Romanulu, octombrie 1873 (Anul 17)

1873-10-10

ANULU ALU SEPTE SPREZECELE Redacții mea și Administrațiunea, Strada Academiei, No. 26. 8*»<g Ba B flB aB«BwagBaa«anBiGafam 8»«»g.MaB^asgaasaa^aB^^ VOESCE SI VEI PUTE Ori«pe cereri penru Romfinle, se afre la administrațiunea Siartului, ANUNȚURI In pagina a IV, spațiulu de 30 litere 40 bani In pagina a III, linia 2 lei. A se adresa X.A PARIS: la C-nil Drain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA VIENA : la C-nil Haasenstein si Vogler Neuermark fc, II. Scrisori și ori ce trimi terierranente vorä Si efiliate.—Articlele nepublicate se vor arde. 20 BANI ESEMFLABULÜ. Edițiunea de sera SERVICIULU TELEGRAFICII ALU «ROMANULUI». ala Paris., 19 Octombre.— Procesul ti-verbala ședinței biuroului fracțiuniloru din drepta constată că biurourile recunoscu în unanimitate necesitatea imperiala d’a adopta propunerea comisiunii de 9, care tinde a restabili monarchia, a garanta tote libertățile civile, politice și religiose, și a mănține tricolorulu. Ziarele publică programa dreptei și declarațiunea centrului dreptu, cari constată alianda acestori partite pe baza monarchiei constituționale. Reproducernumai la vale dă epistolă, pe care ne-o trimite d. I. Câmpinanu. Ea este ună răspunsă la cele zise de Pressa, organă oficiosă, în privința decisiunii juriului de espropriare de la Romană. MERCURI, 10 OCTOMBRE 1873. LUMINEZA-TE ȘI TEI FI ABONAMENTE In Capitale : unoane 48 lei; șese luni 24 lei trei luni 12 lei; un Luni 5 lei in Districte: unii anii 58 lei; șase luni 29 lei trei luni 15 lei; uă lună 6 lei. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 20 Austria și Germania, pe trimistrii franci 1. A se adresa LA PARIS: la d. Darras-Halegrain, Rue de l’ancienne comedie 5, șila d-nií Órain et Mieoud, 9, rue Drouot, 9. LA WIENA: lad. B. Ö. PopovicI, Fleisch markt, 15. BUCUÎUOT, 2. BRUMARELU. In larulă Pressa de azi, în partea oficială a comunei Bucuresci, citimu unu comunicatii, care ’ncepe cu aceste cuvinte: «Suntu persóne cari, nefiindu în cuvintele afaceriloru, se inducü în erore de către cei reți intenționați asupra unora din lucrările autorității municipale, și acum în speciale asupra împrumutului proiectată.» Din aceste linii se constata ca comunicatură este una respinsă la tote câte s’a sevisa de unele fiare, și mai cu osebire de Românulu și Pressa în privința publicațiunii d-lui primare pentru împrumutul de 7,000,000, căci prin aceste foi s’a adusu la cunoșcința tuturoru personeloru contribuabile gheșeftulu ce conținea publicațiunea No. 16,763 din 4 Octombre. Care putea fi dorit, și trebuia să fia scopulu unui comunicații din partea primăriei în acestă cestiune? Negreșită ca se desmintă cele arătate de fiare, dovedindu contrariului cu legea ’n mână, în facia contribuabililoru. In adevăru, comunicatul ű <zice : «Spre a face pe acele persone se cunoscă adeverulu în privința celei din urmă Gestiuni, primarele a găsitu de cuviință ale areta cari suntu motivele și scopulu noului împrumută.» „Cea din urmă gestiune,“ în Gestiunea împrumutului, este publicațiunea cu No. 16,763, căci de densa s’a ocupată fiarele. Câtă pentru motivele și scopul împrumutului, nici Româniiu nici Pressa n’am vorbită nimică. Se ne ocupămă deră mai ântâiă a observa cerespunde comunicatură la cea din urmă cestiune a Împrumutului. Căci este ună proverbă care zice: “urma alege,“ și urma alesese și de primare. Noi amu afirmații lucrulă pe numele lui, amu $isă că publicațiunea No. 16,763, așa cum este ticluită, conține gheșefuî. Pressa n’a putută nici densa se afirme contrariulă, oricâtă ară fi voită se apere pe finii iei, deră lulelei i ar fisă pipă. Ce destaințire dă acum comunicatulu acestoră afirmațiuni ale ziarelor)? Nici una. Din contra, se afirmă și prin el, în meda indirectă, oferă pe deplin, că scopulă publicațiunii No. 16,763 era unăgheșeftu, deorece acea publicațiune se retrage astăzi prin urmatórele linii, în cari se vede ținta pentru care s’a redactată și publicată comunicatură: «Primăria, orice deprimare la finele comunicatului, va publica că, în termină de trei treci zile, se va primi la densa propuneri asupra împrumutului, va publica condițiunile, apoi, după trecerea celor 30 file, se va examina propunerile și se va da preferință aceleia care va cuprinde oă anuitate mai mică. «Primarele comunei Bucuresci, 2?. Vlădăianu. «1873, 2 Octombre.» Va serică d. primare desființază cu totulă publicațiunea anterioră, căci „primăria va publica că, în termină de 30 zile, se va primi la densa propuneri asupra împrumutului, va publica condițiunile, apoi după trecerea de 30 file, va examina propunerile etc.“ Va selică d.primare constată, prin urmare, că fișele nóstre au fostă adevărate, că publicațiunea anterioră era ună glieseftu. Luămă actă de constatare, deră cu acestă ocasiune, constatămă și noi că unillocul ă la care recurge primăria, ca se ’și acopere rușinea acteloră sale neoneste, este uă rușine și mai mare, este starea cea mai sosorîtă în care poste cădea uă autoritate. Primăria ■ nu dă nici mă numără comunicatului, și-l pune data de 2 Octombre, pe cândă publicațiunea cu No. 16,763 portă data de 4 Octombre. Ce se ’nțelege din acestă lipsă și ’ncurcătură de forme și date? Nu se ’nțelege, nu se pote nțelege nimică altă, decâtă că primăria își retrage publicațiunea anterioră într’ună modă deghizată, arendă recursă la falsificări de forme. Ecé omenii ordinii. Se mai examinamuénéé ș’alte părți din comunicată. Printr’insulți, primăria declară că : «împrumutului de 7,000,000 s’a proiectații a se face nu spre a ’ntâmpina chieltuielele ordinare ale orașiului, ci spre a se plăti detoriele sale, care se urcă la suma de lei 5,796,923, bani 61, și numai lei 1,203,076 bani 39 vom remâne a se ’ntrebuința în lucrări publice.» Și mai la vale : «După ce se va primi comunicațiunea d-lui ministru despre a iei încuviințare, primăria va publica etc.» Acestea le spune primarele la 2 Octombre. Dolca der împrumutul numai sa proiectat, atunci cum cu data de 4 Octombre—și să se noteze că data de 4 a figurată în publicațiune acum 4 Jile, era cea de ,2 numai a$i, 9 Octombre— cum de s’am publicat condițiunile, cum de s’am ehiămat doritorii la uă concurință ilustriă ș’acesta fără „aprobarea guvernului“? E ce strivitorea ’ntrebare la care ceremă ca primăria să ne respingă, daca vrea să se justifice de călcarea legii, de neonestitatea și contradicțiunea actelor sale. Și pentru ce proiectarea acestui împrumută ? «Nu pentru chiăltuielile ordinare ale orașiului, ci pentru plata datorieloru de 5,796,923 leî, 61 bani.» Intrebămă: cine a făcută aceste detolii și cum s’aă suită la acestă cifră? De la 1868 péne ariĭ, numai oimenii ordinii aă gerată afacerile comunei, și este necontestabile că nu s’aă sfiită nici de ’mprumuturi loterii, nici de adause la imposite. Cum deră s’aă consumată atâtea milione din venituri, plus acestă cifră de aprope 6 milione datorii? Ruși și merajbrii comunei aă declarată în camere că s’aă consumată în răsipe, în furtișaguri! Ș’apoi, de unde ieie primarele și consilierii sei adevărata cifră a datoriei ? Cu pensiunea pre’nouirii unei părți din consiliu, își amintesce oricine că s’a făcută unu raportă în privința situațiunii financiare a comunei. Comisiunea ce presinta acelă raportă, în cele mai multe părți declara că, din causa încurcăturei, neregulei și completei confusiuni a comptabilității, n’a putută constata în totale nefericita situațiune financiară, era consiliulă , după lungi desbateri din mai multe ședințe, trecu la ordinea țilei, iar’a lua vr’uă decisiune, care se descurce ’ncurcătură. Pe ce se baseză deră consiliulu și primarele sec, cândă ne citeză cutare cifră ca datoria, cutare ca afiuitate, cutare ca fiindă indispensabile pentru lucrări publice? Eco uă nouă ’ntrebare la care trebuie se ne răspundă spre „a’și conserva nu numai prestigială, dera și creditulă pentru viitoră, în vederea necesităților de lucrări de ’mbunătațire și ’nfrumusețare a orașiului.“ „Numai lei 1,203,076 bani 37 voră rămâne a se ’ntrebuința în lucrări publice.“ Numai ? Curiosă afirmare din partea unoră comunali atâtă de versați în sciința financiară, atât de avuți, încât nici nu se 'njoseseă a manipula de câtă cu zecimi de milione, eră cândă e vorba de unulă seă două, își manifestă aversiunea prin particula numai! Déru őre numai 1,203,076 lei fi voră suficienți pentru acele faimóse îmbunătățiri și înfrumusețări ale orașiului ? Pe ce se intemeiaza comuna, când e vorba de prevederea chiăltuielelor, de genul ă acesta? Pe nimică positivă. Se mulțămesce a scute ’nainte neterminabilele pavagie, poduri de seră etc., ca și când lumea nu le vede și nu le apreciază valorea. Călcămă în tóte filele p’aceste miserabile pavagie, reparate și resreparate la fiecare săptămână din causa vitirisei loră construiri, făcute din petre colțurose și ascuțite, ca și cum amu fi condamnați se ni se sdrobesca piciorele, pretutindeni acoperite cu murdării, véra cu prafa, primavéra și tonina cu noroiă; avemă uă baltă infectă ’n. grădina Cișmegiu și alte băltoce auxiliare prin presură; avem ună începută de bulevardă, făcută de comuna din 1867-68, deră căruia de la 1869 íncoce i s’aă strămutată de 10-15 ori pipernicitele plantațiuni și estremitatea’i occidentale servă ca deposibală tutoră murdărieloră, ca și loculă deschisă din facla și strada Academiei; infecțiunile domnescă pretutindeni, căci consiliulă comunei se adună într’adinsü în centru spre a bine merita numele de asasină, era nu de părinte ală orașiului, câtă pentru luminat, credemă de prisasă a mai zice ceva, deore-ce opiniunea publică e unanimă în a constata inferioritatea, când îl compară cu al altor orași escă capitale din țările vecine. Eco ’nfrumusețările, eco’mbunetățirile realisate cu prețul ă atâtora milióne, înfrumumusețări și ’mbunâtățiri ală căroră nume se scotă înainte la facerea oricărui împrumută, la punerea oricărei taxe noui, la adausul oricăroră lecimi comunale. In ce deră se voră chiăltui acei 1,203,076 lei, întrebămă mai dinainte, căci totu de ’mbunătățiri, totă de’nfrumusețărîni se vorbesce de 5 ani, și noi nu vedemă înfrumusețare decât în imposite, nu vedemă îmbunătățiri de câtă in invențiunile d’a storce mai cu aviditate pungile contribuabililor. Asceptândă răspunsă la aceste’ntrebări, ne reservămă a reveni asupra acestui faimosă comunicată și ’n numerile viitore. In sfîrșită, — după amânare peste amânare, din causa lipsei piraților,— în cele din urmă, la 5 Octombre, s’a înfățișiază înaintea curții din Bucuresci procesulă comorii polițienesci din Ploiesci, despre care ara fi mai vorbită în numerile dela 9 Septembre și de la 5 cuvinte. Ce credü case lectorii noștri că s’a ’ntemplată cu d. polițaiă și cu d. comisară, cari săpaseră bătătura Și casa cetățenului Nicolae Ionn Lungu, dogară, supt pretestă că caută camera? Lucru fórte simplu: d. procurore-generale ’și-a retrasă rechisitoriulă în cea a ce privia pe d. polițaiă, era curtea a achitată și pe d. polițaiă și pe d. comisară. Inchinându-ne cu respectă înaintea decisiunii înaltei justiții țărei, ne permitemă a’i aduce la cunoscință următorele linii, pe cari le estragemu de pe $iarulă Democratulu din Ploiesci. dintr’ună artciculă întitulată Ordinea furturiloru, în care, între 180 oi, 4 boi și 39 cai de furată, găsimă ună pripasu în grajdur d-lui polițaiă: „Unui comerciante brașiovană din Ploiesci, d. Rădulescu, aflându-se la târgulă din Jilava, județială Ialomița, care a avută locă la 20 Iulie trecută, i-se furâ uă cală de valóre; pagubașiulă face tote publicațiunile formale, dérü dispera de găsirea lui. Din ’ntemplare, după mai multă timpă, ună băiată ală păgubașiului cunosce calulă stăpânului seu, cândă se adapa d’ună dorobanță ală poliției Ploiesci, care’i spune că este ală d-lui polițaiă. Atunci proprietarul calului merge însocită și de alți comercianți la grajdul polițaiului, unde abia pate se intre, și, recunoscendu’șî calul, merge apoi la poliția. „Aci directorele o ’ne urcă , că calul ară și ală polițaiului, apoi cară fi de pripasă, ceea ce nu era esactă, fiindu-că vitele de pripasă aparțină la servițiulă primăriei, care le și publică, ceea ce lipsia pentru calulă acesta. In fine , ca Muscalulă cândă se prindea cu lucrură de furată în mână, d. director e 4ise : c?écu calula este alü d-tele, poftim de luisa, numai dă-mi uă dovedit de primire, cea a ce s’a și făcută. „Se stie în genere că sunt bande organisate pentru furarea viteloru, fără nici uă urmărire din partea autorităților”. După atâtea imposite grele cu care este înecată bietulă poporă, pentru ca se se nutrescă nescemen! fără sufletă și fără inimă, întrebăm regimele ordinii, — și daca nu este pregătită, ’să rugămă se cugete la acesta: — mai pute pretinde ca suferința unoră așia lucruri se mergă ancă multă înainte ?“ Reproducemü seriile urmatore după edițiunea de dimineță a pariului nostru din numărulü trecuta: Madrid, 14 Octombre. —D. Castelar a primită de la generarele Mariones un scrisóre prin care i se arătă bunele resultate din ultima întâlnire cu carliștii și intusiasmul, cu care se luptă trupele. Generarele esprimă speranța că viitorele și apropiatele operațiuni vor ave aceleași bune resultate. Se asigură că ’n Cartagena nu mai suntă nutrimente de câtă pentru trei sau patru ore. La Palma, 15 Octombre.— Castelulu Atawaya (?) a deschisă foculă asupra taberei; bateriile ’mpresuratóre respundă. Se prepară mă atacă generale contra orașiului. Insurgenții se demoraliseza. Viena, 14 Octombre. — Pressa anunță : Porta a recunoscuta ca aparțiindă iei redactarea memoriului asupra afacerilor din Bosnia și a lăsată se se înțelegă că va presinta oă notă satisfacetere pentru Austria. Gasetta de Colonia arătă că numărulu persónelor atinse de holeră, în Prusia, de la finele lui Augustă până la finele lui Septembre, este de 33,125; era numerulü morțiloră d’acesta maladia de 16,585. Viena, 15 Octombre. — Tratările, cari s’au făcută la Salzburg între cornițele de Chambord și ’ntre delegații fracțiunilor monarchice din Adunare, nu s’aă terminată âncă. Paris, 15 Octombre. — Le Siecle și La République frangaise anunță că resultatulu definitivă ale alegerii din Guadelupa este totă în favorea d-lui Germain, candidată republicană. Din țară . In pua de 4 Octombre fiindă alegeri pentru ’ntregulă consiliu comunale în orașial. Beriadă, resultatulă •obținută este în favorea unoră cetățeni onorabili și independinți, după cum asigură Semenătorulu. No. 30. Tiuis, Hue de Remos, 97. 14 Octombre, 1873. IMos și redactori ai ROMÂNULUI. In mipoculă vîrtejului, produsă de trei cestiuni mari—conspirațiunea regaliștilor, procesulă Bazaine ș’alegerile de la 12 Octombre,—nu mi-a fostă aminte, domni redactori, d’a’mi împlini datoria ce mi-amă impusă către d-vestre. In acestă momentă cunosceți, prin telegrame, imensulă triumfă ală Republicei contra monarebiei, onținută în câte patru departamente, ce-aă fostă cbrămate se spuie cea-a ce voră. Faptulă cunoscută, îmi române se vo daă câte-va esplicări despre ’nsemnătatea lui, ’nainte d’a fi S0verșită, și despre acțiunea sea după ce s’a ’mplinită. Guvernul „de luptă“ n’a voită a convoca pe alegotori, de câtă numai pentru patru departamente, din douăsprezece, cari dă lipsă de câte ună deputată. El a făcu acestă convocare numai pentru ceste patru departamente , fiindă-că se ’mplinise terminulă de șase luni, care este maximum ce’i acordă legea pentru convocarea colegilor vacanți. Mai nainte d’a sosi ziua alegeriloră, guvernul ă se servi cu tóte mijlocele de sugrumare. Pe d’uă parte, amenințări, loviri și fiare suspense sau oprite d’a se mai vinde pe strade. Cercuri închise, miniștrii în calétorii de propagandă electorale, și pentru d. de Rémusat, ciară oprirea respân-