Romanulu, august 1874 (Anul 18)

1874-08-02

v! ANULTI ALÜ OPTÜ-SPRE­­ PE CELE TOIE8CE ȘI TEI PUTE • Orî-ce cereri pentru România, se adre­­m­a» la administrațiunea IfiariuM. ANUNȚURI. In pag « IV, «pariul si 30 litere petit 40 bani. [n pagina III, linia petit 6 lei. »e adresa LA PARIS î la d. Órain 9 rue Drouot. }■# í ISN4 s la' d-nií Haasenstein jj Vogler Wallfîsehgasse Í0. Bcrisor; și ,«rr­ce trimiteri nefrancate »ori p­rifusate.—Articlele nepublicate se vor arde. *0 BANI ESEMPLAR­ULü. Redacțiunea și Administrați­unea Strada Domnei No. 14 Edițiunea de sori BUCURESCÎ, ,1 AUGUSTU. Austria, mereu atâtă de ostilă pene a^t tutora încercările României de-a se constitui, de-a se ’ntâri și de-a re­dobândi anticele’­ drepturi. Austria, interesată a susțină imperială oto­manii, ca mijlocü de precumpănire a puterii ruseșcî; acesta Austria, care toto­de­una a căutată se ’ntârésca pe aliatulu săă naturale fiă chiară și prin aservirea României către den­­sulă, astăzi d’uă-dată și-a părăsită tradiționala’i politică și, mândră de amicia ce’i ofere România, îi susține chiară independința absolută ș’ajunge la cuțite cu vechiulă sau aliată. Acesta minunată metamorfosă re­­gimulă actuale a realizat o i­­nsăși Ungaria, acestă curbă tradi­ționale de cotropire, care pune mai de­m­â­lt nu numai că se opunea ori­cărei încercări de reaidicare din par­tenié, ci propaga chiară sistematică pretinsa inferioritate a națiunii ro­mâne, pe care o arăta incapabile de ori­ce ideiă de civilisațiune și de pro­gresă — și menită prin urmare a fi pusă tot­ supt coróna Sântului-Ste­­fană, in temeială pre­carora vechi drepturi și in interesul­ civilisațiunii și păcii Europei, — însăși Ungaria i­n cemă, care chiar astăzi impiicră îngro­­zitură pe Românii de peste Carpați, și­ a intorsă d’na-dată, ca prin farmecă, nu faciă bine-voitóre spre noi și merge pene a, ne acorda juncțiuni nefolo­­sitóre pentru densa! Acésta minune iată regimulă ac­tuală a realisat o­ onore lui! Ce sa mai $h­emă despre Italia, care péné ieri nici că voia se se o­­cupe deca esistema sea nu, și care acum intră și ea a comus unoră pu­teri ale Europei spre a striga: „Ro­mânia are dreptulă de-a inchiria tratate de comerciu cu puterile stră­ine “? Déja Germania, care, după ulti­­mulă resbelă, ne-a impusă a capitula înaintea coțoăriei Strasberg ș’a retu­șată cea d’ântâiă d’a mai acredita di­rectă în România pe agilitele său, și care acum, fără ca totuși se se lepede de be­­raturi, ne apără și densa ’n contra ab­­surdelor­ pretensiuni ale Turciei, sus­­ținândă că „România are dreptul ă d’a închiria tratate de comerciu cu pu­terile străine“?! Fermecătoriele neresistibile ale re­gimului actuală numai la două mari puteri, Eugin­era și Rusia, mai să se îe ’ntorca capulă, ș’atunci... tóte se voră înhăma la carul­ séu de triumfă, cântândă în coră, „România are drep­tul ă d’a închiria tratate de comerciu cu puterile străine“! Intrebáma déca s’a mai văzută vr’ună guvernă, nu alu unei țări, re­lativă mică, nu alu unui Stată ca B­elgia, ca Olanda séu ca Elveția, darii chiaru alu unei mari puteri, care se dobândéscu, după voința sea, dă fa­­vore atâtă de generale. Dară âncă déca ama mai pune la socotelă și üióuia de decorațiuni, care acoperi pe miniș­tr­ii Si Pe ómenii puterii—și nu decorațiuni de o­ Ále Ce se dau cerșeto­­rilor­ de panglicuțe spre a FapUră îmbeciliboră,—ci decorațiuni cum nu primiaă mai nainte nici Domnii! Acesta este adevărata minime pe care ne-o cântă pe fie­care $i orga­nele regimelui și toți ómenii lui. Ense cei cari nu mai credă în mi­nuni,— și din nefericire simtă mulți astăzi, —comit indiscrețiunea de-a cer­ceta prin umbrele acestui edificii­ de mărire. Déca este adevărată, își d]iiu ei, că nesce puteri atâtă de ostile, precum ne-a fostă necontenită Austro-Unga­­ria, suntă astăz­i de nă­dată cuprinse de­uă simțire de echitate în privirea nostru, și numai din acesta simțire ne apără drepturile, cum se face că singurul ă și uniculă punctă asupra căruia ne susțină este dreptulă de­ a închiria tratate de comerciu ? Ore numai în închiriarea tratateloru de comerciu se resumă tota cesti­unea suveranității nóstre naționale ? Ore numai tratate de comerciu ne trebuiască, pentru ca deplina nóstra independință națională se fiă general­­mente recunoscută? Cum se face că Austro-Ungaria, care chiară în tomna din urmă a călcată cu atâta nesocotire drepturile nóstre suverane și chiară dreptulă nostru interiorii, esclud endu*ne de la tratarea Gestiunii Porților--de-Feră, vine astăzi se susțin, în vederea tra­­tateloru de comerciu, acaleași drepturi de caii și-a­bătută jocă ? Se fiă lucru curată uă asemene susținere ? Se n’aiba ea altă scopa de câtă acela de-a face se se recunoscă suveranitatea României ? Cum se ’ntâmplă, in fine, cu aceași Austro-Ungarnă, care in Gestiunea For­ților a­ de-fer­it s’a mulțămită a trata numai cu Turcia, isbindu­-ne pene și în dreptulă nostru interioră, nu ss mai mulțămesce astăzi a negocia nu­mai cu dânsa și pentru tratatele de comerciu ? Cum se face că ea, care chiară și astăzi ne contestă pe d’uă parte dreptmă de­ a pune taxe vamale mai mari de­câtă cele prevăzute in tratatele sale cu Turcia, pe cari le consideră obligatorie și pentru Româ­nia, susține pe d’altă parte dreptul­ nostru de-a închiria tratate, și a­nume tratate de comerciu ? Aceste indiscrete întrebări, de bună sem­ă au devotații regimului și le voră­pune, căci deslegarea loră în­tinde cea mai tristă umbră atâtă asu­pra scopurilor, susținerii ce ni se acordă, câtă și asupra onora­rilor, supt cam­ ómenii ordinelor, suntă nămoliți de străini. De la care e deslegarea ? Se observăm­ă că Austro-Ungaria ne voită se afdă vocea echității, în privirea dreptului de a trata ală Ro­mâniei, de­câtă după ce Turcia a de­clarată oficială că va desființa actua­lele sale tratate de comerciă, spre a închiria altele, „mai conforme cu non­ele trebuinți ale imperiului și cu ce­rerea de a se­­ protege industria și pro­ducerea sea în genere.“ Însă după teoria absurdă, susținută de Turcia și mai cu semn de Austria, tra­tatele închiriate cu Turcia sunt­ obli­gatorie și pentru România. Deci, daca Turcia va închiria tratate protec­te pentru producerea sea, acele tra­tate ar­ deveni, după aceași teorie turco-austriacă, obligatorie și pentru România; prin urmare și producerea românescä ară fi protegiată contra producerii străine. Déca­­nse Austro-Ungaria n’ară voi se suptsemie ună asemene tratată, a­­tunci Turcia ară remânea și mai liberă de a pune la fruntariă taxele ce i-ară conveni și, totă după teoria de mai sus­, România la rândulu­i ei va putea se pună aceleași taxe. Ori­cine își póte închipui că ase­meni perspective nu surîdeau câtuși de puțină intereseloră economice ale Austro-Ungariei. Nu’i convenia de­locă ca ună ca­­prin­ă ală marelui Turcă se pute astă­­felă de­că­dată capătă proiectelor și de multă alcătuite și propagate de atu și marele economistă germană List de a deschide în Orientă ună mare debușcă ale activității economice germano-austriace. In acesta neliniște, Austro-Ungaria începu să cerce ce disposițiuni ară pute găsi în România, spre a neutra­lisa acțiunea Turciei; Intâmpinândü ună regimă setosă d’a dobândi în a­­fară sprijinulă pe care nu ’lă avea în întru, ea și făcu primii pași pen­tru închiriarea unui tratată comer­cială. Acestă tratată trebuia, să ’i mănite pe de­uă parte în România avantag­ele de astăziî, ore pe de alta se slabescu pe Turcia, care, remâ­­nândă singură, să se înduplece a pri­mi condițiunile austro unguresc». Da nu ne încelămă, d. A. Lihova­­ry, mai ’nainte da veni la midistee­­ică, a avută uâ pi­siune la Pesta și Viena în acesta privire, și convin­gerea ce s’a dobândită acolo că d-sea va fi favorabilă proiecteloră conce­put?, n’a contribuita puțină la in­trarea d-sele in cabinetă. Drumură puterii, în România, este astăzi pe la Pesta. Turcia naturalmente nu putea se vetja cu plăcere să­pându-sa in contra’i acesta mină.­ Ea dură cluta ună mij focă de împotrivire, și nu putu sa găsescă alfcută mai nemerită con­tra Austriei, de­câtă acela pe care însăși ea i-o răkdedese atâtă timpă : ea protestă, precum făcuse însăși Aus­tria ia Conferințele de la Londra și în atâte alte ocasiuni, susținăndă că România nare dreptul ă a închiria directă tratate cu puterile străine. De bună samă­tă Turcia nu sară fi gândită câtuși de puțină a ne a­­tinge dreptulă celă mai positivă, deeo­nsură ce voia se facă cu densulă gu­­vernală din Bucuresci, nu era pro­vocată și îndreptată de Austro Un­garia contra iei. Prin urmare, nu arâtă pe Turcia se acusuma că ne contestă dreptulă celă mai pozitivă, ci pe guvernul­ din România, care a făcută dintr’ensu’a scara de pe care să predoainéseu Aus­tro Ungaria asupra intereselor­ eco­nomice ale Orientului; și mai cu sema România are datoria să apere aceste interese, căci mai ântâiă pe ale sale și le apără. Uă simplă întrebare spre a ter­mina. Daca tratat­ule de comerciu, despre care este vorba ară fi fostă conce­pută de guvernul­ din Bucuresci, fără îndemnul d espresă ală Austro-Unga­riei, și numai în scapă de-a protege producerea națională, în sensul­ nou­lui proiect­ turcescă, are Turcia s’ară fi gândită se proteste, și mai cu sém­a Austro-Ungaria se ne sprijine ? Din contra Austro-Ungaria ne ară fi respinsă atunci cu dispreță, sus­­ținăndă, cum mai făcu de atâte ori, că nu­mai Turcia suzerană are drep­tul­ de-a închiria tratate.? Ecé dorü că nu în specia usură de ună drept că face pe Turcia se ni ’să conteste și pe Austro-Ungaria se ni ’să susție. Nu depindea de câtă de guvernulă din Bucuresci de-a ne apăra de acesta nouă atingere a drepturilor­ nóstre; dérö pentru acesta trebuia se scie ce va se ț­ică interesă națională româ­­­nescă, și se aibă nobleță și tăria de sufletă de-a refusa favorite și decora­­țiuni­le străine, în schim­bul­ dato­riei către țară. 9 Vomu desbate și în num­erulu vii­torii acésta cesfciune, ce- a dobândiții filele din urma unu nou interesu de actualitate. Conclusiunea vomu da«o casé obiaic de astăzi. Ni se va întâmpla ea, în cesti­unea Porțilori­'de­ Ferfi. Manopedîe, la cari servim ű ea nesca­vile instrumente, vord reeși se Înduplece pe Turcia, și atunci Austro-Ungaria va trata di­rectă numai cu dânsa, contestându-ne din nod dreptul­ de-a trata cu pu­terile, și considderânda ca obligatorie și pentru România tratatele sale cu Turcia, Reproducemu urmatórele din edi­­țiunea de diminața a numerului pre­­dinte: — Dup’uă comunicare din Constantino­­pole către foia vienesc Dia Presse, sultanulu arü fi trimisa­ră epistolă autografă ’rapa­ratului Rusiei, privitore la tratatele de co­­mercitS ale României. — Camera deputațiloră din Atene a fostă deschisă de miniștrule d. Bulgaria în nu­mele regelui. Nu­merele dep­utați­lord prezințî e forte restrînsă. — Im­peratură Germaniei, plecând­ de la Gastein, și-a luată­­ fiua­ bune în speciale și ’utr’uuu modu forte afabile de la principele da Auersperg, fostul­ primu-ministru al­ Austriei. Imparatulű a promisă că va veni și ’n anulă viitoră. — Se comunică di­n Cagliari c’uă epistolă din Tunis , adresată­­ Jianduî VAvenire di Sardegna, anunciă că 's’a descoperit o­ ună completă urnită cu scapă d’a resturna pe primul­-ministru și d’a’18 înlocui prin fostula Kasnadar. Spre a reeși, se oferise bani unui principe de sânge, era acesta a descoperită beiului complotulu­i, care erau amestecați doui europeni și unu ministru. Soli­i sosite din Bruxelles asigură că gu­­vernulu francesă a făcută Spaniei ună res­­punsu completă, prin care probeză că suntă neîntemeiate tóte imputările ce i­ s’aă adre­sată. — Comunicările din Madrid și Figneras spună urm­ătorele : proiectulu de convocarea cortesiloră s’a amânată, ț­­arele guvernului spaniole esprim­e speranța că Anglia va re­­cunosca oficiale guvernulă spaniole dându-i astă­feră că probă manifestă de simpatia. Generarele Lopez Dominguez, noulă căpi­­tană­ generale ală Cataloniei, însoțită de generălii Bedoya, Saez și Esteban, aui sosită la Figneras cu 8000 de omeni și s’­aă în­dreptată apoi spre Castelfullis , unde Sa­­bau­s se fortificase și strînsese 15.000 de ómeni, intre cari și cei chlămațî supt dra­pele, prin rescularea generale făcută de car­­liști. Aflându de sosirea trupelor­ republi­cane a incurgiunii a fi dispărută. 1J ERI, 2 AUGUSTÜ 1874 1.11 /g/n«nmi.­w>»-n ^ ,_______ 130» >Í CNEZA­TE ȘI VEI FI ^ ABONAMENTE l« Capital«: mip­ana 48­ Id, geselwn! 24 sei, twî ioni 12 lei; ua luna 5 Isi, Ie Districte! un anfi 58 lei; șase luni 89 îd.; trei luni 15 lei; ua lună, 6 lei. Francis, Italia și Anglia, pa­trim­istru fr. 20, Austria și Germa­nia, pa trimestru franci 1* A se adresa LA FABI8, la d. DarraS-Hai* grain, Ena da l’ancienne comedie 5, și la d. Drain 9, rue Drouot, LA TIEN­A la d. B. G. Popovici, Flai­t* markt. 15, Caceta anunță că carliștîî au luată La­­guardia din Navara și au lăsată voluntarii cu cei 46 soldați ce apărau­ cetatea. Brigada generare­ u C Yrisrte a int­ată în Teruel, în mijloculă aclamărilor­. Carti­știi carii­ a­tacau să luată fuga imediată. Nesce turbu­­rări din Grenada, causate de legea recru­tării, au fostă cu energia reprimate. După limparcial, șefii federalismului sunt­ forte di­visați. Se asigură că Banca Parisului re­clamă plata a 30,000,000 numerară cu sca­dența î n Iulia, spre a opri vinderea titlu­­rilor­ de garanția. Judele însărcinată cu instrucțiunea asasinatului mare și alesa. Prim­a chramată 50 de nouî acusați. Londra, 6 Augustă. — In camera comuneloră, d. Burke, respundenâă d-lui Mac-Arthur relativă la protoco­­lură din 25 Septembre 1872, amin­­tește că neî nțelegerea privitore la gol­­ful­ Lagoa a fost­ supusă arbitra­­giului Franciei. Eugintera, conformân­­du-se condițiuni înfă puse, șî-a presin­­tată espunerea în terminulu d’ună ană. Un contra-espunere, care se pre­pară actualminte, sa va presinta ’ina­­­inte de finele lunii lui Septem­bre 1b74. Apoi adaoge că nu e de dorită a se da pe fașiă corespondința mai nainte de oțărî­rea arbitragiilor. Dup’acea­a, d. Burke a depusă corespondința ur­mată ’n privința congresului interna­ționale din Bruxelles. Servițiulă nostru telegrafică ne-a făcută cunoscută, prin­­ depeșia pu­blicată ’n românuuu de la 22—30 lun­ă, esința discursului ținută cu pen­­siunea ’nechiderii sesiunii parlamentu­lui englese. Ca tote astea ei,e ună resumată mai pe largă, pe care ni ’lă procură fiarele francese : „Relațiunile Engliscerii cu tote pu­terile străine continue a fi amicale. Influința ce va proveni din acele rela­­țiuni va fi ’ntrebuințata ca să mân­­ție obligațiunile impuse de tratat?, să favorise și să consolideze pacea n Eu­ropa.— S’a autorizatú asistarea unui delegată la conferințele de la Bru­xelles, dére mai nainte d’acesta, s’a dobândită de la tóte puterile repre­­sintate ’n congresii promisiunea că nu se va "intrd­uce niciuiă propunere care se tindă a modifica regulile re­cunoscute ale dreptului internaționale sau a­­ i se impune restricțiuni. R­eac­tivă la operațiunile maritime, se vor­ examina cu atențiune resoluțiunile ce va pute lua conferință, reservându­­se deplina libertate d’a le primi sau respinge.— Apoi discursul­ anunță reî nceperea negocierilor­ pentru re­­­nouirea tratatului de reciprocitate dintre Canada și Statele­ diuibe.— In­ cee­a ce priveșce Sp.min, regina zice că deplânge continuarea tulburărilor, cari tacă din acesta țară uă escep­­țiune ’n liniștea Europei, déra adauge că, dorindu forte multă restabilirea păcii și ordinii civile ’a Spania, crede că celă mai bună mi­jiocă d’a se a­­junge la acestă resultată e abținerea cu rigore de la ori­ ce intervenire ’n afacerile interiore ale acestui stată amică și independinte.— Discursul ît mai spune că tratatul­ cu Zanzibar pentru suprimerea comerciului cu sclavii în Africa orientale e obser­vată cu fidelitate și dă­ună bună re­sultată. R­guia termină spuiidii că doresce ca aginții maritimi și consu­lari ai Engliterei sâ-și continue silin­țele până se va suprime comercială cu sclavi. Regele Ashantesiloră își îm­plinesc»? regul&tu obligațiunile Eoglitera,*

Next