Romanulu, noiembrie 1873 (Anul 17)
1873-11-22
1032 Noul ministeriu din Francia este compusa definitivii în modulii următorii : Ducele de Broglie vice-președinte al consiliului și ministru de interne, în loculű d-lui Beule. — D. Depeyre ministru de justiția, înlocuiți d-lui Ernoul. — Ducele Decazes la afacerile esterne. — D. Magne la finance. — Generalulu du Barail la resbeli. — Vice-amirale de Dompierre D’Hornoy la marină și colonii. — De Fourtou la instrucțiunea publică, culte și bele arte, în loculü d-lui Batbie. — Baronulu de Larcy la lucrările publice, înloculț d-lui Deseilligny, care trece la agricultură și comerciu, în locul d-lui de la Bouillerie. Cei patru miniștrii din nou, intrați în cabinetü fac parte din următorele partite sau grupe: D-nii de Larcy și Depeyre, foști miniștrii în cabinetul d-lui Thiers, făcu parte din reuniunea Colbert, care se intituleza și drepta moderată. Ducele Decazes aparține mai multü centrului drepta. D. de Fourtou este din grupa deputaților flotanți între cele două centruri. Estrema drepta, prin acestă schimbare, nu mai are nici una represintante în cabinetü, căci d-nii Ernoul și de la Bouillerie au remasa pe din afară. Din acestă causă se și vede în foiele legitimiste, în urma formării noului ministeriu, unu limbagiu forte ostilü atata guvernului cât și centrului dreptu. E că cum se esprimă una din foiele legitimiste: „Doctrinarii domnescu de 6 luni supt adăpostirea mareșalului; ei au navalizu peste totu, au luatu totu, voiescü se aibă ei totulu. Monarhia n’a fostu posibilă de câtu atâtü timpu câtü au crezutu că potü s’o domineze și, supt numele lui Henric V, se continue domnia loru. In ziua cându au recunoscutu că regele n’arü suferi tutela loru, n’au mai voitu se audă vorbindu-se de dênsula... Ministerie, ambasade, prefecturi, au fostü poporate cu rude, cu amici și cu creature ale coteriei politice, cari s’au acățată de putere.“ De altă parte Journal de Paris al orleaniștilor și lasă a se înțelege că séra s’a facut o ruptură între dânșii și legitimiști, căci e că ce limbagia ține în facia foicloru legitimiste. „Da, ne-amu schimbată atitudinea de la 30 Octombre; da, recunoscemu acesta, fără a eșua, și, departe d’a roși, ne facemu din acesta să onore. „La 30 Octombre, a aparutu una documenta, pe care l’au cititu Francia și Europa. Acesta documenta, pe care n’ama voita a’lü discuta, pentru respectulu mânei care l’a scris, acesta documenta, cjicema, făcea imposibilă restaurarea monarciei în condițiunile în cari Adunarea naționale putea și voia s’o facă.“ L' Union, legitimistă și clericală, replică cam în aceste moda : „D. duce de Broglie începe „a arunca în apă partea drepta;“ dérü, pentru a îndeplini acestă lucrare, urmâză cu prudință. „A elimina pe d-nii de la Bouillerie și Ernoul și a’i înlocui prin d-nii Depeyre și de Larcy, este una actü de abilitate, care nu înceta câtuși de puțină, déra care ne lasă profundul a regreta a vedea că parte din drepta că primesce a fi încetată.“ Le Monde prevede că va lipsi ministeriului și unitatea „și forța pentru a ține multă timpa în juru-i majoritatatea, care l’a adusü la putere.“ L'Univers adaugă : noua combinare ministerială va ave celű puțină avantagiulü „a demasca uădată mai multă intriga și a distruge vădată mai multă ilusiunea. Eră foia oficială, le Moniteur universel dă folcloru regaliste urmatórele consilii : „Presa legitimista se urmeze exemplulu ce i-a fostu dată mai înainte, se se resemneze la rândului ei, și se nu arunce necazurile séle ca unu elementu de discordia și de polemică în rândurile consevatoriloru. Acestű sacrificiu ’la datoreza nu numai președintelui Republicei, de mâncă și țărei.“ Cu tóte aceste consilii oficiale însă, uă telegramă din Versailles, pe care o gasim în Jiarul) la Patrie de la 29, cuprinde urmatórele : „Se confirmă că estrema drepta va face să vină oposițiune cabinetului. Se caută chiar o uă cestiune, care se potă ralia pe stânga și pe drepta contra d-lui de Broglie. „Se pretinde că centrula dreptă este forte nemulțămită contra ministrului de resbelii, care n’ar fi voit a se se unescá cu orecare combinațiune, care avea de scop a se puse în capulű mai multor corpuri ale armatei câțiva generali recomandați de centrulű drepta. Déja drepta, grupa apelului la poporu și centrul- stângă vom susține cu energiă pe generalul du Barail , care este unü escelente ministru, plină de activitate și imparțialitate.“ Din tote aceste se constată că a reînceput disordinea în rândurile omenilorü ordinei morale. Citi ind în lemitele : „Generalul Letellier-Valaré a fost pusă din oficiu în disponibilitate, prin decisiunea ministrului de resbelii. Acesta este una răspunsă la alegerea de la 16 Noembre.“ Același «Jiaru, cu data de 29, anunță: „Se asigură că d. Fournier, ministrulu Franciei la Roma, si a data demisiunea, care a fost primită. Nu se scie cine va fi succesorele său. „Centrulu stânga și centrulu dreptü voru avea să întrunire astăzi.“ Că telegramă a Independinței belgice din Paris, cu data de 27 Noembre, anunță că banca Franciei a redusü scomptulu la 5 ft Din Spania gäsim prin fiarele străine de la 28 și 29 urmatórele seiri : Madrid, 26 Noembre. Escadra germană s’a presintat ieri în fada Cartagenei și s’a pregătită de luptă, amenințândă că bombardeză orașială și daca nu se vom restitui cele 25.000 pesetas luate supușiloru germani. Insurginții au oferitü se platéscá în duros cantonai, dérü vérjándü refusulu Germanilor, d’a le primi, le-au platitu ín auru spaniolű. Italianii au primit o aramă vechiă pentru indemnisarea supușilor ă lora. Madrid, 27 Noembre. — La Discusion esprimă speranța că îndată după supunerea Cartagenei, tote guvernele europene vor recunosce oficiale Republica spaniola. Bombardarea Cartagenei causeza mari stricăciuni. Impresurătorii nutrescü focurile lor, fórte bine împresurați din forturi respunde și ei cu energia. Tindă de ambele părți are un mare precisiune. Madrid, 28 — 29. In suspensiunea bombardării Cartagenei din noptea trecută, amiralul italiană a trimisü unii vasa însărcinată se ajute transportarea acelora cari nu se luptă. In cestiunea Virginius, consiliul de miniștrii a luat resoluțiunile următore: „Vasula Virginias, precum și prisoniariî încă viuí, se vor restitui Statelor Unite. Se va institui unu tribunale misto, care va decide déca Virginias era un bona-prisă. Déca decisiunea va fi regalistă, cestiunea despăgubirilor, datorite familieloru prisoniarilor împușcați, precum și celelalte cestiuni rădicate de capturarea vasului, se vom supune arbitragiului una suverană ale unei puteri mari. „Guvernulu trebuie se publice unü ROMANULU 23 NOEMBRE 1873 memorandum explicatoriu atitudinii sale în afacerea Virginias.“ piarulü sgmidat aminteste că Statele-Unite a ordonată primă circulară în anul 1860, luna Aprilie, se se trateze ca piratü orice individă găsită pe bordurü corsarilor de la Sura. New York, 26 Noembre. — Comisiunea senatului consideră că restituirea vasului Virginias va înlătura orice causă de declarare de resbelu ș’aru facilitată soluțiune pe calea diplomatică. Uă telegramă de la Roma, cu data de 27 Noembre, pe care o citim în jiarurile Siecle de la 29, conține urmatórele : „Astăzi s’a ținut la Capitoliă uă întrunire de omeni politici, la care au luatu parte d-nn Richard, Dudley-Field și Miles. S’a adoptată uă proposițiune, care tinde a stabili unü comitatü permanente, în vederea d’a asigura și desvolta caracterulu pacifică în relațiunile internaționale și d’a institui la Roma și ’n provinciele italiane comitate, cari se aibă relațiune cu congresul din Bruxelles. „D. Selepis și generarele Garibaldi au fost numiți asociați onorifici. „D. Mancini a fost alesă președinte și d-nii Memiani și Pianciani vice-președinți. „Sora s’a datü unu prán^a ínonarea d-orit Richard și Field.“ Citima în legiede: „Uni (Jiarii din Sleswig, Intitulatü Danemarke, face mențiune despre un notă, prin care Prusia ar oferi Danemarcei retrocesiunea teritoriului contestată în schimbul Antilelor) danese.“ Citimü în Pressa: „Se relateză din Washington, cu data de 2 Decembre, că protocolul afacerii Virginias, semnata de Fish și de ministrulü spaniole, stipuleza ca vasulü Virginias și pasagerii se fia imediată înapoiați Americei și drapelulü americană se fie salutată, déca se va proba că Virginias este rasa americană, eradeca pasagerii vor fi traduși din naintea tribunalelor americane pentru violarea legilorü neutralității, Spania se va pronunța pentru pedepsirea autorităților din Santiago, cestiunea indemnității reservată.“ S3@aS3SS#293SRBSiB27^ SOCIETATEA AGRICULTORILOR! ROMANI. Spiritul de asociațiune, pe care în modesta și limitata sferă în care viețuimă, neama nevoită a ’lu propaga prin tóte mijjlacele de cari ama dispusa, începe a pătrunde între Românii cari se îndeletnicescu cu agricultura. Din cândü ín cându se constată câte uă manifestațiune în sensulu fondării de asociațiune agricole. Aceste semne, oricâtü de puțin numeróse arü fi, suntu vă probă că, daca nu toți, celü puțină uă parte dintre confrații nostril s’au convins că viața isolată, lipsa de contactă cu bărbații cari se ocupă de agricultură, indiferența pentru întrunirile agricole, suntu pe lîngă alte multe, cause cari contribuiesc s a ține ia locu desvoltarea principalei și putemü zice unicei nóstre industrii. Fiă-ne iertatü a o spune că, întru câtu ne privesce, suntu deja zece ani de cându fondarea unei societăți de agricultură ne preocupă neprecurmată. In nenumărate rânduri ama convorbită, mai cu semn cu confratele nostru d. Alesandru Slatineau, despre necesitatea înființării unei societăți de agricultură. Încă de la 1868 ama alcătuită statute și, déca nu le-amü datu publicității, causa a fostu temerea d’a nu veni pre de timpuriu. Fiecare înțelege că, facia cu importanța unei societăți de agricultură pentru România, ar fi fostu uă adevărată nenorocire ca uă asociațiune de felul a acesta, fiind înființată fără elementele cari i-aru garanta succesulu, se cară, după cum au căzută multe alte societăți. In timpulu de faciă credemu áusé că, a mai ascepta, este a priva agricultura nóstra de unulü din cele d’ântâiu mijlóce de progresă. Probe învederate ne-au convinsă pe toți câți ne ocupămu de agricultură, că perdema și perdemu fórte multü, necomunicându-ne unii altora cunoștințele ce posedemu; că mulțime de observațiuni practice românii fara folosit pentru agricultorii nostrii, că în fine multe și numeróse inovațiuni consacrate prin practică, în diferitele ramuri ale agriculturei, nefiindu cunoscute decâtă íntr’unu cerca restrînsă, se introducă în agricultura naționale. Pe d’altă parte este învederată că de câțiva ani, afară de cultivatorii cei mici, cari din meserie se aplică la agricultură, persane cu cunostințe și avere au începută a se ocupa într’uun modiü serios de esploatarea pământului. Acestă împrejurare, unită cu nevoiele agriculturei nóstre, ni se pare cea mai favorabile pentru a pune temelia cea mai durabile unei societăți a agricultorilor români. Suptsemnatura e plină de credință că confrații săi în agricultură se vor întrece în a conlucra pentru fondarea unei asemenea importante asociațiuni. Statutele, în stare de proiectă, se vorü suptscrie imediată de către cinci-zzeci persone, cari vom constitui începutulu Societății agricultorilor români. Vădată sunt scrise, fondatorii se voru întruni fără întârcilare și vomă proclama că Societatea agricultorilor români este fondată. Nu ne îndouima că numeralü societarilorű va spori și, că la capitulu anului, adunarea generale a societății va completa lipsurile inevitabile ale statutelorü. Cu totii slabulü resimetü ce póte ave vocea acelui care are onore d’a servi agricultura naționale de suntü patru-sprezece ani, iar caragiula a conjura pe toți confrații agricultori care se unescu cu toții pe acestű terenü ale prosperității agriculturei naționale. Astăzi, mai multe de câtü oricândă, cele mai imperióse interese ne comandă a ne da mânele cu toții pe terenuru economicü, a fi una în marele cestiuni privitóre la economia națională. Terminându, ne permitemü a ruga pe confrații în Ziaristică ca se binevoiescu a da publicitate statuteloru societății agricultoriloru români, pentru ca toți cei interesați se pot a lua cunoștință de densele. Personele, cari vorü bine-voi a se înscri între membrii societății agricultorilor români, sunt rugate a se adresa prin scrisu către suptsemnaturű, pentru ca se potă fi înșciințate a lua parte la prima întrunire. Adresele respective sunt neapărate. P. S. Aurelianu. STATUTELE SOCIETĂȚII Agricultoriloru români. Art. 1. Asociațiunea iea numele de Societatea agricultoriloru români. Atâtă în publicațiunile cât și în discuțiunile sale, Gestiunile politice sunt înlăturate. Art. 2. Scopul societății este d’a contribui pe câte va sta prin putință la progresulu agriculturei române.— Miijlocele ce va întrebuința pentru acesta sunt:: esposițiunile și concursurile agricole; — esperiințe, încurajiări onorifice și băneșci, publicațiuni, conferințe, învățământu, și în fine discuțiunile asupra cestiunilor agricole. Art. 3. Societatea se împarte în secțiuni, adică: 1. Agricultura propriu -isti; 2. Economia vitelor și sericicultura; 3. Articultura, viticultura, culturile arbustive și silvicultura; 4. Geniule rurale și industriale aicole; 5. Economia, statistica și legislațiunea rurală. Fiecare din aceste secțiuni președată de către unulț din vice-președinții societății își alege vice-președintele și secretarele său. Orice membru alü asociațiunii pate parte dintr’una séu din două secțiuni, pe cari le va arăta la începutulu fiecărui ană. Art. 4. Reședința societății este în București, unde se adună vă dată pe ană în sesiune generală, care va dura Zece zil.In cursul anului, societatea se va aduna la 30 ale fiecărei luni; ori secțiunile se vor întruni după trebuință. Art. 5. Numerul societarilorü este nelimitată. Tóte asociațiunile agricole din țară au dreptu de a fi represintate la sesiunea generală prin delegați. Art. 6. Societatea se compune din membrii fondatori, membrii ordinari și din membrii delegați. 1. Membrii fondatori platescü 100 lei noui, ca drepta de intrare uă-dată pentru totu-de-una, șiuă cotsațiune anuale de 20 lei. 2. Membrii ordinari plătescă pe fiecare anii 20 lei. Titluri de membru fondatore și de membru ordinare nu se póte conferi de câtü după presintațiunea a trei membrii deja admiși și după unii vota alți consiliului de administrațiune. 3. Membrii delegați sunt cei trimiși de asociațiunile de agricultură; aceștia plutesc opă cotisațiune anuală de 20 lei. Membrii delegați trebuie se fie votați de către asociațiunile cari ’i trămite, și alegerea lorü se fi comunicată societății agricultorilor români. Asociațiunile agricole pot f trimite atâți delegați câti voru voi. Agricultorii români din tote țările locuite de Români pot intra în societate cu aceleași drepturi ca membrii din România liberă. Art. 7. Societatea este administrată de către unii consiliu de administrațiune, care se compune : 1. Dintr’una biuron formată d’una președinte; 5 vice-președinți, cari vor presida și secțiunile; Una secretară generale; Doui secretari-redactori; Una casiari; Una bibliotecara-archivista; Una comisarii; 2. Din cinci vice-președinți de secțiune. 3. Din șase consilieri aleși dintre membrii societății. Membrii consiliului se vor alege cu majoritatea voturilor în adunarea generale, afară de vice-președinții de secțiuni, cari se vor alege de către secțiunile respective. Membrii consiliului se alegă la fiecare trei ani pe jumătate, după tragere la sorțm Consiliarii cei vechi pot fi realeși. Secretariile generale este alesă pentru totodeuna; nu pate fi schimbată decâtă în urma unui vot al adunării generale, fondată pe abateri grave de la sarcinele sale. Elü pate fi ales și vice-președinte al societății. Art. 8. Consiliul de administrațiune represinta societatea. Are deplina putere pentru gestiunea și administrațiunea afacerilorü societății. Elü încaseză tóte fondurile societății, priveghieză întrebuințarea lor, după bugetul care va fi votatü de către adunarea generală. Ela este însărcinată cu direcțiunea lucrării prii și cu totu administrațiunea. — Face regulamentele necesare pentru esecutarea acestora statute. Consiliul de administrațiune numesce, după trebuință, comisiuni pentru fonduri, esposițiuni, publicațiuni, anchete, și alte. Voturile consiliului sunt valabile după majoritatea membrilor o presiuți; cu tote acestea, trebuiesc acele puțină cinci voturi pentru ca vă resoluțiune se fie valabilă. Consiliul de administrațiune pronunță admisiunea membriloru presintați conformă cu art. 6, paragrafele 1 și 2, cu majoritatea a două treimi a membrilorü cari vor fi faciă la votare. Art. 9. Consiliul de administrațiune face bugetulu anuale ale chieltuielelor și veniturilorü societății, pe care nu va presinta la aprobarea adunării generale. La aceași epocă consiliul va depune compturile chiăltuieli-