Romanulu, martie 1874 (Anul 18)
1874-03-28
282 ' toto-dauna de unirea și de concursulo tuturoru aparatorilor lor”. „Fără ’ndouiela, ca de la 1871, Iuliu 2, alegerile parțiale au sporitü necontenită forțele opiniunii republicane în Adunare. Fără ’ndouielá, Francia n’a avut nici uâdată cu mai multă claritate consciință de necesitățile sale și nu și-a afirmat a mai neteda voința sea. Fără ’ndouiela încă, nedreptele prevențiuni în contra Republicei sunt căzute astăzi și antagonismulű vădinic á odiosit, întreținuta între orașie și sate, a fost înlocuita cu unirea și solidaritatea. „Opera cu tóte acestea nu este terminata, fiindu ca sufragiule universal*, instrumenta regulata și pacificația mișcării naționale, el însuși este pusa în cestiune. Unii voiescu se ’nlǎture de la votü milione de cetățeni, alții nu vorbescu în gura mare despre suveranitatea poporului, de câta pentru a obține de la dênsula, supt numele de plebiscite, uă adevărată abdicare. „Scopulú nu póte fi îndepliniții de câta în ziua când a voma da Francis!esercițiula suveranității séle. Astaîi lu a fosta de trei ani încoa țintat instanté a silințelor si nóstre. Pe câtă timpa acesta țintă nu va fi atinsa, nu va fi liniște în spirite, nici securitate în afaceri. „Disolverea rémâne deci în ochii membrilor uniunii singurulu remediu al a crisei care soca forțele țârei, atâta de curagio8e în suferințele iei. „Una popora, care de trei ani a data atata esemple de abnegațiune, de înțelepciune și de detunțiete, aiesta popom a dovedite a posede nu numai dreptul, déru ancă și capacitatea d’a se guverna elü ânsuși. Nimeni nu i-ar pute refusa mai multú timp, alegerile generali pe cari le reclamă. „Iemi încă Gironde și Haute-Marne aclamau acesta programă atâta de simplă: „întregimea sufragiului universal”; „Disolverea Adunării; „Organisarea Republicei de către nouii aleși ai țarei. „Francia își arăta voințele sale pentru a patruspreziecea oră. „Cu tote aceste victorii succesive, opiniunea republicană nu posede încă preponderința în Adunare; represintanții iei nu potü se lupte, nu potu se ’nvinga, de câtu prin concursulu energica și staruitorii alü alegétorilorü. „In ora in care ne aflama, na disciplină rigurosa se impune, căci este vorba de căderea sau rădicarea Franciei. „Președinte, Jules Cazot. „ Vice-președinți, Em. Brelay,Tolavn. „Secretari, de Mahy, Alexis Lambert. „Cestore, Dréo. „Cassarü, Tier sot.“ piarulü la J République francaise de la 4 ale curintei anundă că și centrulü stângă ar fi arenda de gândit se facă uă declarațiune în sensulü celei făcute de uniunea republicană. „Se pretinde, rice la République, că deputații centrului stânga... ara fi deciși a indica Franciei disolverea Adunării, ca mij locului cela mai sicurți și mai bunü pentru a sfîrși c’nă stare de lucruri provisoriă și precaria, apasătóre țârei, care n’o mai voiesce, după cum probeză alegerile... Conclusiunea la care vom ajunge pené n cele din urmă deputații centrului stanga este de multu timpu ș’a nóstrá, și credemu fórte sincera că ea va sfîrși prin a se impune tuturoru spiriteloru imparțiale și luminate. Este evidente că, deca deputații centrului stanga s’art decide a o formula intr’una documenta publica, disolverea Adunării, ipotese cu totula licită și legale a soluțiunii unei crise de care sufere tdta lumea, amü face să răpede cale și n’amú întârzia a coprinde tóte inteligințele.“ mana-de-ferit a principelui de Bismark. In fimula parlamentului inamicii imperiului, fiă ultramontani, fiă socialiști, fie particulariști, combătu ordinea de lucruri actuale, pe când a majoritatea este divisată în două tabere și pe când apartția progresistă nu mai póte merge orbesce în unire cu partita naționale-liberale. Legea militară, insula bătrânului imperatu-soldata , póte aduce nu numai una grava conflicta parlamentara, derâncă și uă crisă politică generale.“ Morgen-Post, organü ala partitei democratice din Viena, face urmatórele refresiuni asupra situațiunii actuale a imperiului german”: „Situațiunea Germaniei liberale este gravă. A sositü momentulü cându, mai multü de catu totu-de-una, am fi necesitate, ía tote și pretutindeni, de ROMANULÜ 28 MARTIU 1874 SITUATIUNEA ADMINISTRATITA SI FIMNDIAM a comunei BUCURESCI. — Urmare 1) — Percepțiunea prin aginți speciali. Perceperea, constatarea și mai alesă moduri de controlare a adevăratului produsă ale unora din aceste venituri prezintă neajunsuri însemnate. Se pot cita ca exemplu : Tasa pentru vitele ce se vindu la oborű, tasa pentru vitele ce se taie spre consumațiune, se percepe, cea ântâiă de către comisarul comunale de la oborü, și cea d’ală douilea de către perceptorele speciale de la abatoriă. Pentru fiecare vită ce se vinde sau se taie, se libereză chitanță de plata tasei din registru cu matcă. Acesta onse este numai unu controlu asupra banilorü percepuți pentru fiecare biletă liberate; nu esiste onse nici una controlü că pentru tote vitele ce se vându sau se taie , se elibereză bilete. Acesta este cu desăvârșire lăsată la credința impiegatului comunale. Tasa locurilor de înmormântare la cimitire și aceaa pentru autorisațiunile de construcțiuni se percep după avisulu servițiului tehnicii; biletele se libereză de acesta, după ce se constată că cererea a fost tașată de directorele comptabilității și că banii sau versată la casiăriă, de unde se libereză recepția din registru cu matcă. Registre speciale nu se țină, și pentru a se controla cu esactitate că s’au percepută numai atâtea tase câte bilete s’au liberată, trebuie a se resfoi prin dosiare, ceea ce mai în genere presintă cele mai maarî și chiară insurmontabile dificultăți. Tasa asupra spectaclelor și a represintațiunilorfl se determină la casă de către directorele comptabilității și banii se versa la casiăriă directă. Mijlocul« de control« ierășî lipsesce. Pasele servitorilor îl și ale prostituatelorü. Numerulă acestora se constată de către poliția: casiarulu poliției percepe tasele. Primăria nu exercită nici unü control«, și ea primeșce numai ceaa ce i-se trimite din când« în cândü ca prisosii de către poliția. Servițiulu de percepțiune. După legea din 1871, comuna este însărcinată și cu perceperea impozitelor directe ale statului. Acestă servițiu, pentru comuna Bucuresci, este împărțită pe culori; ele numera 81 de impiegați, figurând în bugete pe 1873 cu o retribuțiune de lei 120,250 anuale. Servițiul de constatare. După legea din 19 Martie 1871, constatarea impositelor directe ale statului, lăsate a se percepe de către comună, se face pentru unii perioda de cinci ani, prin comisiuni speciale compuse, în comunele urbane, pe culori sau despărțiri , din unü consiliarii comunale, unü preotii, una comerciante și umarginte polițiene seil. Constatarea adauselor și a scădemintelor, survenite în decursul periodului de 5 ani, după art. 6 din menționata lege, trebuie a se face totu de către aceste comisiuni. Comuna Bucuresci a instituită énsemuü servițiil speciale de constatare, compusă din 16 persone, și care figureză în bugetul pe 1873 cu u retribuțiune de 33.420 lei anuale. Ambele aceste servicii, de percepțiune și de constatare, însumeză : Pentru personală, lei. . . . 158,670 Pentru chiltuieli de materială, precum mobiliare, chirii și imprimate..................................................._ 30,000 Totale pe 1873, lei . . . . 188^670 Iu acesta privință a serviciului de constatare, comisiunea constată că autoritatea comunale, nemărginindu-se în disposițiunile legii, a făcută • uă chiăltuielă simțitore în sarcina comunei. 1) A vede numerulă trecutu. Perceperea și întrebuințarea a două Jecimi pe baza legii de percepțiune din 1871. Art. 12 din lega din 19 Martie 1871 dice: «Pentru chiăltuielele de constatare și de percepțiune și pentru acoperirea scurțeminteloru ce ară urma în cursul pericolului din morți și din infirmi scutiți, se lasă în folosulă comunelorü beneficiul«, ce va resulta din sporulü de contribuabili, amenzile arătate la art. 11, și facultatea de-a preleva, cu avisuru prealabile ale comitatului permanite, penit la două decimî asupra tuturora contribuțiunilor directe către stată.» Acesta lege s’a pusă în lucrare la 1 Ianuariu 1872. Ca prevedere pentru chiăltuielele ce comuna are a face cu percepțiunea s’a fostă regulată in 1871 a se percepe de la contribuabili douedecimî asupra tuturorü contribuțiunilor directe către stată. Cu începerea anului 1872 se întâmpină reclamațiuni din partea contribuabilior contra perceperii acestoră două jeciuni, ca contrarie legii din 1871. Consiliuli comunale, în ședința din 28 Februarie 1872, suspende împlinirea pempturü motivă că aceste decizii trebuie a se preleva, conformă art. 12 din lege, din totalele impositelor directe esistente în contra casei statului. Acesta decisiune se comunică d-lui ministru de finance. D. ministru de finance refusă a accepta acesta prelevare în comptul statului (beend, că aceste doue decizî trebuie a fi în complută contribuabileră. In ședința de la 19 Aprilie 1872, consiliulu comunale decide ca neajunsulu ce mai trebuie spre acoperirea speselor de percepțiune, se va preleva din suma contribuțiunilor, rețiindu-se din sumele ce se voră trimite tesaurului publică. Totă-două-dată consiliul decide a se ruga pe d. președinte al ministeriului de a supune casulă în desbaterea consiliului de miniștrii, și delegă din partea sea doui membrii pentru a susține înaintea consiliului de miniștrii opiniunea sea. La 13 Mai 1872 (No. 10,499), primăria intervine către d. președinte al consiliului de miniștrii. Eră la 15 Mai (No. 10,550) comunică d-lui ministru de finance decisiunea de mai susă a consiliului comunale. La 18 Mai (No. 21,046), d. ministru ală financielor comunică primăriei decisiunea consiliului miniștriloră spre a se conforma neamânată acestei decisiunî, și a revoca decisiunea consiliului comunale din 29 Apriliu. Eră jurnalulă consiliului miniștriloră este în următorea coprindere: «Ia ședința sea de astăziî 13 Maiă, 1872. «Luându în băgare de sémn referatulă d-lui ministru alu financieloru No. . . . relativă la interpretarea ce comuna Bucurescu persiste a da art. 12 alü legii de constatare și de percepere de la 19 Martie 1871, în privința celoră doue tjecimi adiționale asupra contribuțiunilor directe pentru acoperirea chiăltuieleloru de constatare și percepere și a scăpemintelor ce ară urma în cursul periodului. «Vedeadă că consiliulü comunei Bucuresci susține că comuna trebuie se tragă aceste done <Jedim din suma ce realiseză statului din contribuțiiuiî. «Avendă în vedere opiniunea d-lui ministru ală financieloră, basată pe considerentele cuprinse în susü-^isula referată. «Consiliulü aprobă întocmai propunerea d-sele de-a se menține aplicarea legii de percepție pe sensulă de-a se percepe acele done decizî adiționale pe lingă principalulă contribuțiunilor directe.» Asupra acestora, consiliuli comunale, în 26 Maiă, «a chibzuită că nu pote face altufelă decâtă a lua măsuri pentru perceperea fiselor«recituî de la contribuabili, precum a decisă onor. consiliă de miniștrii». * In vederea acestora, comisiunea de anchetă este de părere ca «aici era și este trebuință, ca ministeria să se aducă în desbaterea corpurilor« legiuitore una proiectă de lege pentru interpretarea art. 12 din legea din 1871.» directe acordate de noua lege de percepere și aprobate de ministeriul de interne 250,000 Ide madausulă de la ambulanți 100,000 Idem adausulă contribuabililor, ce se voră constata neînscriși prin roluri de către comisiunile de recensimentă................... 30,000 Din dobândi acordate de lege asupra contribuabililor intârzjiătorî........................................................ 1,000. Totale, lei 381,000 Chiăltuielele de percepere și constatare, după cum se vede mai susă, fundă de lei 183,670, la care mai adăugândă și cifra de 80,000 lei, alocată în bugetulü chiăltuiele'oră comunei pe 1873 la cap. XVIII, pentru acoperirea scăiieluinteloră pentru morți și infirmi, dăuă sumă totale de lei...................................... 263,670 care scădându-se din veniturile alocate pe basa legii din 1871. ________jfl resultă un d escedinte de lei. . 117,38u * Deorece legea din 1871 permite a se preleva pene la două decimi, numai pentru casulă eventuale cândă chiăltuielele de constatare și percepere pentru dările directe ale statului, precum și scăderile survenite, nu ar pute fi acoperite cu beneficiulă spoririloră de contribuabili și procente de la întâniătorî, apoi escedentulă de mai susă constituie uă percepere nelegale asupra contribuabililor, căci elă aretă că nu era necesariă a se preleva întregi acele donedecimî. Garanții. o In privința garanțielor de luată de la mânuitorii sei de bani publici, consiliulu comunei Bucurescî cea de normă art. 16 din legea din 1873, modificătore unor p articule din legea comptabilității generale, care, la ultimulă aliniată, zice : «Cauțiunea comptabililor mânuitori de bani publici va fi de șase ori câtă retribuțiunea anuale cu care va intra în funcțiune, și va consta în mimerariu sau efecte d’ale statului, socotite pe valorealoră nominale.» Garanțiele depuse surntă conservate, unele la casa de depuneri și consemvațiunî, și finele la casiăria comunale. Dintre 16 mânuitori de bani publici în serviciulu comunei, 4 au depusă garanțiele cuvenite, 5 aă garanții necomplete, 7 suntă fără garanții. 16." Comisiunea constată că acesta tolerare din partea primăriei d’a avea mânuitori de bani fără garanții este un evidente călcare a legii. Deficitulu casiarului Carammlea. La destituirea acestui casiaru ală comunei, la 16 iuniu 1873, se închiăiă ună bilanță de noulă casiară, dimpreună cu vechiulă casiaru și în asistința d-lui consiliarii comunale Galița , prin care bilanța se constată ună deficit« de lei 46,371,59. In urma acestei constatări, vechiulă casiaru este somată ca în 3 <zile se respuintă banii. Acesta, primă petițiune dată la 30 iulie reclamă în contra bilanțului. Consiliul comunale, asupra acestei reclamațiuni, decide a se înainta tóte corupturile curții de compturi, darii nu de nici un măsură de asigurare pentru lipsa constatată de lei 46.371 bani 59. Vechiulă casiară prezintă apoi orecari justificări, după care prin unn nou bilanțu, la 25 Septembre, se reduce deficitulu la suma de 35,878 bani 54. La 20 Octombre primarulă dă ordină a se reține a treia parte din pensiunea fostului casiară, conformă legii comptabilității, pentru despăgubirea caseî comunale. La 30 Noembre mă portărel« cere ca, după decisiunea judecătorescă, se se dea jumătate din pensiunea d-lui Caramzulea sociei sale cu care este în divorț«. La 12 Decembre, pentru îndeplinirea acestei sentințe, se ordonă reținerea acestei jumătățî de pensiune în favorea sociei d-lui Caramzulea, eră ordinul de reținere pentru casa comunală se suspendă. Acelă casiară n’avea garanția. Astăferă casa comunale este pusă a plăti și pensiunea unui impiegată care, mânuind« banii săi, lăsase ună deficit,« atâtă de însemnată. * Comisiunea, constatând« faptele de mai sus», privesce responsabili . Pe acei cari aă numită și cari aă tolerată funcționarea fără garanție acestui easiarîi ală comunei. Pe acei cari, după constatarea deficitului n’aă trămisă pe culpabili înaintea justiției, și cari, în loc d’a căuta asigurarea imediată pentru îndestularea comunei, prinsă confusiune de idei, căutară îndestularea casei comunale în pensiunea ce însășî ea servesce culpabilelui, măsură la care apoi chiar renunță cu desăvârșire. III DESPRE ÎMPRUMUTURILE COMUNEI. Imprumutulu de 5 milióne. La 22 Aprilie 1864 se încuviințeză de consiliulu comunale a se face acestă împrumută, și se cere de la ministeriă ca acestă împrumutare se se facă de la stată. Ministeriale aprobă ideia împrumutului, nu admite case a ’lu face statulă, ci scrie primăriei d’a căuta aiurea. Uă altă închiăiare a consiliului comunale din 28 Aprilie 1864 autorisă pe primare se negocieze, se înțelege diferită de imprumutulu de susă, ună altă împrumută în străinătate de la 6 pene la 8 milióne lei. D. Poumey întrebă pe primăria cu ce condițiuni se póte admite împrumutul« municipalității. La acestea primăria respunde că condițiunile suntă: «Dobânda de 6 g afară de comision« și amortisment«.» In urma acestora, fără altă închiăiare a consiliului comunale, fără autorisațiunea ministeriului, la 11 Septembre 1864, după simpla autorisațiune a primarului (d. Vlădoianu), se face ună împrumută de la d. Poumey de 100.000 leî, pe termină de um ană. Se găsesce apoi în dosară nă altă închisiare a consiliului comunale, din 1864, Octombre 2, prin care împrumutul« ce era se se facă în străinătate se fiseza la 2 milione lei. Pentru acesta nu există încuviințarea ministeriului. Incepe apoi a figura în dosară acte de împrumutare de la diferite persone și autorități publice, supt diferite condițiuni și diferite termine, și procente până la 11 Decembre 1864, în sumă de 1,186,561 lei vechi. De la acestă epocă înainte nu se mai găsesc acte pentru completarea împrumutului de 5 milióne, supt curentă că municipalitatea s’a devastată la 3 Augustă 1865 și dosarele s’au distrusă atunci. Așia dorit: ministeriul« aprobă ideia împrumutului de 5 milióne, consiliul« comunale decide a se face în străinătate uă împrumută de la 6 până la 8 milione, pe care în urmă ’lu reduce la 2 milione, primarele singură vine apoi a contracta cu d. Poumey unu împrumută de 100,000 lei . . . .. Ce numire s’ară pute da operațiunii aretate mai susu ? Daca ’primăria voia a face Unu împrumută cu lungi termine, cea ântâiu detoriă a sea era d’a alcătui condițiunile, a le publica, și apoi a judeca asupra ofertelor« ce i s’aru fi putută face. Era apoi și ehhibsuirea mijloceloru de plată, amortisarea datoriei. Aceste tote trebuiau negreșită se formeze obiectul« unoră lucrări deosebite, nădată ce ideia pentru facerea împrumutului era admisă și aprobată în principiu. Nimic» din tote acestea. Operațiunea întregă nu presintă de câtă uă încurcătură de la începută și pene la sine. Ea se reduce la crearea unor împrumuturi în părți mici, cari constituiescă uă adevărată detoriă flotante, fără prevedere de mijloce pentru plata iei și fără nici uă regulamentare speciale, care se serve de nomă la emiterea bonurilor, la preschimbare și la plata lor. Aprobarea ministeriului pentru acestă operațiune nu existe. Imprumutulu de 3,041,500 lei. La 6 Apriliu 1860, consiliul« comunale, primă închiriare supt semuasă de șese membr Í, decide, supt cuventu de ecilibrarea bugetului, a se face unu împrumută de 2,041,500 lei cu procente 12 §, plătite din 6 în 6 luni, și cu facultatea de a se efectua în totale seă în parte. Se cere aprobarea ministeriului pentru acesta. Acestă împrumută se aprobă de ministerială de interne și se sancționeză de Domnă. Pentru efectuarea lui s’a făcută unü apel ît tipărită către cetățiaui. La 1866, Septembre 20, începu a se libera bonuri municipale în contra acestui împrumută. Actele se găsesc împrăștiate în deosebite dosare, privitóre la veniturile și daraverile comunei. In bugetul veniturilor comunei Bucurescu pe 1873, partea XI, supt titlulă de la servițiul și percepțiunii și contribuțiunilor directe ale statului, sunt prevăzute cifrele umătore: Din clone decimî asupra contribuținilor.