Romanulu, august 1874 (Anul 18)

1874-08-02

v! ANULTI ALÜ OPTÜ-SPRE PE CELE TOIE8CE ȘI TEI PUTE • Orî-ce cereri pentru România, se adrema» la administrațiunea IfiariuM. ANUNȚURI. In pag « IV, «pariul si 30 litere petit 40 bani. [n pagina III, linia petit 6 lei. »e adresa LA PARIS î la d. Órain 9 rue Drouot. }■# í ISN4 s la' d-nií Haasenstein jj Vogler Wallfîsehgasse Í0. Bcrisor; și ,«rrce trimiteri nefrancate »ori prifusate.—Articlele nepublicate se vor arde. *0 BANI ESEMPLARULü. Redacțiunea și Administrațiunea Strada Domnei No. 14 Edițiunea de sori BUCURESCÎ, ,1 AUGUSTU. Austria, mereu atâtă de ostilă pene a^t tutora încercările României de-a se constitui, de-a se ’ntâri și de-a redobândi anticele’ drepturi. Austria, interesată a susțină imperială otomanii, ca mijlocü de precumpănire a puterii ruseșcî; acesta Austria, care totodeuna a căutată se ’ntârésca pe aliatulu săă naturale fiă chiară și prin aservirea României către densulă, astăzi d’uă-dată și-a părăsită tradiționala’i politică și, mândră de amicia ce’i ofere România, îi susține chiară independința absolută ș’ajunge la cuțite cu vechiulă sau aliată. Acesta minunată metamorfosă regimulă actuale a realizat o insăși Ungaria, acestă curbă tradiționale de cotropire, care pune mai demâlt nu numai că se opunea oricărei încercări de reaidicare din partenié, ci propaga chiară sistematică pretinsa inferioritate a națiunii române, pe care o arăta incapabile de orice ideiă de civilisațiune și de progresă — și menită prin urmare a fi pusă tot supt coróna Sântului-Stefană, in temeială precarora vechi drepturi și in interesul civilisațiunii și păcii Europei, — însăși Ungaria in cemă, care chiar astăzi impiicră îngrozitură pe Românii de peste Carpați, și a intorsă d’na-dată, ca prin farmecă, nu faciă bine-voitóre spre noi și merge pene a, ne acorda juncțiuni nefolositóre pentru densa! Acésta minune iată regimulă actuală a realisat o onore lui! Ce sa mai $hemă despre Italia, care péné ieri nici că voia se se ocupe deca esistema sea nu, și care acum intră și ea a comus unoră puteri ale Europei spre a striga: „România are dreptulă de-a inchiria tratate de comerciu cu puterile străine “? Déja Germania, care, după ultimulă resbelă, ne-a impusă a capitula înaintea coțoăriei Strasberg ș’a retușată cea d’ântâiă d’a mai acredita directă în România pe agilitele său, și care acum, fără ca totuși se se lepede de beraturi, ne apără și densa ’n contra absurdelor pretensiuni ale Turciei, susținândă că „România are dreptul ă d’a închiria tratate de comerciu cu puterile străine“?! Fermecătoriele neresistibile ale regimului actuală numai la două mari puteri, Euginera și Rusia, mai să se îe ’ntorca capulă, ș’atunci... tóte se voră înhăma la carul séu de triumfă, cântândă în coră, „România are dreptul ă d’a închiria tratate de comerciu cu puterile străine“! Intrebáma déca s’a mai văzută vr’ună guvernă, nu alu unei țări, relativă mică, nu alu unui Stată ca Belgia, ca Olanda séu ca Elveția, darii chiaru alu unei mari puteri, care se dobândéscu, după voința sea, dă favore atâtă de generale. Dară âncă déca ama mai pune la socotelă și üióuia de decorațiuni, care acoperi pe miniștrii Si Pe ómenii puterii—și nu decorațiuni de o Ále Ce se dau cerșetorilor de panglicuțe spre a FapUră îmbeciliboră,—ci decorațiuni cum nu primiaă mai nainte nici Domnii! Acesta este adevărata minime pe care ne-o cântă pe fiecare $i organele regimelui și toți ómenii lui. Ense cei cari nu mai credă în minuni,— și din nefericire simtă mulți astăzi, —comit indiscrețiunea de-a cerceta prin umbrele acestui edificii de mărire. Déca este adevărată, își d]iiu ei, că nesce puteri atâtă de ostile, precum ne-a fostă necontenită Austro-Ungaria, suntă astăzi de nădată cuprinse deuă simțire de echitate în privirea nostru, și numai din acesta simțire ne apără drepturile, cum se face că singurul ă și uniculă punctă asupra căruia ne susțină este dreptulă de a închiria tratate de comerciu ? Ore numai în închiriarea tratateloru de comerciu se resumă tota cestiunea suveranității nóstre naționale ? Ore numai tratate de comerciu ne trebuiască, pentru ca deplina nóstra independință națională se fiă generalmente recunoscută? Cum se face că Austro-Ungaria, care chiară în tomna din urmă a călcată cu atâta nesocotire drepturile nóstre suverane și chiară dreptulă nostru interiorii, esclud endu*ne de la tratarea Gestiunii Porților--de-Feră, vine astăzi se susțin, în vederea tratateloru de comerciu, acaleași drepturi de caii și-abătută jocă ? Se fiă lucru curată uă asemene susținere ? Se n’aiba ea altă scopa de câtă acela de-a face se se recunoscă suveranitatea României ? Cum se ’ntâmplă, in fine, cu aceași Austro-Ungarnă, care in Gestiunea Forților a de-ferit s’a mulțămită a trata numai cu Turcia, isbindu-ne pene și în dreptulă nostru interioră, nu ss mai mulțămesce astăzi a negocia numai cu dânsa și pentru tratatele de comerciu ? Cum se face că ea, care chiară și astăzi ne contestă pe d’uă parte dreptmă de a pune taxe vamale mai mari decâtă cele prevăzute in tratatele sale cu Turcia, pe cari le consideră obligatorie și pentru România, susține pe d’altă parte dreptul nostru de-a închiria tratate, și anume tratate de comerciu ? Aceste indiscrete întrebări, de bună semă au devotații regimului și le vorăpune, căci deslegarea loră întinde cea mai tristă umbră atâtă asupra scopurilor, susținerii ce ni se acordă, câtă și asupra onorarilor, supt cam ómenii ordinelor, suntă nămoliți de străini. De la care e deslegarea ? Se observămă că Austro-Ungaria ne voită se afdă vocea echității, în privirea dreptului de a trata ală României, decâtă după ce Turcia a declarată oficială că va desființa actualele sale tratate de comerciă, spre a închiria altele, „mai conforme cu nonele trebuinți ale imperiului și cu cererea de a se protege industria și producerea sea în genere.“ Însă după teoria absurdă, susținută de Turcia și mai cu semn de Austria, tratatele închiriate cu Turcia sunt obligatorie și pentru România. Deci, daca Turcia va închiria tratate protecte pentru producerea sea, acele tratate ar deveni, după aceași teorie turco-austriacă, obligatorie și pentru România; prin urmare și producerea românescä ară fi protegiată contra producerii străine. Décanse Austro-Ungaria n’ară voi se suptsemie ună asemene tratată, atunci Turcia ară remânea și mai liberă de a pune la fruntariă taxele ce i-ară conveni și, totă după teoria de mai sus, România la rândului ei va putea se pună aceleași taxe. Oricine își póte închipui că asemeni perspective nu surîdeau câtuși de puțină intereseloră economice ale Austro-Ungariei. Nu’i convenia delocă ca ună caprină ală marelui Turcă se pute astăfelă decădată capătă proiectelor și de multă alcătuite și propagate de atu și marele economistă germană List de a deschide în Orientă ună mare debușcă ale activității economice germano-austriace. In acesta neliniște, Austro-Ungaria începu să cerce ce disposițiuni ară pute găsi în România, spre a neutralisa acțiunea Turciei; Intâmpinândü ună regimă setosă d’a dobândi în afară sprijinulă pe care nu ’lă avea în întru, ea și făcu primii pași pentru închiriarea unui tratată comercială. Acestă tratată trebuia, să ’i mănite pe deuă parte în România avantagele de astăziî, ore pe de alta se slabescu pe Turcia, care, remânândă singură, să se înduplece a primi condițiunile austro unguresc». Da nu ne încelămă, d. A. Lihovary, mai ’nainte da veni la midisteeică, a avută uâ pisiune la Pesta și Viena în acesta privire, și convingerea ce s’a dobândită acolo că d-sea va fi favorabilă proiecteloră conceput?, n’a contribuita puțină la intrarea d-sele in cabinetă. Drumură puterii, în România, este astăzi pe la Pesta. Turcia naturalmente nu putea se vetja cu plăcere săpându-sa in contra’i acesta mină. Ea dură cluta ună mij focă de împotrivire, și nu putu sa găsescă alfcută mai nemerită contra Austriei, decâtă acela pe care însăși ea i-o răkdedese atâtă timpă : ea protestă, precum făcuse însăși Austria ia Conferințele de la Londra și în atâte alte ocasiuni, susținăndă că România nare dreptul ă a închiria directă tratate cu puterile străine. De bună samătă Turcia nu sară fi gândită câtuși de puțină a ne atinge dreptulă celă mai positivă, deeonsură ce voia se facă cu densulă guvernală din Bucuresci, nu era provocată și îndreptată de Austro Ungaria contra iei. Prin urmare, nu arâtă pe Turcia se acusuma că ne contestă dreptulă celă mai pozitivă, ci pe guvernul din România, care a făcută dintr’ensu’a scara de pe care să predoainéseu Austro Ungaria asupra intereselor economice ale Orientului; și mai cu sema România are datoria să apere aceste interese, căci mai ântâiă pe ale sale și le apără. Uă simplă întrebare spre a termina. Daca tratatule de comerciu, despre care este vorba ară fi fostă concepută de guvernul din Bucuresci, fără îndemnul d espresă ală Austro-Ungariei, și numai în scapă de-a protege producerea națională, în sensul noului proiect turcescă, are Turcia s’ară fi gândită se proteste, și mai cu séma Austro-Ungaria se ne sprijine ? Din contra Austro-Ungaria ne ară fi respinsă atunci cu dispreță, susținăndă, cum mai făcu de atâte ori, că numai Turcia suzerană are dreptul de-a închiria tratate.? Ecé dorü că nu în specia usură de ună drept că face pe Turcia se ni ’să conteste și pe Austro-Ungaria se ni ’să susție. Nu depindea de câtă de guvernulă din Bucuresci de-a ne apăra de acesta nouă atingere a drepturilor nóstre; dérö pentru acesta trebuia se scie ce va se țică interesă națională românescă, și se aibă nobleță și tăria de sufletă de-a refusa favorite și decorațiunile străine, în schimbul datoriei către țară. 9 Vomu desbate și în numerulu viitorii acésta cesfciune, ce- a dobândiții filele din urma unu nou interesu de actualitate. Conclusiunea vomu da«o casé obiaic de astăzi. Ni se va întâmpla ea, în cestiunea Porțilori'de Ferfi. Manopedîe, la cari servim ű ea nescavile instrumente, vord reeși se Înduplece pe Turcia, și atunci Austro-Ungaria va trata directă numai cu dânsa, contestându-ne din nod dreptul de-a trata cu puterile, și considderânda ca obligatorie și pentru România tratatele sale cu Turcia, Reproducemu urmatórele din edițiunea de diminața a numerului predinte: — Dup’uă comunicare din Constantinopole către foia vienesc Dia Presse, sultanulu arü fi trimisară epistolă autografă ’raparatului Rusiei, privitore la tratatele de comercitS ale României. — Camera deputațiloră din Atene a fostă deschisă de miniștrule d. Bulgaria în numele regelui. Numerele deputațilord prezințî e forte restrînsă. — Imperatură Germaniei, plecând de la Gastein, și-a luată fiua bune în speciale și ’utr’uuu modu forte afabile de la principele da Auersperg, fostul primu-ministru al Austriei. Imparatulű a promisă că va veni și ’n anulă viitoră. — Se comunică din Cagliari c’uă epistolă din Tunis , adresată Jianduî VAvenire di Sardegna, anunciă că 's’a descoperit o ună completă urnită cu scapă d’a resturna pe primul-ministru și d’a’18 înlocui prin fostula Kasnadar. Spre a reeși, se oferise bani unui principe de sânge, era acesta a descoperită beiului complotului, care erau amestecați doui europeni și unu ministru. Solii sosite din Bruxelles asigură că guvernulu francesă a făcută Spaniei ună respunsu completă, prin care probeză că suntă neîntemeiate tóte imputările ce i s’aă adresată. — Comunicările din Madrid și Figneras spună următorele : proiectulu de convocarea cortesiloră s’a amânată, țarele guvernului spaniole esprime speranța că Anglia va recunosca oficiale guvernulă spaniole dându-i astăferă că probă manifestă de simpatia. Generarele Lopez Dominguez, noulă căpitană generale ală Cataloniei, însoțită de generălii Bedoya, Saez și Esteban, aui sosită la Figneras cu 8000 de omeni și s’aă îndreptată apoi spre Castelfullis , unde Sabaus se fortificase și strînsese 15.000 de ómeni, intre cari și cei chlămațî supt drapele, prin rescularea generale făcută de carliști. Aflându de sosirea trupelor republicane a incurgiunii a fi dispărută. 1J ERI, 2 AUGUSTÜ 1874 1.11 /g/n«nmi.w>»-n ^ ,_______ 130» >Í CNEZATE ȘI VEI FI ^ ABONAMENTE l« Capital«: mipana 48 Id, geselwn! 24 sei, twî ioni 12 lei; ua luna 5 Isi, Ie Districte! un anfi 58 lei; șase luni 89 îd.; trei luni 15 lei; ua lună, 6 lei. Francis, Italia și Anglia, patrimistru fr. 20, Austria și Germania, pa trimestru franci 1* A se adresa LA FABI8, la d. DarraS-Hai* grain, Ena da l’ancienne comedie 5, și la d. Drain 9, rue Drouot, LA TIENA la d. B. G. Popovici, Flait* markt. 15, Caceta anunță că carliștîî au luată Laguardia din Navara și au lăsată voluntarii cu cei 46 soldați ce apărau cetatea. Brigada generare u C Yrisrte a intată în Teruel, în mijloculă aclamărilor. Cartiștii carii atacau să luată fuga imediată. Nesce turburări din Grenada, causate de legea recrutării, au fostă cu energia reprimate. După limparcial, șefii federalismului sunt forte divisați. Se asigură că Banca Parisului reclamă plata a 30,000,000 numerară cu scadența î n Iulia, spre a opri vinderea titlurilor de garanția. Judele însărcinată cu instrucțiunea asasinatului mare și alesa. Prima chramată 50 de nouî acusați. Londra, 6 Augustă. — In camera comuneloră, d. Burke, respundenâă d-lui Mac-Arthur relativă la protocolură din 25 Septembre 1872, amintește că neî nțelegerea privitore la golful Lagoa a fost supusă arbitragiului Franciei. Eugintera, conformându-se condițiuni înfă puse, șî-a presintată espunerea în terminulu d’ună ană. Un contra-espunere, care se prepară actualminte, sa va presinta ’inainte de finele lunii lui Septembre 1b74. Apoi adaoge că nu e de dorită a se da pe fașiă corespondința mai nainte de oțărîrea arbitragiilor. Dup’aceaa, d. Burke a depusă corespondința urmată ’n privința congresului internaționale din Bruxelles. Servițiulă nostru telegrafică ne-a făcută cunoscută, prin depeșia publicată ’n românuuu de la 22—30 lună, esința discursului ținută cu pensiunea ’nechiderii sesiunii parlamentului englese. Ca tote astea ei,e ună resumată mai pe largă, pe care ni ’lă procură fiarele francese : „Relațiunile Engliscerii cu tote puterile străine continue a fi amicale. Influința ce va proveni din acele relațiuni va fi ’ntrebuințata ca să mânție obligațiunile impuse de tratat?, să favorise și să consolideze pacea n Europa.— S’a autorizatú asistarea unui delegată la conferințele de la Bruxelles, dére mai nainte d’acesta, s’a dobândită de la tóte puterile represintate ’n congresii promisiunea că nu se va "intrduce niciuiă propunere care se tindă a modifica regulile recunoscute ale dreptului internaționale sau a i se impune restricțiuni. Reactivă la operațiunile maritime, se vor examina cu atențiune resoluțiunile ce va pute lua conferință, reservânduse deplina libertate d’a le primi sau respinge.— Apoi discursul anunță reî nceperea negocierilor pentru renouirea tratatului de reciprocitate dintre Canada și Statele diuibe.— In ceea ce priveșce Sp.min, regina zice că deplânge continuarea tulburărilor, cari tacă din acesta țară uă escepțiune ’n liniștea Europei, déra adauge că, dorindu forte multă restabilirea păcii și ordinii civile ’a Spania, crede că celă mai bună mijiocă d’a se ajunge la acestă resultată e abținerea cu rigore de la ori ce intervenire ’n afacerile interiore ale acestui stată amică și independinte.— Discursul ît mai spune că tratatul cu Zanzibar pentru suprimerea comerciului cu sclavii în Africa orientale e observată cu fidelitate și dăună bună resultată. Rguia termină spuiidii că doresce ca aginții maritimi și consulari ai Engliterei sâ-și continue silințele până se va suprime comercială cu sclavi. Regele Ashantesiloră își împlinesc»? regul&tu obligațiunile Eoglitera,*