele Algeriei, ar fi agendă de gândă se vie în Francia. La 16 Noembre sunt convocate, după cum scrmă, douâ colegii din cele vacante, și anume : unulă în departamentală Aube și altulă în departamentală Seine-inférieure. Tóte nuanțele republicane s’aă învoită a propune și susține în aceste colegie candidaturele a două generări : în primală colegiu, candidatura generarelui Saussier, care a fost trimisă de curendii în Algeria pentru a comanda uă suptdivisiune; în secundură colegiu, candidatura generarelui Letellier-Valazé, amicală d-lui Thiers, care comandă că divisiune în orașul Rouen. Ziarele fusioniste combată cu înverșiunare acesta ideiă a republicaniloră d’a propune ca deputați dintre militari. Unul din aceste ziare, la Patrie, eeö cum se esprimă în acesta privință : „ Aceste două alegeri represintă ună faptă particulară care, în ochii noștrii, rădică u c cestiune forte importantă de ordine publică : voimă se vorbimă de candidaturele a două generări în activitate. ... „Unănsardă nefericită, care agraveză și mai multă caracterulă forte regretabile ale acestor candidaturi militare, este că ele sunt îndreptate contra conservatorilor. Deca d. ministru de resbelă nu va pune ordine în acesta afacere, vomă asista deci la acestă spectaculă estraordinară și puțină asigurătură, ca două generări în activitate se intre în lupta electorale pentru a combate reuniunea conserva-