Romanulu, noiembrie 1873 (Anul 17)

1873-11-22

1032 Noul­ ministeriu din Francia este compusa definitivii în modulii urmă­torii : Ducele de Broglie vice-președinte al­ consiliului și ministru de interne, în loculű d-lui Beule. — D. Depeyre ministru de justiția, în­locuiți d-lui Ernoul. — Ducele Decazes la afacerile esterne. — D. Magne la finance. — Generalulu du Barail la resbeli. — Vice-amirale de Dompierre D’Hornoy la marină și colonii. — De Fourtou la instrucțiunea publică, culte și bele arte, în loculü d-lui Batbie. — Baro­­nulu de Larcy la lucrările publice, în­loculț­ d-lui Deseilligny, care trece la agricultură și comerciu, în locul­ d-lui de la Bouillerie. Cei patru miniștrii din nou, intrați în cabinetü fac­ parte din următo­­rele partite sau grupe: D-nii de Larcy și Depeyre, foști miniștrii în cabine­­tul­ d-lui Thiers, făcu parte din reu­niunea Colbert, care se intituleza și drepta moderată. Ducele Decazes a­­parține mai multü centrului drepta. D. de Fourtou este din grupa depu­­taților­ flotanți între cele două cen­truri. Estrema drepta, prin acestă schim­bare, nu mai are nici una represin­­tante în cabinetü, căci d-nii Ernoul și de la Bouillerie au remasa pe din afară. Din acestă causă se și vede în foiele legitimiste, în urma formării noului ministeriu, unu limbagiu forte ostilü atata guvernului cât­ și centrului dreptu. E că cum se esprimă una din foiele legitimiste: „Doctrinarii domnescu de 6 luni supt adăpostirea mareșalului; ei au navalizu peste totu, au luatu totu, voiescü se aibă ei totulu. Monarh­ia n’a fostu posibilă de câtu atâtü timpu câtü au crezutu că potü s’o domineze și, supt numele lui Henric V, se con­tinue domnia loru. In­­ ziua cându au recunoscutu că regele n’arü suferi tutela loru, n’au mai voitu se audă vorbindu-se de dênsula... Ministerie, ambasade, prefecturi, au fostü popo­rate cu rude, cu amici și cu creature ale coteriei politice, cari s’au acățată de putere.“ De altă parte Journal de Paris al­ orleaniștilor și lasă a se înțelege că séra s’a facut o ruptură între dânșii și legitimiști, căci e că ce limbagia ține în facia foicloru legitimiste. „Da, ne-amu schimbată atitudinea de la 30 Octombre; da, recunoscemu ac­esta, fără a eșu­a, și, departe d’a roși, ne facemu din acesta să onore. „La 30 Octombre, a aparutu una documenta, pe care l’au cititu Fran­cia și Europa. Acesta documenta, pe care n’ama voita a’lü discuta, pentru respectulu mânei care l’a scris­, a­­cesta documenta, cjicema, făcea impo­sibilă restaurarea monarc­iei în con­­dițiunile în cari Adunarea naționale putea și voia s’o facă.“ L' Union, legitimistă și clericală, re­plică cam în aceste moda : „D. duce de Broglie începe „a a­­runca în apă partea drepta;“ dérü, pentru a îndeplini acestă lucrare, ur­­mâză cu prudință. „A elimina pe d-nii de la Bouillerie și Ernoul și a’i înlocui prin d-nii De­peyre și de Larcy, este una actü de abilitate, care nu înceta câtuși de pu­țină, déra care ne lasă profundul a re­­greta a vedea că parte din drepta că primesce a fi încetată.“ Le Monde prevede că va lipsi mi­­nisteriului și unitatea „și forța pen­tru a ține multă timpa în juru-i ma­­joritatatea, care l’a adusü la putere.“ L'Univers adaugă : noua combinare ministerială va ave celű puțină avan­­tagiulü „a demasca uă­­dată mai multă intriga și a distruge vă­dată mai multă ilusiunea. Eră foia oficială, le Moniteur uni­versel dă folcloru regaliste urmatórele consilii : „Presa legitimista se urmeze exem­­plulu ce i-a fostu dată mai înainte, se se resemneze la rândulu­i ei, și se nu a­­runce necazurile séle ca unu elementu de discordia și de polemică în rându­rile consevatoriloru. Acestű sacrificiu ’la datoreza nu numai președintelui Republicei, de m­­âncă și țărei.“ Cu tóte aceste consilii oficiale însă, uă telegramă din Versailles, pe care o gasim­ în­­ Jiarul) la Patrie de la 29, cuprinde urmatórele : „Se confirmă că estrema drepta va face să vină oposițiune cabinetului. Se caută chiar o uă cestiune, care se potă ralia pe stânga și pe drepta con­tra d-lui de Broglie. „Se pretinde că centrula dreptă este forte nemulțămită contra ministru­lui de resbelii, care n’ar­ fi voit a se se unescá cu ore­care combinațiune, care avea de scop a se puse în capulű mai multor­ corpuri ale armatei câți­va generali recomandați de centrulű drepta. Déja drepta, grupa apelului la poporu și centrul- stângă vom­ sus­ține cu energiă pe generalul­ du Ba­rail , care este unü escelente ministru, plină de activitate și imparțialitate.“ Din tote aceste se constată că a reînceput­ disordinea în rândurile o­­menilorü ordinei morale. Citi in­d în le­mitele : „Generalul­ Letellier-Valaré a fost­ pusă din oficiu în disponibilitate, prin decisiunea ministrului de resbelii. A­­cesta este una răspunsă la alegerea de la 16 Noembre.“ Același «Jiaru, cu data de 29, anunță: „Se asigură că d. Fournier, minis­­trulu Franciei la Roma, si a data demi­si­unea, care a fost­ primită. Nu se scie cine va fi succesorele său. „Centrulu stânga și centrulu dreptü voru avea să întrunire astăzi.“ Că telegramă a Independinței belgice din Paris, cu data de 27 Noembre, a­­nunță că banca Franciei a redusü scomptulu la 5 ft Din Spania gäsim­ prin fiarele străine de la 28 și 29 urmatórele seiri : Madrid, 26 Noembre. Escadra germană s’a presintat­ ieri în fad­a Cartagenei și s’a pregătită de luptă, a­­menințândă că bombardeză orașială și daca nu se vom­ restitui cele 25.000 pesetas luate supușiloru germani. In­­surginții au oferitü se platéscá în du­­ros cantonai­, dérü vérjándü refusulu Germanilor, d’a le primi, le-au platitu ín auru spaniolű. Italianii au primit o aramă vechiă pentru indemnisarea su­­pușilor ă lora. Madrid, 27 Noembre. — La Dis­­cusion esprimă speranța că îndată după supunerea Cartagenei, tote gu­vernele europene vor­ recunosce ofi­ciale Republica spaniola. Bombardarea Cartagenei causeza mari stricăciuni. Impresurătorii nu­­trescü focurile lor, fórte bine­ împre­surați­ din forturi respunde și ei cu energia. Tindă de ambele părți are un mare precisiune. Madrid, 28 — 29. In suspensiunea bombardării Cartagenei din noptea trecută, amiralul­ italiană a trimisü unii vasa însărcinată se ajute trans­portarea acelora cari nu se luptă. In cestiunea Virginius, consiliul­ de miniștrii a luat­ resoluțiunile ur­­mătore: „Vasula Virginias, precum și priso­­niariî încă viuí, se vor­ restitui State­­lor­­ Unite. Se va institui unu tribu­nale misto, care va decide déca Virgi­nias era un bona-prisă. Déca decisiunea va fi regalistă, cestiunea despăgubi­­rilor, datorite familieloru prisoniari­­lor­ împușcați, precum și cele­l­alte cestiuni rădicate de capturarea vasu­lui, se vom­ supune arbitragiului una suverană ale unei puteri mari. „Guvernulu trebuie se publice unü ROMANULU 23 NOEMBRE 1873 memorandum explicatoriu atitudinii sale în afacerea Virginias.“ piarulü sgmidat aminteste că Sta­­tele-Unite a ordonată prim­­ă circu­lară în anul­ 1860, luna Aprilie, se se trateze ca piratü ori­ce individă găsită pe bordurü corsarilor­ de la Sura. New­ York, 26 Noembre. — Comisi­­unea senatului consideră că restituirea vasului Virginias va înlătura ori­ce causă de declarare de resbelu ș’aru fa­cilita­tă soluțiune pe calea diplo­matică. Uă telegramă de la Roma, cu data de 27 Noembre, pe care o citim­ în­­ jiaruri­le Siecle de la 29, conține ur­matórele : „Astăzi s’a ținut la Capitoliă uă în­trunire de omeni politici, la care au luatu parte d-nn­ Richard, Dudley-Fi­­eld și Miles. S’a adoptată uă proposi­­țiune, care tinde a stabili unü comi­­tatü permanente, în vederea d’a asi­­gura și desvolta caracterulu pacifică în relațiunile internaționale și d’a in­stitui la Roma și ’n provinciele ita­­liane comitate, cari se aibă relațiune cu congresul­ din Bruxelles. „D. Selepis și generarele Garibaldi au fost­ numiți asociați onorifici. „D. Mancini a fost­ alesă președinte și d-nii Memiani și Pianciani vice-pre­­ședinți. „Sora s’a datü unu prán^a ínonarea d-­orit Richard și Field.“ Citima în le­giede: „Uni (Jiarii din Sleswig, Intitulatü Danemarke, face mențiune despre un notă, prin care Prusia ar­ oferi Da­nemarcei retrocesiunea teritoriului con­testată în schimbul Antilelor) danese.“ Citimü în Pressa: „Se relateză din Washington, cu data de 2 Decembre, că protocolul­ afacerii Virginias, semnata de Fish și de mi­­nistrulü spaniole, stipuleza ca vasulü Virginias și pasagerii se fia imediată înapoiați Americei și drapelulü ameri­cană se fie salutată, déca se va proba că Virginias este rasa americană, era­deca pasagerii vor­ fi traduși din na­­intea tribunalelor­ am­ericane pentru violarea legilorü neutralității, Spania se va pronunța pentru pedepsirea au­­torităților­ din Santiago, cestiunea indemnității reservată.“ S3@aS3SS#293SRBSiB27^ SOCIETATEA AGRICULTORILOR!­ ROMANI. Spiritul­ de asociațiune, pe care în modesta și limitata sferă în care vie­­țuim­ă, ne­ama nevoită a ’lu propaga prin tóte mijjlacele de cari ama dis­­pusa, începe a pătrunde între Românii cari se îndeletnicescu cu agricultura. Din cândü ín cându se constată câte uă manifestațiune în sensulu fondării de asociațiune agricole. Aceste semne, ori­câtü de puțin numeróse arü fi, suntu vă probă că, daca nu toți, celü puțină uă parte dintre confrații nos­tril s’au convins­ că viața isolată, lipsa de contactă cu bărbații cari se ocupă de agricultură, indiferența pen­tru întrunirile agricole, suntu pe lîngă alte multe, cause cari contribuiesc s a ține ia locu desvoltarea principalei și putemü­­ zice unicei nóstre industrii. Fiă-ne iertatü a o spune că, întru câtu ne privesce, suntu deja zece ani de cându fondarea unei societăți de agricultură ne preocupă neprecur­mată. In nenumărate rânduri ama convorbită, mai cu semn cu confratele nostru d. Alesandru Slatineau, despre necesitatea înființării unei societăți de agricultură. Încă de la 1868 ama alcătuită statute și, déca nu le-amü datu publicității, causa a fostu teme­rea d’a nu veni pre de tim­puriu. Fie­­care înțelege că, facia cu importanța unei societăți de agricultură pentru România, ar­ fi fostu uă adevărată nenorocire ca uă asociațiune de felul a acesta, fiind­ înființată fără elemen­tele cari i-aru garanta succesulu, se cară, după cum au căzută multe alte societăți. In timpulu de faciă credemu áusé că, a mai ascepta, este a priva agri­cultura nóstra de unulü din cele d’ân­­tâiu mijlóce de progresă. Probe în­vederate ne-au convinsă pe toți câți ne ocupămu de agricultură, că per­­dema și perdemu fórte multü, neco­­municându-ne unii altora cunoștin­­țele ce posedemu; că mulțime de ob­­servațiuni practice românii fara folosit pentru agricultorii nostrii, că în fine multe și numeróse inovațiuni consa­crate prin practică, în diferitele ra­muri ale agriculturei, nefiindu cunos­cute de­câtă íntr’unu cerca restrînsă, se introducă în agricultura naționale. Pe d’altă parte este învederată că de câți­va ani, afară de cultivatorii cei mici, cari din meserie se aplică la a­­gricultură, persane cu cunostințe și avere au începută a se ocupa într’uun modiü serios­ de esploatarea pămân­tului. Acestă împrejurare, unită cu ne­­voiele agriculturei nóstre, ni se pare cea mai favorabile pentru a pune te­melia cea mai durabile unei societăți a agricultorilor­ români. Suptsemnatura e plină de credință că confrații săi în agricultură se vor­ întrece în a conlucra pentru fondarea unei asemenea importante asociațiuni. Statutele, în stare de proiectă, se vorü suptscrie imediată de către cinci-zzeci persone, cari vom­ constitui începu­­tulu Societății agricultorilor­ români. Vă­dată sunt scrise, fondatorii se voru întruni fără întârcilare și vomă pro­clama că Societatea agricultorilor­ ro­mâni este fondată. Nu ne îndouima că numeralü so­­cietarilorű va spori și, că la capitulu anului, adunarea generale a societății va completa lipsurile inevitabile ale statutelorü. Cu totii slabulü resimetü ce póte ave vocea acelui care are onore d’a servi agricultura naționale de suntü patru-spre­zece ani, iar caragiula a conjura pe toți confrații agricultori ca­re se unescu cu toții pe acestű te­­renü ale prosperității agriculturei na­ționale. Astăzi, mai multe de câtü ori­­cândă, cele mai imperióse interese ne comandă a ne da mânele cu toții pe terenuru economicü, a fi una în ma­rele cestiuni privitóre la economia na­țională. Terminându, ne permitemü a ruga pe confrații în Ziaristică ca se bine­­voiescu a da publicitate statuteloru societății agricultoriloru români, pentru ca toți cei interesați se pot a lua cu­noștință de densele. Personele, cari vorü bine-voi a se înscri între membrii societății agricul­torilor­ români, sunt­ rugate a se a­­dresa prin scrisu către suptsemnaturű, pentru ca se potă fi înșciințate a lua parte la prima întrunire. Adresele respective sunt­ neapărate. P. S. Aurelianu. STATUTELE SOCIETĂȚII Agricultoriloru români. Art. 1. Asociațiunea iea numele de Societatea agricultoriloru români. Atâtă în publicațiu­ni­le cât­ și în discuțiu­­nile sale, Gestiunile politice sunt­ în­lăturate. Art. 2. Scopul­ societății este d’a contribui pe câte va sta prin putință la progresulu agriculturei române.— Miijlocele ce va întrebuința pentru acesta sunt:: esposițiunile și concur­surile agricole; — esperiințe, încura­­jiări onorifice și băneșci, publicațiuni, conferințe, învățământu, și în fine dis­­cuțiunile asupra cestiunilor­ agricole. Art. 3. Societatea se împarte în sec­țiuni, adică: 1. Agricultura propriu -isti; 2. Economia vitelor și sericicultura; 3. Articultura, viticultura, culturile arbustive și silvicultura; 4. Geniule rurale și industriale a­­icole; 5. Economia, statistica și legisla­­țiunea rurală. Fie­care din aceste secțiuni preșe­­dată de către unulț din vice-președinții societății își alege vice-președintele și secretarele său. Ori­ce membru alü asociațiunii pate parte dintr’una séu din două sec­țiuni, pe cari le va arăta la începutulu fie­cărui ană. Art. 4. Reședința societății este în București, unde se adună vă­ dată pe ană în sesiune generală, care va dura Zece zil­.­­In cursul­ anului, societatea se va aduna la 30 ale fie­cărei luni; ori secțiunile se vor­ întruni după trebu­ință. Art. 5. Numerul­ societarilorü este nelimitată. Tóte asociațiunile agricole din țară au dreptu de a fi represintate la se­siunea generală prin delegați. Art. 6. Societatea se compune din membrii fondatori, membrii ordinari și din membrii delegați. 1. Membrii fondatori platescü 100 lei noui, ca drepta de intrare uă-dată pentru totu-de-una, șiuă cot­sațiune anuale de 20 lei. 2. Membrii ordinari plătescă pe fie­­care anii 20 lei. Titluri de membru fondatore și de membru ordinare nu se póte conferi de câtü după presintațiunea a trei mem­brii deja admiși și după unii vota alți consiliului de administrațiune. 3. Membrii delegați sunt­ cei trimiși de asociațiunile de agricultură; aceștia plutesc o­pă cotisațiune anuală de 20 lei. Membrii delegați trebuie se fie vo­tați de către asociațiunile cari ’i tră­­mite, și alegerea lorü se fi­ comuni­cată societății agricultorilor­ români. Asociațiunile agricole pot f trimite atâți delegați câti voru voi. Agricultorii români din tote țările locuite de Români pot­ intra în socie­tate cu aceleași drepturi ca membrii din România liberă. Art. 7. Societatea este administrată de către unii consiliu de administra­­țiune, care se compune : 1. Dintr’una biuron formată d’una președinte; 5 vice-președinți, cari vor­ presida și secțiunile; Una secretară generale; Doui secretari-redactori; Una casiari; Una bibliotecara-archivista; Una comisarii; 2. Din cinci vice-președinți de sec­țiune. 3. Din șase consilieri aleși dintre membrii societății. Membrii consiliului se vor­ alege cu majoritatea voturilor­ în adunarea ge­­­nerale, afară de vice-președinții de secțiuni, cari se vor­ alege de către secțiunile respective. Membrii consiliului se alegă la fie­­care trei ani pe jumătate, după tra­gere la sorțm Consiliarii cei vechi pot­ fi realeși. Secretariile generale este alesă pen­tru toto­de­una; nu pate fi schimbată de­câtă în urma unui vot­ al­ adu­nării generale, fondată pe abateri grave de la sarcinele sale. Elü pate fi ales­ și vice-președinte al­ societății. Art. 8. Consiliul­ de administrați­une represinta societatea. Are deplina putere pentru gestiunea și administra­­țiunea afacerilorü societății. Elü înca­­seză tóte fondurile societății, prive­­ghieză întrebuințarea lor, după buge­­tul­ care va fi votatü de către aduna­rea generală. Ela este însărcinată cu direcțiunea lucrării prii și cu totu ad­­ministrațiunea. — Face regulamentele necesare pentru esecutarea acestora statute. Consiliul­ de administrațiune nu­­mesce, după trebuință, comisiuni pen­tru fonduri, esposițiuni, publicațiuni, anchete, și alte. Voturile consiliului sunt­ valabile după majoritatea membrilor o presiuți; cu tote acestea, trebuiesc a­cele puțină cinci voturi pentru ca vă resoluțiune se fie valabilă. Consiliul­ de administrațiune pro­nunță admisiunea membriloru presin­­tați conformă cu art. 6, paragrafele 1 și 2, cu majoritatea a două treimi a membrilorü cari vor­ fi faciă la vo­tare. Art. 9. Consiliul­ de administrați­une face bugetulu anuale ale chieltu­­ielelor­ și veniturilorü societății, pe care nu va presinta la aprobarea adu­nării generale. La aceași epocă consi­liul­ va depune compturile chiăltuieli-

Next