Romanulu, august 1874 (Anul 18)

1874-08-04

I ANULU ALU OPTU-SPRE RECELE VOIESCE ȘI VEI PU'J^ A ‘ D.i-ce cereri !»entru România * se adreseză la administrațianea «iariula. .. • ANUNȚURI: « la paga IV, «pațiunn 30 litere petit»40.b.ml. In pagina III, linia petit 6 lei.» ce adresa LA PARIS : la d. Drain 9 rue Drouot. LA VTENA: la d-nil Haasenstein ți Voglei Wallfischgasse 10. Scrisori și ori-ce trimiteri nefrancate vor fi fi refosate.—Articlele nepublicate se vor arde. 20 BAM ESEMBLAIULU. Redacțiunea și Administrațiunea Strada Donneí Ao. 14 Edițiunea de seraln Capitale: una auți 48 lei; șase luni ‘24 lei; trei luni 12 lei; uă :uuă, 5 lei, la Districte: un anu 58 lei;cee luni 29 lei; trei luni 15 lei; un lauft ti lei; francia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 20. Austria și Germania, pe trimestru franci 18. A se adresa LA PARIS: la ci. Damia-Ealgrain, Rue de l’ancieime comedie 5, și la d. Órain 9, rue Drouot. LA YIENA la d. B. G. PopovicI, Fleiciimarkt, 15. 1MUUESCÍ, i5 AUGIISTU. Ni se trimite un p articula asupra modului în care este din nou tratată, Romania de către presa evreiasca din Austria. Publicându’in mai la vale, și làsânda pe oricine se judece deca ținta acestoră nedemne atacuri este alta decâtă de-a ne opri de la orice încercare de-a ne apăra interesele economice și naționale, se relevă cu uâ simplă cifră, pe care o publică Jiarul) Neue freie-Fresse din Viena. Acestai jiaru, ln numărulü söu de la 8 Augusto, după ce emite indoaielá despre suspendarea art. I din legea licențelor ei, — care în faptă nici că s’a aplicată,— apoi afirmă că: „Nu mai puțină de 15,000 de familie evreiesci au rămașii muritore de fume din causa acestei legi.“ Acesta cifră este singură cea mai teribile desvăluire a cangrenei care râde viața materiale și morale a nenorociților Români de peste Milcovă. Una fiară evreiescă mărturesce elă însuși că 15,000 de familia evreiesci, adică, ținendu sema de mărimea familiei evreiesci, 70,000 de suflete trăiescă și se înavuțescă numai din singura speculă ce facă cu băuturi spirtose asupra unei poporațiuni de cele multă 900.000 de Români al poporațiunii rurale. 15.000 de familie evreiesci numai de cârciumari, după însăși mărturirea foteî evreiescă, trăiescă in stare de parasite pe spinarea unei nefericite poporațiuni române, care muncesce spre a le susțină și înavuți, spre a le ingrășa din produsul muncei lorü, în schimbul unoră băuturi infecte și cinară înveninate cu vitriolă. 200.000 de familii românesc!,— că 1 cele multă atâte suntă peste Milcovăț , poporațiunea rurale,—cadă din <i ; in și in cea mai mare raiseriă, sunt felurite esploatări, din cari cea mai grozavă este cangrena celoră 15,000 familie de cârciumari, recunoscute de cnsăși Neue freie-Presse. Deuă parte vedetiin poporațiunea românesca de 200000 familia coprins fendă singurii muncitori, singurii producători ai țerei; de altâ parte dă poporațiune evreiescá, din care numai cârciumarii coprinde 15,000 de familie. Poporațiunea românescă muncesce și da speculanților evrei produsul muncii iei. Poporațiunea de cârciumari nu produce nimică, și dă în schimbul producerii românesc!, care o face se prospere, uesce spirtóse uciíjétóre, ce abrutescu poporațiunea românéscá ș’o aservescu asta-Mü și mai multă poporațiunii evreiesci. E ce tabloulă, care resultă din cnsăși cifra publicată de Neue fretepresse. In facia lui, în facia calamității ce bântuie poporațiunea románésca, — precum este bântuită și nimicită poporațiunea indiană din America de rachiulă nesățioșitoru cotropitori, — care este o mulă echitabilă, cu simțiminte umane, din orice naționalitate ară fi, ce nu ne-ar recunosce dreptul și datoria de-a lua mesurele cele mai grabnice . Eusé art. 8 din legea licențelora nu se aplică séu se elude, ci 15,000 familie de cârciumari, urmază speculatorii ucidetóre. Cu acésta ocasiune, salutamii din nou pe deputații de peste Milcovă, cari au votatu legea licențeloră. Nu s’a putută uita, căci astafelu de orori nu se uită, cruzimele comise supt auspiciele prefectului de Teleormană, omorurile, torturele la cari fuseră supuși cetățianii din Alesandria, pentru că voiseră a -și alege oro nu a li-se numi uuă consiliă comunală. Se scie că in urma acelora infamii, toti torturații și sutemnițații au fost aduși și naintea justiției, conformă principielor de ordine și moralitate astăzii domnitóre. Eusc justiția a fostă justiția, și de două ori a snferată, în acestă cestiune, infamia administrațiunii. La 3 August, curtea de apelă din Bucuresci— secțiunea vacanțelor — supt președința d-lui Filitis, asistată de d-uil membrii Apostolii Manescu și Câmpineau, a fostă chrămată a se pronuneia asupra apelului făcută de procurorele tribunalului de Teleorman« contra sentinții acestui tribunale, care achita pe cei șapte preveniți de rebeliune. Însuși procurorulD de pe lângă curtea de apelă, d. Călinescu, susținândă acusarea, n’a putută se nu recunoscă că in alegerile de la Alesandria nici uă agresiune nu s’a rădicată din partea alegătorilor, și că provocarea și tulburarea s’a făcută de partizanii comisiunii interimare, cu alte cuvinte de etică și administrațiune; că polițaiulă orașiului și-a permisă a chlăma pe unii alegétorii, pe carti, în furia lovitureloră ce’i dedea, l’a apucată cu dinții de urechi; că acésta a revoltată mulțimea presinte, care a bătută atunci și ultragiată autoritățile orașiului, că din procesulă-verbale închiriată de prefectă se constată acesta ultimă faptă și că, prin urmare, cere reformarea sentinței tribunalului Teleormană. Apărătorul prevențiiloră, d. G. Petrescu, a susținută cu târiă sentința, demonstrând că nici uă altă autoritate nu era mai în posițiune de-a cunosce adevérulu de cată tribunalulă Teleormană, in circumscripțiunea căruia acele scene s’au petrecută. A demonstrată că prescriptură-verbale închiriata de prefectă și comandantulă garnisonei nu se pute lua ca basă a acusațiunii, pe câtă timpă acești funcționar sunt ei înșiși culpabili de presiune și violențe; că nici ună martură n’a arătată că preveniții sunt pasibili de delictură ce li se impută; că in fine, daca cineva merită să fiă pe banca de acusațiune, nu suntă acești cetățiani, ci însuși prefectură, care a comisă escesă de putere, ș’a ’ptrebuințață arma contra cetățeniloru d-sarmați, veniți a’și esercita dreptuli. Curtea, fără chiară a intra în sala de deliberațiune, a pronunețat confirmarea sentinței tribunalului, bândă ordină imediată pentru punerea în libertate a celor cari fuseseră atâta timpă deținuți cu cea mai revoltătare nedreptate. Intrebămă acum pe domnii miniștrii, jurați ignoranți—cum jură omorul ordine!—au achitată de două ori pe cei tîrzii de față delegile administrațiunii naintea justiției? Jurați au fostă magistrații de la Teleorman, jurați au fostăpușiși magistrații curții de apelă? Jurații achită pe turburătorii ordinei publice, strigarăți atâta timpă, spre a putea se isciți în instituțiunea juriului. Ei bine, cco că și magistrații tribunalelor și emțiloră îi achită, și prin acésta achitare condamnă moral minte pe motoulă, pe provocatorule, pe făptuitorelfi desordineloră și violențeloră, care est însăși administrațiunea. Cândă achitaă jurații, strigați la observațiunile nóstre că, din faptulă că mă jură, ce n’aia îndestulă consoiința datoriei lui, achită pe câți va turburători, nu resultă ua sentință morală contra administrațiunii, care a dusă pe banca acusațiloră pe acei turburători. Ei bine, ce mai rirecți acum, cândă achitarea se rosti de magistrații, numiți de însuși guvernă, și încă de magistrați recunoscuți ca adevărați omeni de ordine? Ore nici acum sentința de achitare nu este uă condamnare morale din cele mai teribile fapte sară administrațiunii actuale ? Ore nici acum, numește probată că nu jurații erau de vină, ci administrațiunea, care, după ce comite cele mai oribile escese, apoi mai aruncă și luni întregi in temnițe pe victimele fără de regii iei, și la urmă le supune verdictului justiției ? A vă fi timpă se se gândescá regimulă la însemnătatea acestora fapte, se si uite cu cugetă mai românescă a calea ce urmezi și se va éfla că pregătesce răpede cea mai puternică cruciadă a tutorii omenilor și de bine în contra Iul. țarul. Telegrafului începe iu modula următorii revista sea politică de la 1 Augustă : «Români! Acum șepte ani ați arătatu Europei ce pate patriotismul și virtutea cetățienescă. Din nenorocire v’ați încelat în alegerea Domnului chiamații in capul națiunii. Anarhia și corupțiunea, călcarea legilor, desconsiderarea țerei în întru și ’n afară, răsipirea averii naționale, erau principiele ce conduceau acesta guvernă vinovații.» Apoi mai la vale adauge : «Intrebămă pe d-ni. Lascară Catargi și Mavrogheni, fostă-aă adevărate acusațiunile din acesta proclamațiune de la 11 Februarie ? Și dée’au fostă adevărate , ce i-a făcuții se intre ’n ministerÜ cu omeni vinovațî ? — Nu este adevărată? Atunci pentru ce aă mințită națiunea ?» Dup’acesta trece la câteva cuvinte de comparare între regimulâ resturnatü la 11 Februarie și cela ce domnesce astăzi, și termină cu denundarea unui nou faptă ală probului ministru de interne. Totuși întrebările de mai susü le lasă nedeslegate. Se căutămă noi deștigarea. o D. Lascară Catargi nu putem zice că n’au fostă adevărate acusările din proclamațiunile de la 11 Februarie, căci ele sunt supt semnate de eusușî d-sea. Nu póte (fice că n’a intrată in ministeriă cu óineni vinovați, căci faptul este că se afla în ministeriă cu chiară acei ómeni pe cari totă d-sea i-a calificată de vinovați. Peterose susține, spre apărarea d-sele, că'n’a „mințiții nici-vă dată națiunea,“ cum fice Telegraf dă, ci că din contra s’a desmințită pe d sea casuși, ș’a desmințită trecutulă, ș’a desmințită reputațiunea de probitate și astafelu, făcându-se uă apă cu ómenii vinovați, a putută stabili împreună cu deușii ună „guvernă vinovată“, ale cărui principii sunt ă, după cum Jise însuși d-sea, „anarhia și corupțiunea, „călcarea legilor“, desconsiderarea țărei în intru și in afară,răsipirea averii naționale“. Probă că d. La scară Catargi nu s’a desmințită de câtă pe d-sea însuși și s’a pusă pene într’atâtă la nivelulüamenilor vinovațî, încâtă d-sea le dă acum exemplulă, este chiară următorulă faptă pe care să raportă Telegraf du : «D. Lascară Catargi introduce uă nouă sistemă de abusă, care cade și asupra districtelor, în cari domnii miniștrii au proprietăți. «Trebuie se recunoscema că d-sea, care nua inventată până acum nimică, are meritulu acestei noui invențiuni. Apusă se se construiescă uuă liră telegrafică de la Galați pene la moșia sea Golașei. Pentru chiăltuielele acestei construcțiuni,o constliulă generale ală districtului Govurluiă este îndatorată a da cinci mii de franci, eră restulă neapărată se va plăti din bugetul Statului. Déca gustulă va veni și celorălalți domni miniștrii, ca se-și lege prin telegrafă moșiele cu capitala districtului, éeé fiecare districtă obligată, fără nici uă lege votata de camere, a plăti câte cinci mii lei seă și mai multă, după distanță, eră Statulă încărcată în bugetă cu mai multe de mii de lei!» Acesta este, după însuși definițiunea d-lui Lascară Catargi, „călcarea legilorü, răsipirea averii naționale“. Și cândă produsă proprietară ală Golâșeiloră, chiară in cele câteva septemâni câte petrece la țară, retrasă de la obosiala afacerilor publice, dă exemplul acestei „călcare de lege și răsipire de avere naționale“, oricine înțelege că este pe deplină demnă de-a sta lungă ómeni, pe cari însuși i-a calificată de vinovațî, corupți, călcători de lege, risipitori etc. unoe, a produsă impresiune ’n cercurile politice. D. de Cissey, care avea se plece la Contrexeville ș’a ’ntârziată plecarea și ’n dimineța de 9 Augustă mare și alele Mac-Mahon, sosită din Versailles, a ’ntrunită la Elysea consiliulă de miniștrii. Membrii cabinetului, aă recunoscută în unanimitate că Francia, în acesta ocasiune, trebuie se se coforme conduitei celoră lalte, făr’a lua vr’uă inițiativă. — la facia ’ntârziării de pen’acum a plecării flotei germane, în facia ordinului Angliei, dată escadrei din Mediterana, a limbăgiului mai moderată ce țină fiarele gemalter s’a otăririi guvernului prusiană d’a nu trimite lâ notă guvernului francesă. Epoca crede că s’a ’nlarcuratu orî-ce periculă de complicare europenă și că Francia, dândă dreptate reclamărilor Spaniei, eotărîtă sĕ ’nchin ă fruntaria și se refuse culiștiloră ori-ce ajutoră. sasM^.i;jssgpgggBWj^gMgggi După informațiunile primite de Correspondencia din Madrid, guvernul francese — spre a proba că: ’și împlinesce obligațiunile de neutralitate către Spania — ară fi decisă sĕ facă a se interna la fruntaria de mé^á fi acei carliști cari s’arti espune se tréea 'n acea parte a Pirineiloră și cari ară avé uuă rolă séö un situațiune ’us erau atât u bande. Ca și e cunoscută că Indipendința belgicâ în acesta privință e cu totulă în contra guvernului francesc, prin urmare că póte fi bănuită de animositate atâtă spre a ’și continua acuzările ’ncepute, câtă și spre a se sili să ’nfrunte cabinetul d-lui de Cissey, totuși faptele ce eiteza ne pară destul de importante — de voră fi adevérate — pentru ca se merite a fi pusa supt ochii publicului. Astăfel o organulă din Bruxelles spune că era una adevărata scandală pentru poporațiunile de mesa și d’a vede pe totă momentulă cum diferiții știi de bande se plimbau de la unii capeta péné la altulă alu fruntariei, după sorții luptei, și renindă unii la Perpignan, alții la Baiona séu la Pau, reședința femeie lui Don Carlos, séu ca sé gasésiá repausa, séd casé sea munițiuni, arme, echipamente, bani și instrucțiuni. Sabells, care comandă ’n Catalonia și care a fostă condamnată de tribunalele spaniole la opt ani de muncă silnică pentru crime de dreptă comună, a putută sta ’a interesul sănătății mai multă timpă în Pirineii Orientali și să’și re’ncupa ’n mai multe rânduri viața de jară și pustiire. Tristany, uită altă banditunadiniara plătită de regale Neapolelui, a putută face asemenea. Nu mai vorbimă, continue același ^iara, nu mai vorbimu despre Lizirraga care, după ce a pusă sé se omoranesce mecanici francesi de la calea ferata de me^a^i,a trecută nepedepsită, ci uu numerósa escortă, prin tóte departamentele de melanii, de la Bidasson péué la Perpignan, ea se’și schimbe comanda din Navara c’un posițiune analogă ’n Maestrozgo. Reproducem urmatorele din edițiunea de dimineța a numărului predinte: — Principele Milan al Serbiei a plecată de la Eaux-Bonnes ș’a sosită în Paris, unde va sta pene la finele lunii, la Septembre va visita pe regele Italiei, ora în Decembre va merge la Berlin, spre a se ’ntâlni cu ’mperatură Wilhelm. —ziațele republicane din Francia anunță că candidatura d-lui Aubert face mari progrese în Calvados.— Nesce afișe lipite la Blois anunță publicarea de la 15 Augusst a unui diară de propagandă bonapartistă, întitulată L'Echo du Loire-et-Cher, journal de Vapáés au peuple. — Ratificările convențiunii monetare adiționale, semnată la 31 Ianuarie 1874, intre Francia, Italia, Elveția și Belgia, s’aă schimbată in Paris la ministerul de externe.— Le Soir comunică că nota adresată represintanților diplomatici ai Germaniei de principele cancelarii în privința recunoscerii guvernului spaAcelași ,iara mai aresea că Dorregaray, șeful armatelor carliste care comanda ’n Navara, pare a voi scosa din funcțiune. Lăsândă la Estella douăsprezece batalioni supt ordinele lui Mendies ca să ție capota generarului Zabala, înaintată în Alava cu celelalte trupe. Puțină a lipsită ca, la 2 Augustă, se numea Miranda del Ebro, capulă liniei a trei drumuri ferata și una din masele armatei republicane. Intențiunea sea pare a fi să amenințe succesivii tót cu linia ferata a Ebrului. Vittoria, orașil principale din provincia Alava, reaprovisionata și scăpată de marerialele Concha âacă de la mișcarea sa spre Estella, e asemenea strimtorata d’aprope de bandele regaliste.