Romanulu, aprilie 1874 (Anul 18)
1874-04-20
ANULU ALU OPTU-SPRE fIECELE VOIESCE ȘI VEI PUTE Orî-ce cereri pentru România, se adresézii la administrațiunea spariului. ANUNȚURI. în paga IV, spațiului 30 litere petit 40 bani In pagina III, linia, petit 6 lei. A se adresa LA PARIS : la d-nii Crain et Micoud, 9 rue Drouot, LA VIENA: la, d-niî Hausenste. și Vogler u i Wallfischgasse.10. Scrisori și orî-ce trimiteri nefrancate voru fi refusate.—Articlele nepublicate se vor arde. 20 BANI EXEMPLARULU. De la sântulu George, 23 Apriliu cuvinte, Redacțiunea și Administrațiunea „Românului“ se mută în „strada Domnei“ No. 14, casa Emanoilu Băleanu, în apropiare de direcțiunea poștelorui și telegrafeloru. SERVICIULU TELEGRAFICU alu «ROMANULUI.» Constantinopole, 30 Aprilie. — Principele Milan alu Serbiei a sosită aci și ’udată o dată visită Sultanului în palatului seu și apoi Sublimei Porți, (curții imperiale), unde a fost primită de toți miniștrii cu multă distincțiune. (Servițiulu privată alu Monitorului oficiale) Constantinopole, 29 Aprilie. — Cornițele Ludolf au amânată ieri scrisórea sea de rechiămare Sultanului, care apoi a primită în audiență solemnă pe cornițele Zichy, pentru primirea scrisorilor sale de acreditare. Adresându-se către Zichy cu cuvinte forte bine-voitore, Sultanulă a accentuată simțimintele sale simpatice pentru imperatorele și bunele relațiuni dintre Turcia și Austro-Ungaria; eră a esprimată satisfacțiunea sea despre numirea unui ambasadore, și mai alesă despre alegerea făcută în persona lui Zichy pentru acestă funcțiune. Madrid, 29 Aprilie. — Ostilitățile în contra carliștiloră au reî ncepută ieri. BUCURESCI, *1 FLORARU. Se spune ’n publica că, în sesiunea estraordinară a Camerelor, convocate pentru 25 Aprilie, guvernul va presinta unu proiectă de lege pentru instituirea unei decorațiuni, cu mai multe clase și cu pensiuni. Suntemu dispuși a da cre<Jémentu acestei soiii, și écé din ce causă. Scopul a de căpetenia și fără șiovăire urmărită de guvernul actuale a fostă și este d’a combate, necontenită și ’n tóte modurile, simțimintele cele nobile ale capului Statului. In 1866, Domnulă Româniloră zicea: „Vă felicită că n’aveți decorațiuni, căci lipsa loră este ună mijjlocă mai puțină de corupțiune.“ Amintindu-ne aceste nobile simțiminte, este logică se crede că că consiliarii tronului au stăruită și stăruiescă se ne ’nțestreze și cu decorațiuni. Neue ireie-Fresse ne spune, între alte planuri ale miniștrilor nostrii, și pe cele urmatore: „Este scrută că ministrulă de esterne, d. Boerescu, umblă se scuture cu totul atârnarea de Porta suzerană și are de cugetă a proclama peste curendü — e vorba de luna lui Masă — independința României și eventuale rădicarea iei la regată. Se scie că d. Mavrogheni caută se efectueze consolidarea datorielor Statului prin rente perpetue, și totă asta se scie că d. Florescu doresce se ’mulțescă și se ’ntărescă oștirea, spre a fi gata pentru orice întâmplări, adică spre a pute procede chiară ofensivă la ună momenta decisivă. „Nu mai este nici ună secretă cum că ministrul de interne lucrază pentru concentrarea puterii în manele guvernului, spre a pune la loc pe agitatori Acesta din urmă scrie dă mare tărie celoralalte. Se proclamă mai ântâiă independința de către un ministru. Ală douilea ministru ruineză financiere, ca s’o putá consolida. Ală treilea ministru vine apoi în urma celor douî și ’ncepe se manifeste dorinți d’a ’mulți și ’ntări ai Redactiunea și Administrațiinea, Strada Academiei, Ho. 26. mata, spre a apăra mai în urma cea-a ce deja aă săvârșită cei douî colegi ai sei. Și ’n fine intervine agerul ă și ’n veci nedormitulă ministru de interne, spre a „regularisi“, spre a pune la locă pe agitatorii români! Așia dorit ^iarulă vienesă scie ș’afirmă c’acea independință va fi așia încâtă se mulțămască pe Germano- Ungari și s’agiteze pe Români!!! Frumosa independință, și bine laudă presa austro-ungară pe patrioții consiliari ai principelui Carol! Protestămă din nou, — și vomă protesta chiară de vomă dobândi asigurarea că vomă fi și vomă rémâne singuri,— contra șioselei din faca palatului. Protestămă contra menținerii iei în starea in care se află: tină, borte, gropi, apă, necurățeniă, écé imaginea ce pune societatea supt ochii Domnului ș’ai Dómnei Româniloră. Protestămă contra sistemei d’a pune pe trotoare nisipă și petriștă. Nu chemă că n’am cuvântă do. membrii ai Comunei d’a rîde și d’a nesocoti pe toți cetățianii.Jicemu énsé că pré este suparátóre acésta batjocură. A ne lua pené și ’ngustură trotoază ce avemă, a ne espune pe toți, bărbați și femei, d’a ne ’mpedeca séu d’a escalada petrele ,și moșordiele de nisipă, este,repetimă, uă derîdere fórte suparátóre. Adaugemă că toți prăvăliașii du dreptură și chiară datoria se respingă acele necurățenii de pe trotuare. Se nu ’mpingă déru derîderea doi membrii ai Comunei, pân’a sili pe ómeni se curețe enșii necurățeniele durueloră. Se respecte, flă măcară aci, curățenia, buna-cuviință și dreptură ómeniloru. SÂMBĂTĂ, 20 APRILE 1874 LUMINEZATE ȘI VEI FI ABONAMENTE In Capitale: unul anii 48 lei; șese luni 24 lei trei luni 12 lei; uă ,ună 5 lei. In Districte: un ană 58 lei; șase luni 29 lei trei luni 15 lei; uă, lună 6 lei. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 20. Austria și Germania, pe trimestru franci 18. A se adresa LA PARIS: la d. Darras-Halgrain, Rue de l’ancienne comedie 5, și la d-nî Drain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA VIENA: la d. B. G. Popovicî, Fleichmarkt, 15. In articululă precedinte, va^arămă că singura imputare ce se aduce consiliului comunale din 1866 de către comisiunea parlamentară este că membrii Comunei n’au voită sa se mai serve de suma de 918,297 lei vechi, de cari mai puteau dispune din împrumutură de 2,061,500 lei vechi, pentru acoperirea deficitului ce moșteniseră ș’a chiăltuioleloră strictă necesare pe anul 1866, ci a avută recursă, pentru încasarea unei sume egale, la emitere de bonuri asupra împrumutului de 5 milione din 1864. Se vedemă acum ce constată comisiunea pentru anii 1867 și 1868. „Anul 1867 sosesce, orice raportulă, cu aceași lipsă de venituri, pe care primăria o acopere cu același espectitate de împrumuturi provisorii.“ Ece aceași imputare făcută consiliului din 1866, repetită și consiliului din 1867 : ecilibrarea bugetului cu împrumuturi. Asia este. Bugetul pe 1867 cuprinde și elă între venituri ună împrumută de 1.735.000 lei vechi. Pentru ca aceia casé, cari s’aă servită de acestă sistemă vițicisă în ecilibrarea bugetelor, se fiă pe dreptă trimiși înaintea justiției și justă condamnați pentr’uă asemenea neregularitate, este bine se lămurimă până la ce punctă dânșii potă fi culpabili d’acestă faptă. Spre a pute lămuri acestă punctă, trebuie se nu uitămă că consiliulă din 1866 n’a putută obține de la ministeriă ună bugetă definitivă decâtă la 30 Septembre, și chiară atunci ecilibrată c’ună împrumută, din cauză că ministerială n’a voită se’să aprobe la timpă cu nouele resurse propuse de comună și ’ncuviințate de ministeriă înainte d’a se promulga Constituțiunea, care cerea ca d’aci ’nainte ori ce creări de venituri trebuie se treca și prin corpurile legiuitore. Aceste venituri create din nou au fostă trimise camerei, și consiliul comunale din 1867 , întocmindă bugetul acestui ană, acomptată pentru acoperirea chieltuielelor, pe suma ce ele aveaă se producă. Este dovedită doznt că consiliul din 1867, ca și celă din 1866, n’a avută nici-uădată intențiunea d’a ecilibra bugetul „cu espectitate de ’mprumuturi provisorii“, cum o fice comisiunea parlamentară, avemă uă nouă dovada în urmatórele linii din raportul cu care deprimare ínaintéza ministeriului spre aprobare bugetară pe 1867 : „Mai ’nainte d’a termina, suntă îndatoratü, d-le ministre, a vé supune la cunoscință că realisarea ’mbunetațirilor, indicate mai susu, consiliulă o subordonă aprobării nouelor tase ce sunt supuse sancțiunii corpurilor legiuitore. Decă aceste rase nu se voră aproba, municipalitatea va fi nevoită a’și cumpăni ohieltuielele după veniturile ce are acum, și atunci nu numai fisele îmbunătățiri nu se vorü pute face în Comună, déja chiară din servițiele actuali vom rămâne în suferință, și multe din chiăltuielele obligatorii după lege ori nu le vomă pute plăti nicidecum, sau le vomă plăti pe câtă miijlacele ne voră ierta. „Consiliul c a judecată de trebuință a me ’nsărcina se va puiă în vedere acesta, domnule ministre, ca ’n casuță cândă veniturile Comunei ară române^In cifra d’acum, se sciți mai dinainte cum aă a se regula chiăltuielele Comunei și se justificați și d-vóstre lipsele ce voru române în servițiele municipali și ’n plata chiăltuielelor, obligatorii și pe carii îi va fi imposibile a le împlini, căci nu mai voiesce a recurge la împrumuturi, pe cari n'amü sei cum se le achite. “ Ce se ’ntâmplă casé? Camera admite nouele venituri, era reacționarulă jenată disolvată în 1867 le respinge, și Comuna rămâne astfelă pe anul 1867 cu ună bugetă de chiăltuieli strictă necesare în sumă de lei vechi 6,738,367, și de venituri reale numai în sumă de 4,003,717. Pusă în acesta critică posițiune, consiliul comunale de la 1867 decide [se se marginescá în aceste venituri, tăindă uă parte din chiăltuielele servițiului de serginți. Ministrulă éare preferă a autoriza pe Comună se facă mă noă împrumută pentru ecilibrarea bugetului, de câtă se primescu desființarea unei părți a servițiului de serginți. Intrebămă acum, cine e de vină daca și pentru acoperirea chiăltuielelor din bugetul ă pe 1867 s’a recursă la ună împrumută? Consiliulă comunale, séu acei membrii ai majorității senatului, carină refusată aprobarea noueloră venituri propuse de Comună? Dérà mai ilice comisiunia parlamentară, în anulă 1867 „a resultată ună escedinte bugetară de 556.622 lei, 27 p., care nu s’ară fi putută realisa fără ’ncasarea celor 1,735,000 lei, împrumutați de la casa de depuneri, și déca din creditură acordată pentru plata de procente la vecinele împrumuturi nu s’arăt deturnatü luă parte pentru alte chiăltuieli bugetare, suplinindu-se aici lipsă prin încărcarea procentelorü dotorite la capitalulă bonurilor, emise în loculă vechielor ir bonuri ajunse la scadință“. Cu alte cuvinte comisiunea constată că bugetul pe 1867 a lăsată un d escedinte de 556.622 lei, 27 parale, dérü tată dânsa îlă desființază apoi cu totulă,Jicândă că elă nu s’ară fi putută realisa fără ’ncasarea împrumutului și déca din creditulă de 844,980, acordată pentru plata de procente la vechiele împrumuturi, nu s’ară fi întrebuințată să parte în alte chiăltuieli bugetare. In adevérü, acestă escedinte póte se nu fiă exacua, dérü acesta nu din causa încasării împrumutului de la casa de depuneri, care figura ca resursă în bugetură pe 1867, ci numai din causa câtorăva virimente de fonduri, chiăltuindu-se o parte din creditulă destinată la plata procentelor, ale vechielor împrumuturi pentru alte chiăltuieli bugetare. De vomă tind séma énsé de cea-a co ooostatA totă comisiunea, că bonurile ajunse la scadință și retrase s’aă urcată la suma de 1 1,607,903 lei vechi, în locă de 11,971,849 lei v., vedemă că diferința ’ntre aceste sume nu este decâtă de 363,946 lei, și prin urmare scăpându-se acesta cifră din escedintele de 556,622 lei, totuși române uă sumă de 192,676 lei vechi, care nu se pote contesta că nu este ună escedinte reale. Dera oricare ară fi adevératulü escedinte ală anului 1867, sau chiară decalară esiste de rocă, comisiunea parlamentară n’a putută se constate asupra administrațiunii financiare a Comunei pe acestă ană, de câtă iarăși numai sistema vițiosă d’a se ecilibra bugetulă cu împrumută, era nicidecum abuzuri sau rele intențiuni d’a se răsipi banii contribuabililoră. Cu tote acestea, deși vé<Jurama căușele cari siliră Comuna din 1867 se recurgă ierti la împrumută pentru ecilibrarea bugetului, noi nu vomă protege nici vă dată pe amicii noștri politici, susținândă d’a nu se da judecății, daca ei suntă culpabili pentru acestă faptă. In ceea ce privesce consiliul comunale din anul 1868, comisiunea constată mai ântâiă că anul 1868 „începe cu ună numerară în casă de lei noui 292,270, bani 87 (seu lei vechi: 789,131, p. 14).“ Ea arăta apoi că veniturile bugetare erau evaluate la suma de 3,308,085 lei, 91 bani, era chiăltuielele fișate la cifra de 3,306,091, ban 1, plus nesce credite suplimentare, în sumă de 519,356, bani 6. In creditele chiăluieleloru bugetare,Jice comisiunea, se coprindea și suma 1) Credema e’acésta espresiune este zisă din erore: comisiunea a voită se Șică virimentűde 364,364 lei, bani 16, procente datorite vechielor împrumuturi, „din cari case nu se vedu întrebuințați la destinațiune de câtă numai 207,791 lei, bani 7, eră restulă în alte trebuințe, încasările bugetare, totă după constatările comisiunii, au fostă în sumă de 2,620,863 lei, bani 29, era chiăltuielele făcute, „din cauza multor credite suplimentare“, s’a urcată la suma de 3,032,128, bani 36, „de unde a resultată măncă deficită bugetară de lei 411,365, bani 67, care s’a acoperită în parte cu același espectiinte de sporire a capitalelor datoritü, atâtă prin capitalisarea procentelor, la bonurile emise din nou în locul ă celoră ajunse la scadințe, câtă și prin sume noul de bani primiți în comptută împrumuturilor vechi, la preschimbarea fiselor) bonuri“. Avemă totă dreptulă se credemă că constatarea comisiunii parlamentare este exactă în ceea ce privesce deficitulă acestui ană. Avemănuse în favorea consiliului de la 1868 uă constatarea unei alte comisiuni, compusă din membrii consiliului comunale alesă la 1869, și presidată de d. Menelas Ghermani, care arăta că bugetul anului 1867 nu numai că n’a produsă vr’ună deficită, deritancă c’a lăsată ună esced'ivite de 104,217 lei noui. Admițândă énsé că deficitul ă constatată Go oomuluiioa poGomantai-il este exaca, și că elă s’a acoperită în parte cu același espectiinte de sporire a capitalelor datorita, totuși rămâne bine dovedită, totă după constatările comisiunii, că supt acestă consiliă să retrasă din circulațiune bonuri ajunse la scadințe în sumă de 4,440,697, bani 32, și nu au rămasa în circulațiune de câtă 2,168,373, bani 16, din împrumutură de 5 milione din 1864, 617,859,bani 99, din împrumutură de 2,041,500 din 1866, 19,629, bani 63, dintr’ună actă vechiă din 1864 și plus 642,592, bani 59, pentru datoria contractată în 1867 către casa de depuneri și consemnațiuni. „Astăfelă, — <zice comisiunea, — anulă 1868 se termină c’un datoriu flotanto de 3,448,454, bani 37,“ dérit fără se explice că ea nu este creată de administrațiunea consilielor comunale pe 1866, 1867 și 1868, cari n’aă făcută de câtă se scadă acesta datoriu, provenită din desordinea moștenită la 1866 de la președintele consiliu. Déca éase comisiunea parlamentară, în faca constatărilor făcute asupra administrațiunii acestoră trei ani, crede că tote desordinile și rămpele de bani publici, în cari se află astăzi Comuna capitalei Bucuresci, provină de la consiliere cari au administrat-o de la 1866, 9 Martie și până la 1869, 20 Maj, este dreptă și legale se se dea în judecată toți membrii cari au făcută parte din ele. Oricari ară fi capetele de acusațiune ce s’arü pute formula contra acestoraameni, elementele de apărare sunt atâtă de nenumărate, încâtă judecata loră n’ară face de câtă se contribuie și mai multă pentru ca adevărul și dreptatea se triumfe. Căci, în adevérü, ce triumfă mai mare póte se stă pentru nesce foști