Romanulu, aprilie 1874 (Anul 18)
1874-04-22
Refractiunea și Administrați*iea, Strada Academiei, No. 26. LUITI, MARȚI 22, 23 APRILE 1874. ANULU ALU OPTU-SPRE PE CELE TOIESCE ȘI TEI PUTE ORi-ce cereri pentru România, se adreseza la administrațiunea pariului. ANUNȚURI. in paga IV. spațiulu 30 litere petit 40 bani In pagina III, linia petit 0 leî. Are adresa LA PARIS; la d-nii Drain et Micoud, 9 nie Drouot, LA VIENA; la d-nii Haasenstein i Vogler u i Wallfischgasse.10. Scrisori §i ori ce trimiteri nefrar.care vor fi refusate.—Articlele nepublicate ne vor arde. 20 BANI EXEMPLARULU. Edițiunea de sora LUMINEZATE ȘI TEI FI ABONAMENTE" in Capitale: unü ană 48 lei; șase luni 24 lei trei luni 12 lei; nn .ună, 5 lei. In Districte: un ana 58 lei; șese luni 29 lei trei luni 15 lei; uă, lună 6 lei. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 20. Austria și Germania, pe trimestru franci 18." A se adresa LA PARIS: la d. Darras-Hal’ grain, Rue de l’ancienne comedia 5, și la d-nu Drain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA VIENA: la d. B. G. Popovici, Fleichmarkt, 15. " Din causa sărbătorii sf. Gheorghe, Șiarulu nu va apare de câtă Mercuri săra. SERVICIULU TELEGRAFICU ALS «ROMANULUI.» Viena, 2 Maiü.— Uă corespondință din Madrid amindă că Bilbao a fostă deblocată și mare șiaîele Serrano a intrată în cetate, unde a fost primită ca una intusiasmă nemărginită. BUCURESCI, FLORARU. Esataniarăm în trei artidle precedinte constatările comisiunii parlamentare in privința situațiunii administrative și financiare a consilieloru comunale din anii 1866, 1867 și 1868, și vodurămile cu tóte culpele ce li se pot imputa se reducă la nesce simple neregularități in sistema ecilibrării bugetelor, și acestea, după cum dovedirămă, din cause independinte de voința loră. Vomă esamina d’aci înainte și constatările relative la consiliere cari a fi administrată și administreza comuna de la 20 Mai( 1869 l) și péne a$î, și numai pe cele mai principale din ele, ca se nu lungimü pre multă acesta desbatere. Înainte case da intra în acesta materia, se stabilimu ună punctă asupra căruia atâtii membrii din actualele consilii comunale, prin apărarea ce publică în mai multe fiare, câtă și unele din aceste organe de publicitate, caută a’lă esplicanții in sensulă ce convine celora amenințați d’a fi dați judecății, după constatările și propunerile comisiunii de anchetă. Acestă punctă este, daca guvernulă are sau nu dreptulă, după legea comunală, se trimită în judecată pe ună consilii comunale. In adeverü, legea comunală de la 1864 constituie consiliul comunale autonomă, suverană, ca și corpurile legiuitore. Uuă consilă comunale, după legea sea constitutivă, nu este pusă supt dependința puterii centrale, decâtă numai în acele atribuțiuni, în cari membrii lui exercită și funcțiunile de aginți ai puterii executive, și numai în acesta singură calitate fară pute susține că un membru comunale este respunțătorii către guvernul centrale și pasibile de disciplina și chiară de urmărirea în justiție din partea acestei autorități. Ună corpă deliberativă, cum este consiliul comunale, ca și corpurile legiuitore, nu pate fi chiamată la respundere și judecată pentru actele cea deliberată, decâtă numai de firescii lui judecători, de alegători. A susțină contrariulă, că ună consiliă comunale sau judeciană, — care constituie, chiară după spiritul Constituțiunii, quasi a patra putere în stată, emanată din alegere și represintândă „interesele esclusive ale judeciului sau comunei,“ — pate fi dat judecății de putere esecutivă, este a două greșită interpretațiune principieloră pe cari se întemiază Constituțiunea nóstrá, este a necunosce cele mai elementare principii de dreptă constituționale, este a distruge orice putere morală a unui corp deliberativă, supunându-la capriciului unui ministru de interne. In principiu dorit, suntemă pentru deplina respectare a autonomiei comunale și judeciane, neputendu admite 1). Intre acesta epocă, și 3 Noembre 1868, a mai funcționați unui consiliu, compușii în majoritate de amicii noștrii politici și arendü primare pe d. dr. Iatropolu, derit despre administrațiunea aceastuia «omisiunea nu face nici un mențiune. că aceste corpuri deliberative pot fi urmărite de justițiă pentru actele loră, de câtă numai de alte consilie ce-ară veni în locule séu d’a dreptură, printr’ună mandată dată puterii judiciare de către corpulă alegătoriloră. Principiele case, în materiă de drept constituționale, într’ună felă se aplică d’uă partită și ’ntr’altă felă de alta. Intre ómenii ordinii la putere astăzi și ’ntre noi, nu este altă luptă, decâtă de modulă aplicării principielor din Constituțiune, in lipsă apoi, de la 1866 și ponénții, de tóte legile necesare cari se arată modulă aplicării acestoră principie înscrise în Constituțiunea nostru, neapărată că usulă ține locă de lege. Omenii ordinii, din cari facă parte actualii membrii ai comunei Bucuresci, au târâtă înaintea justiției, de cândă suntă la putere, mai multe consilie comunale, fără altă culpă, decâtă numai că ele nu erau docile ordineloră, mai cu osebire in materiă de alegeri. Un exemplu, ce ne vine în memoriă în acestă momentă, este comuna Ploiescu, ai cărei membrii au fostă citați de judele de instrucțiune, ca neece criminali ordinari, ținendu’i ore întregi în plaia, supt acusațiunea c’aă risipitü sau delapidată banii contribuabililor. Și ’ntre acești membrii, cărora li se imputa asemeni acte, erau bărbați ca d-nii Grigorescu, Radovici, Stănică Marină, Apostolescu, etc., ale căroră nume suntă singure că garanția de onestitate pentru concetăția cn loră. Și care era pretestulu acestei maltratări? Acela că comuna făcuse în regiă localulă primăriei, c’uă sumă mai scăzută și ’n condițiuni mai bune de câtă cum sară fi făcută în întreprindere, faptă care se póte constata oricândă de ameni speciali și onorabili. Ale vóstre dorit dintru ale vóstre, onorabili membrii municipali ai capitalei. Patronii voștrii aă făcută acestă ușă cu adversarii loră : suferiți ații consecințele, cum trebuie se sufere fiiul dejenele părintelui, oricâtă de aspre ară fi ele. Acestea <zise, în numerula viitoră vomă începe a trata despre tóte constatările comisiunii de anchetă, privitóre la consiliele comunale ale omeriilor de ordine. Amă reprodusă după Telegrafulü, in numărul nostru de Duminecă, scomptură ce circulă că d. Iona Deșliu, delegată din partea senatului ea să asiste la tragerea sorțiloră pentru obligațiunile rurale, ce trebuie a se plăti, după lege, la 24 Aprilie, ar fi constatată la casa de licidare că nu se află In numerariă de câte 4 milione în locă de 13, suma capitalelui ce trebuie a se respunde la citatură termină. Daca acestă scomotă se va adeveri ca faptă positivă, întrebarea ce trebuie sé și facă oricare posesore de asemeni obligațiuni este acesta: péné la ce sumă se va trage la sorți? Péné la 4 milióne câtă se găsesc enumerară in casă, sau péné la 13 milióne, câtă urmeza, după lege, a se plăti la 24 Aprilie? După noi, procederea cea mai regulată, cea mai drepta, și totă-d’uă-dată cea mai puțină înlesnitóre de abuzuri,, Sntr’un asemenea tristă situațiune, este ca domnii membrii, delegați ai corpurilor legiuitóre, să nu permită a se trage sorți peste huterariulă aflată în casă, ci să se opresca la suma ce s’a constatată că esiste acum, închiriândă pentru acesta operațiune ună procesă-verbale, în care să se motiveze și considerațiunile pentru ce a procedată astă-felă. Legea rurală, prin articlulă 42, aliniatulă 2, prescrie că „numerula serieloră și ară obligațiiynloră eșite la sorți se va publica prin Monitore și ele vor fi plătite multă în termină de 15 file după tragere la sorți“. Decaderii în casa comitatului de lieidare nu se găseșee în numerară uă sumă ’ndestulatare pentru achitarea numărului de obligațiuni, pe care legea să prescrie să se tragă la sorți, atunci punemă acestă ’ntrebare, în casă d’a se trage în sorți pentru suma de 13 milióne, cari vom fi acei norociți cari se vor împărtăși mai ântâiă, în cele 15 zile prescrise de lege? ce regulă se va păstra ’n distribuirea celor 4 milióne la 13 milione, și cum se va pute controla cu eficacitate acesta operațiune, ca sĕ nu se dea ocasiune în protecțiuni privilegiate ? Fivorü óre d-nii membrii al comitatului de lieidare destulă de tari ca se se opuie cândă se va presinta înainte-le vre-uii domnă deputată sau domnă senatore din majoritate,— însorită și de câte doui-trei alegători,— ca se cere plata obligațiuniloră contra ordinii în care aă eșită la sorți? Faptulă lipsei din casă a peste 8 milione, far’a se seidéca nu suntă încasați, sau déca suntă întrebuințați la altă destinațiune, contra art. 52 din legea rurală; diferitele scompte cari aă circulată și circulă despre gestiunea acestei case; urmăririle ce se facă chiară a$i de justiție spre a se descoperi autorii cari aă făcută se se libereze și se se platescá obligațiuni asupra unui sondă care nu esiste, și alte asemeni fapte, tóte acestea ne dau dreptul ă a ne ndoui despre cerbicia ceară pune domnii membrii ai comitatului în facia influințeloră ce s’ar fi esercită asupră-le. Pentru ’nlăturarea dorit a unoră asemeni abusive urmări domnii delegați ai corpurilor legiuitóre ară trebui se se mărginescă a trage sorți numai pentru suma de patru milione, și totă-d’uă-dată a asiste chiară în cele 15 file la efectuarea plățiloră, căci controlulă ce-a avută în vedere legiuitorele cândă le-a dată acesta ’nsărcinare, nu se reduce la simpla jucărie a inocintelui copilă, pu să se tragă biletulă din cutiă. Altă fetă, voră trece luni întregi, și mulți din proprietari sau posesori de obligațiuni i eșite la sorți se voră preumbla cu ele n posunare, de la locuințele dumnelor, pene la Bucuresci și vice-versa , chiăltuindă și penienda timpulă fără se puta obțina plata loră, afară daca nu se va oferi vreună bancheră de mâna doua, care se le achite cu vreuna câștigă. Reproducem urmatorele din edițiunea de dimineța a numărului precedinte : (Servițiul telegrafică ale ROMANULUI) Madrid, 1 Maiü. — Carliștii au părăsită astăii mai multe posițiuni, pe cari trupele republicane le-au ocupată îndată. Liberarea cetății Bilbao este considerată ca imininte. Din afară, ea depeștă carlista anunciă din Balmaseda că, de 8 zile, 2000 de prisonieri lucreză la fortificarea pasurilor de lîngă ríala Cadagna, pe cari e însărcinata se le apere Velasco cu 10 batalione castelane și 3 asturiane. Primo de Rivera a sosită la Madrid, unde a fost primită cu intusiasmă: sănătatea sea continuă a se ameliora. Se fice că d. Castelar va face ’n curendură călătoria ’n Portugalia- Patru pene la cinci mii carliști, comandați de Palacivo Valles, a intrată la Chelva. In Valencia s’a e liberată 52 soldați prisoniari. Forțele republicane crescă din ji ’n ’jh Bilbao are provisiuni pentr’uă lună și chiară pentru clone, în casă d’a ’șî impune orecari sacrificii. —Se vorbesce’n Londra ca Don Alphons, fiiul reginei Englitezeî, va ’ncepe să urmeze cursurile școlii de artileria din Wolwich.Seriile transmise din Egipt anundță că, după ce kedivulu ocupase cu forțe militare canalul de Suez, d. de Lesseps a cedată, primindă tarifele fișate de comisiunea internațională, și reservând drepturile companiei. Aceste tarife au începută de la 28 Aprilie. In curendă se va convoca adunarea generale a acționarilor a companiei. Din întră.—Noulă ministru ală culteloră și instrucțiunii, mergendă în Iași, a propusă d-lui Bonifaciă Florescu postură de șefă ală divisiunii școleloră, pe care lă ocupase d. Nițulescu, sau direcțiunea și catedra de filosofie la licență din Botoșiana. D. Florescu case, refuzândă, a cerută consiliului de miniștrii să reparare morale la atacul ce i s’a făcută prin decisiunea d-lui Maiorescu. Ultimele ziare din Paris constată că guvernulă italiană nu numai că este străină de incidintele deputatului Piccon, dară încă e’ară fi luată u atitudine forte corectă, dândă guvernului francesă asigurăm că cesiunea Nice și Savoiei este ună faptă împlinită, asupra căruia n’am puté se aibă vr’uă influință nici uă manifestațiune din partea cetâțianiloră cari aă devenită, în tota libertatea, Francesi, Ziarele prusiane, zice Independința belgică, aprobă purtarea acestui deputată și ’lă apără. Scomotulă respândită că cornițele de Chambord va intra în Francia se confirmă într’ună modă positivă la Paris. Se susține chiar că dânsula ar fi și sosită aci și trasă în gazdă la d. La Rochette, unul din cei mai fideli amici ai sei. Aflarea șefului legitimiștilor în Francia, în ajunul reînceperii ședințelor camerei, — întrucâtă acastă sorie va fi adevărată, — se consideră de parele republicane ca uă nouragiare pentru estrema drepta d’a’și manifesta din nou tendințele pentru uă restaurare monarhhică, dérü în același timpă nu mai puțină și ca uă impulsiune tutoră fracțiuniloră stângei și centrului stângă ca se cerá disolverea Adunării și alegerea alteia, care se sporă Francia din starea de incertitudine și provisoriă în care o frământă a$i reacțiunea facțiunilor monarchice. In camera deputaților din Belgia, d. Frére Orbán, șeful partitei liberale și conducătorele oposițiunii, a atacată printr’ună lungă discursă politica generală a ministeriului, de îa venirea lui la putere și pene a<fi, ’ș’a imputată în parte ministrului de finance că nu și-a ținută promisiunile făcute în profesiunea sea de credință, că va abroga mai multe legi pe cari densula le-a combătută, când era la putere partita liberale, déra pe cari ar ji le menține în vigore. Parlamentul germană, votândă noua lege de presă ’nainte d’a se închide, a votată totă-d’uă-dată cu mare majoritate ș’uă resoluțiune, prin care se decide ca procesele de presă se se judece de jurați. Acesta propunere adoptată probeză, dice independința belgică, că parlamentul germană ține la instituțiunea juriului, pe care guvernul f ară voi s-o uihiieze, ca și la noi. Că ordine de ții, care cerea amânarea resoluțiunii pene după votarea procedurii criminale pentru tetă imperială, a fostă respinsă. Cestiunea cea mai importantă la ordinea jilei în tota presa germană este scrisórea comitelui d’Arnim către canoniculă Döllinger din Munich, scrisóre prin care fostulă ambasadore ală Germaniei la Paris confirmă ca adevărată tota corespondință în privința conciliului, urmată între densula (d’Arnira) și ’ntre d. da Bismark, și publicată de Pressa din Viena, déja contestată de Gazetta Germaniei de Nord. Foiele oficiase, și mai cu sema Gazetta Germaniei de Nord, blameza fórte aspru pe d. d’Arnim pentru scrisórea cea adresată d-lui Döllinger și ’lă acusă de indiscrețiune oficială. Gazetta naționale ții ce asemenea că ’n Germania n’a fostă și nici nu doresc a se fie obiceiuri care verja pe s emenii de stat susținendă publică, unii contra altora, uă polemică privitóre în cestiuni pendinte de politică. „Nu putemăâncă și mai puțină, adauge acestă tiară, se găsimă convenabile ca ună personagiu diplomatică, care este însărcinată se represinte politica imperială germană în străinătate și care trebuie, în consecință, se fie personificarea acestei politice, se declare publică că nu se unesce cu acesta politică într’una din gestiunile cele mai importante. „Publicarea scrisorii nu pote dori avé pentru noi de câtă uă semnificare: ea probeza că cornitele d’Arnim renuncia a represinta pe viitoră politica împăratului și a principelui de Bismark.“ Daily News publică și eleuă telegramă, care confirmă posibilitatea ca d. d’Arnim se nu mai voiască a merge laonstantinopole, dérü în același timpă adauge : „De altă parte, amicii d-lui d’Arnim răspândescă vorba că, în casă cândă cineva s’ară purta rea cu dênsula, va publica, în interesul apărării sale personale, orecari documinte, prin cari declară că va afunda în confusiune pe d. de Bismark. “ Uă telegramă din Haye, cu data de 27 Aprilie, anuncă că pavilionulă olandeză s’a arborată la Gighen și că Pediculă, care pen’aci era ostile, ară fi voindă se se apropie de Olandesi. „Solii de la Gibraltar vestescă că noutățile din Maroc nu suntă bune , nouă Sultană nu este dispusă a favoriza că politică comercială liberală facră cu puterile străine. Er a ’nființată la Mogador uă tasă de vamă forte însemnată asupra peiloră de capră cari se esportă. „Consulii străini din Mogador,fiec uă telegramă din Southampton către la République frangaise, aă protestată contra acestei taxe, cari ară fi oă Violațiune a tratatului comerciale esistente între Maroc, Marea Britanie și Spania. Cestiunea a fostă adusă înaintea miniștrilor din Tanger, cari represintă puterile străine, șî se asigură că într’uă ’ntrunire ținută la legațiunea engleză de către corpulă diplomatică, s’ară fi decisă a se lua măsuri pentru a obțină desființarea Șișului imposit.“ „Ordinea publică, adauge aceași telegramă, nu pre este satisfacetóre în totă interiorulă imperiului. Turburări isbucnescă necontenită printre tribunele situate între Rabat și Casablanca.“ La Turque publica urmatórele telegrame din Grecia: Atene, 28 Aprilie.—In urma demisiunii cabinetului, d. Zaimis a avută uă conferință cu regele. După acestă conferință a fostă chrămată și d. Cumunduros, care a stat la paiață patru ore. Atene. 30 Aprilie.—Ieri, d. Cumunduros a supusă regelui ună memoriă, în care elpunea programa politicei sale interiore și estamere. In același timpă dânsuma cerea deplină și ’ntrega libertate de acțiune și aplicațiune în reforme privitóre la descentralisare. Regele neprimindu acesta programă, d. Cumanduros a renunțată a forma unü noă cabinetü. D. Zaimis a fostă chiămată apoi din nou la paiață. . Estragemă de pe Independința belgică urmatórele: Conflictul dintre cele două secte armeno-catolice din Constantinopole nu s’a putută resolve prin buna ’nțelegere, cu tota intervenirea vizirului. Tóte conferințele, ce s’au ținută între represintanții ambilor secte pentru a se ajunge la ură compromisă, n’au avută nici ună resultată. Armenii romani pretindă că, ca copii supuși ai Papei, romanii la biserică pestă timpă ei se conformă învățămintelor ăi ei, șî că prin urmare ei își re