Romanulu, noiembrie 1874 (Anul 18)
1874-11-08
> electorale. Ceva mai multă, ea crează ună privilegiă pentru celă bogată. Nu rămâne clură decâtă facerea unei legi, care să oblige la plata acesteiă chiultuieli prin constringere corporală, pentru ca alegétorulü săracă, care ’șia esercitată dreptul său, să merga a espia ună asemenea curagiă în temniță, alături cu facétorii-de-rele. Camera regimenui se póte ilustra în acesta ultimă sesiune completându’I opera. ROMANULÜ 8 NOEMBRE.1874 ce voiți atrage împrejurulă orașelor, ca cum aceste interese n’ar fi decâtă în orașe. Astăfelă d-sea susținândă că inteligința, industria și comerciala potă fi și afară din orașe, cu alte cuvinte manifestate prin darea de 80 lei vechi către stată, toți cei ce plătescă acesta dare potă figura în colegiulű al IlI-lea. Pretindă locuitorii din orașe,fice d. procurore generale, că colegiul orașelor, va fi năvălită de cei ce nu locuiesc în orașe? Acesta nu este adevărată. Departe de a fi năvăliți locuitorii din orașe, ei sunt năvălitori. Asia, explică d. Viorenii , orășenii, cari adună venită de la 800 galbeni în susű, voteza și în colegiulă I; cei cu 100—800 voteză și în colegiul ală II, uitândă d. procurore generale că toți aceștia nu mai au dreptul d’a vota și în colegiul ală IlI-lea ală orașelor, după disposițiunile precise ale legii electorale, și că, daca voteza în cele două colegiuri, nu voteza ca orășeni, ci după interese de proprietari mari și mici. Procurorele generals n’a adusă ănsă alte argumente și n’a respunsă nimică la argumentulă d-lui Fleva, relativă la casuță cândă s’ară spori contribuțiunile și tótá lumea ară plăti 80 lei vechi! D-sea a $isă, in adevără, ceva în acésta privință, ănsă fisele sale nu potă fi considerate ca ună răspunsă, căci contra argumentelor, trebuia să aducă totă argumente. Astăfelă de procurore generale atisu că, în asemenea, casă, legiuitorele, ca să fie consecințe, ară trebui să modifice și se sporesc o censulă cerută de legea electorală, adecă, a răspunsă mărturisindă că, cu teoria d-sele, crescerea dăriloră este strînsă legată de schimbarea Constituțiunii, lucru ce admitem și noi, însă nu din punctul de vedere ală d-lui procurore-generale, ci din punctul de vedere ală sporirii unora dări, pe cari poporulă n’ară mai pute să le ducă. D-sea termină Jicăndă că asemenea interpretare este și democratică, și se miră cum persóne cari 88 făliscă a ave principii înaintate vină să susțiă idei din veacuru de mijlocă, ca acea ideiă a privilegiului orașielară, a dreptului esclusivă ca numai locuitorii loră se figureze în colegiulă $isuală oraștelară. Cere, prin urmare, respingerea recursului. Curtea intrândă în camera de chibsuire și deliberândă, d. primă-președinte reapare după vre 15 minute și pronuncia respingerea recursului, prin urmare admiterea celor 1700 locuitori de prin sate, ca bine înscriși în colegiul orașelor. D. președinte declară totă-d’uă-dată că curtea condamnă pe recurență și la chiăltuiăli de judecată, în sumă de 2000 lei NOUI. Așia derit, prin acestaotărîre, colegiulă ală III din Ploiești se póte afirma că nu mai există, și cu tote simțimintele democratice ce păreau a anima pe d. procurore-generale, d-sea puterice celă ântâiă, în urma teoriei susținută și admisă, că și colegială III va deveni uă minciună. Asta înțelege d. procurore-generăle democrația; era cei cari își cunoscă țeza și voiescă în adevără progresul și libertatea, ce nu potă esista fără uă represintațiune liberă și indipendintă de putere, dă tată dreptul ă a înțelege altefele democrația. Acestaotărîre, condamnândă pe recurentă în materia electorală și la 2000 lei noul chiăltuieli de judecată, tinde a prevesti de pe acum cari potă fi consecințele pentru toți cetățenii câți arămai cutesa să facă uă contestațiune la întocmirea viitorelor liste Câteva î ntrebări la adresa d-lui ministru alu instrucțiunii. In alocuțiunea ținută la deschiderea sesiunii de la 25 Octombre a sinodului, părintele mitropolită <zise că “legea instrucțiunii publice este a se modifica, după cum nu ne îndoaim, chiară în sesiunea din acestă ană a corpurilor legiuitore“. Acesta formală în cunoscințare ne face să bănuimă că ministrulă va fi pregătită deja ună noă proiectă de lege asupra instrucțiunii, pe care ’lă va supune desbaterii camerelor’. In casulă acesta, nu crede d-lă ministru c’ară fi bine să facă cunoscută acelă proiectă, ca atâtă corpurile didactice, câtă și toți câți se intereseza de progresele instrucțiunii sé’li putá discuta și contribui astăferă, prin luminele și prin esperiința loră, la crearea unei legi conforme cu adevăratele interese ale învățământului nostru? * . Se scie că d. Maiorescu, îndată după venirea sa la ministeriă, ceru rectorului universității din Iași să’l raporteze daca unii din profesorii acelui înaltă institută de cultură aă titluri academice și alte antecedinte, probate prin scrieri literare, prin prelegeri populare, ca să’i putá întări definitivă. Apoi la ori-ce numire făcută In administrațiunea centrală a ministeriului, ținu ca cei numiți să poseda C’a ori-ce prețu titluri academice. In resumată , păn’aci avu constanta pretensiune d’a rădica ’n sistemă însușirea de titluri, de antecedinte mai multă sau mai puțină bune, de către aceia pe cari i-a pusă într’uă funcțiune orecare. Ei bine, unele acte ale d-lui ministru desminză in câtă va acesta conduită. Vomă da câteva esemple. Cei mai mulți cunoscă cum un o fostă directore ală unui giranastă din Bucuresci lua lefile profesorilor acelei scule și bani de pe la unii din membrii societății Economia și fugi la Viena, părăsindu’și femeia și copiii, cum poliția ’i dete de urmă și’să aduse ca fugară în Bucuresci. Acestă domnă e numită profesore la Târgoviște de către consiliul județană, era ministrul instrucțiunii, care după lege e ținută a nu tolera oricui i-ară veni acesta poftă să exercite mărețul ă sacerdoțiă ală învățământului, ia tolereza în asemenea calitate de mai multe luni de Jile. Acum câtuva timpă se numiră mai mulți domni în postură de revisori școlari, și ’ntre dânșii persane care nu scrmă să fi posedeadă împământenirea saă calitățile cerute pentru uă misiune atâtă de însemnată ca acea a d’a inspecta sculele din țară. Cum se ’nvoiesce deja sistema d-lui Maiorescu cu aceste acte, a căroră îndreptare dorimă s’o vedemă realisată câtă de curendă ? * Fiindă că fu vorba despre împământenire, să semnalămă aciuă anomaliă care se practică de mai multă timpă. Fórte mulți susțină că Românii de peste Carpați, stabiliți la noi in țară, trebuie se dobolilesca naturalisarea prin votul camerei spre a pute fi admiși într’u funcțiune publică. Adesea s’aă vădută respingendu-se cereri d’asemenea natură unoră tineri transilvăneni, cari nu ’ndepliniseră acesta formalitate. Amă dori Să scimă cum urmază d. ministru ală instrucțiunii în acesta privință, căci, déca ară fi d’aceași părere — pe care noi n’o împărtășim fi — atunci trebuie se recunoscu că s’a contrazisă prin numirea d-lui T. Nica în postură de directore ală ministeriului d-sale, ca și ’n alte numiri pentru cari putemă cita mai multe nume. *£.1 Uă ultimă ’ntrebare pentru astădată: De unde și de cândă numirea de “doctorandă“ póte servi ca titlu academică aniiomă, ca se ocupe uă funcțiune precare ? Nici legea instrucțiunii, nici usură de păn’acum n’am admisă acestă cuvântă și nu i-aă dată însemnătatea de titlu academică, căci în realitate nici nu e ună titlu. In adevară, în alte țâri se <ifice „licențiandă“ și „doctorandu“ celor ce suntă în afuă d’a obține aceste grade academice, însé n’aă nici uă altă valore decâtă d’a consola pe cei ce nu le posedă âncă. Pentru C’ dtâră d. ministru admite și recunosce aceste titluri chiară în acte oficiale, basândă pe dânsele unele numiri în funcțiuni ? »Licențiandă și doctorandă“ însemnândă »candidată de licențiată și doctoră“ în cutare senvită, dup’acesta metodă orice candidată de ministru, de deputată și de alte asemenea demnități póte suptsemna cu acestă titlu și pretinde, în virtutea lui, cine mai scie ce funcțiuni sau onorî însemnate, mai espresă, a nu legalisa asemenea acted câtă după uă cercetare scrnpulosă, pentru a se ideca indivizii cari cumpără asemenea pamânturi sunt și în condițiunile prescrisi de legea rurale, adică sătrani adevărați, căci’a observată că unele tribunale se mulțămescă cu nesce certificate, căpătate de la primarii locali, de tată fernlă de indivizi străini de comunele rurali. Asemenea certificate n’au nici oă valore legală absolută și nu dispensă câtuși de puțină pe tribunală d’a se informa, prin tote milocele de cari dispune, despre adevărata calitate a celui care voieșee să se presinte pentru a cumpăra terenuri date locuitorilor. Ministerium va lua cele mai severe măsuri daca va mai constata asemenea fapte și ’n viitoră. Primiți asigurarea consideration mele. Ministru: Al. Lahovari. No. 17.071. 1874, Noembre 1. ACTE OFICIALE. Monitorele oficiale de a-fi conține decrete și acte prin cari se deschide una credită de 300 lei ministeriului de interne și mai multe credite în sumă de 11.000 lei.—D. Ionă Calenderu, fostă membru alu administrațiunii domenielor și păduriloru statului, se numesce membru la curtea de casațiune în locul ă ce era vacantă. D. G. Rusu se numesce președinte la tribunalul Dorohoiă, d. Șt. Mandrea președinte la secțiunea IV a tribunalului Iași, d. I. Jelescu comptabile la direcțiunea căiei ferate Iași- Ungheni.—Totă azi Monitorele publică următorea circulare a ministrului de justiția către toți președinții tribunalelor din țară. Domnule președinte. După art. 7 din legea pentru regularea proprietății rurale, sciți că sătiami sau moștenitorii lor, nu potă înstrăina nici ipoteca pământurilor, date după lege, nici prin testamentă, nici prin acte intre vii, nu termină de 30 ani de la promulgarea legii, și numai când înstrăinarea se face către comună sau către vre ună altă sătiană, ea este permisă de lege. Cu tote acestea, amu informațiuni că unele tribunale legaliseră acte pentru înstrăinarea unor asemenea pământuri, fără a observa cu esactitate disposițiunile legii, căci s’a dovedită că uneorî se legaliseră acte pentru transmiterea proprietății aceloră pământuri unoră omeni cari nu suntă sătianî, ci persons stabilite d’una scurtă timpă prin comune cu diferite comercialî. Aceștia producândă cu înlesnire certificate din partea primăriei oră respective, că nu voiescă a cumpăra pe semn comunei acele pământuri, din lipsă de fonduri, potă ree și se dobândescă, chiară prin tribunală, proprietatea aceloră pământuri. Atragă dord seriosa atențiune a d-vóstre asupra cașului și ne invită, în modulă celă felurimi Ceea ce scrie astăzi primulă și demnulă organă ală guvernului la adresa Românului, în privirea inaugurării ce eraă se facă școlarii statuei lui Michaiu, este pré înjosită, stilulă și forma suntă pré ordinare, că se ne coborîmă a’i röspunde. Tată îndrugă de copii și serii de copii, se pare case, după acestă modă de a scri", că însuși autorul aceloră invective este ună copilă atâtă de stricată, încâtă nu i-s’a putută da nici uă crescere, și în locu da a’i permite se mânjască colanele unui Ziară, mai nemerită ară fi de a’să înregimenta între agenții polițienesci, daca nu este deja și înregimentată. * Legea de timbru, pe oriunde esistă, nu este numai impovoratare, ci și imposibilă de aplicată, ba chiară ruinătate fiscului prin colosalele fraude ce se facă cu dânsa. In Francia, numai în departamentulü Seine tesaurulă perde pe fiecare ană câte 600,000 franci, din causa fraudelor, ce se comită prin spălarea timbreloru ștampilate. El bine, spre a pune capeta acestora specule, administrațiunea timbreloru din Francia se pare că a isbutitu să descopere secretulu composițiunii unui fel de cernelă, care nu se mai póte spăla și care resistă acțiunii oricârui reactivă cunoscută. Grație acestei invențiuni, se va pute pune capăta numeraselor fraude comise ’n prejudiciultesaurului și cari constau in a da albuța primitivă unei hârtii timbrate care fusese deja întrebuințată. Acesta cernéla va fi impusă d’aci ’nainte tuturoră impiegaților publici, însărcinați cu redactarea de acte timbrate, și se va vinde, împreună cu timbrele, la tóte debitele, întrebuințarea iei fiindu obligatoriu printr’unu regulamenta administrativă. * Cum se póte numi, deca nu »mai multă decâtă curiosă“, uă țară ’n care esistă industrii de felulă celei de mai la vale, industria cum pe facla pământului nu se mai găsesce ca se ’isemene. late cuprinsulă unui afiștă, care se cifcia acum câteva zile pe zidurile Londrei: »Profesorele Lazare Rooney își da libertatea d’a anuncia publicului c’afundată ună colegiă pentru învețâmêntulu practică ale cerșiătoriei în șese secțiuni. Dâosulă se însarcineza se ’ivețe pe copiii încredințați îngrijiriloră sele se ’și schimbe înfăcișiarea și se se prefacă că au tată soiulă de beteșiuguri, fără tema d’a ’și vătăma sănătatea. Pentru una preță învoită, 985 profesorele arăta cele mai bune metode d’a esploata lumea prin suburbele caritabile. Se ’nchiriază cârje, emplastre artificiale, câni pentru orbi și gemeni lipiți. Se espediază și’n provincia, Iuțată și discrețiune. A se adresa franco, Princessf Street, 21. S. Gilles.“ * țiclele trecute s’aă vândută la Londra prin licitațiune , obiectele doctorelui Livingston, cu cari a’a servită în esplorațiunile sale. Aceste obiecte sunt ă : Vă saltea vechiă, uă părechiă de ghete și uă mănuștă din drepta, vândute pe 100 lei; uă strecuratore și uă cupă de pere, vândute pe 125 lei; uă pușcă vechia cu două țevi, 212 lei și 50 bani; șapte talere de metală, 94 lei; patru tighii și ună vasă de ceară (boiă) 25 lei. In totală 705 lei. Cumpărătorii voiescă se depuie aceste obiecte în diferite museuri. Tote sunt declarate de autentice de către autoritățile respective din Zanzibar. SOCIETATEA ECONOMIA ROMANA DIN PETRA. Situația casei în sera de 31 Octombre 1874. Lei bani 113,070 23 Era capitalul asociațiloră în sera de 30 Septembre anulă curinte. 4,480 » încasați din rate în decursulunei Octombre pâne în sera de 31.1,703 » încasați din diverse venituri de la 1 Octombre pene în sera de 31 Octombre. 119.253 66 Totală. In speciă acestă capitală se compune din urmatorele surse: Lei bani 62,042 » Capitalul asociaților la finele anului espirată. 44,460 » încasați din rate de la 1 Ianuarie anulă curiute pâne în sera de 31 Octombre. 12,751 66 încasați din diverse venituri de la 1 Ianuariă pene în sera de 31 Octombre. 119,253 66 Totalulă. In respectul productivității sale, acestă capitală stă astă-felă : Lei bani 101,101 56 In diverse create, polițe scornituri etc. 15,188 51 In numerarură aflată în casă în sera de 31 Octombre, din care 9,605 lei 19 bani, în monedă și 5,583 lei 32 bani în trei bonuri rurale; și 2,963 59 întrebuințați astăfelă: 998 lei 75 bani în cumpărarea casei de fere și 1,964 lei 84 bani, întrebuințați în diferite chieltuiăli, conformă bugetului, și în plata remisei casiarului de 16 la sută din venitulă netă pene in sera de 31 Septembre. 119,253 66 Totalulă. Casiarul societății: V. Videni. 31 Octombre, 1874. (Corespondința provinciale). TEATRULU Teatrulu-circu. Compania dramatică, represintată și dirigintă de Al. Pascaly, Vineri, la 8 Noembre, mare serbare naționale cu pensiunea inaugurării statu lui Michaiu. Partial, MihailVitezulu după Fahrgerem, episoduln versuri de Bolintinenu și Pascaly; partea II, Ultima nópte a lui Michail, tablou în versuri de Bolintinenu; partea III, Uciderea lui Michail la Turda, acțiune ’n versuri de Bolintinenu; partea IV, Descopta-te Române, umbra lui Murășanu, Geniuul României, tablou in versuri, partea V, Inaugurarea statuei lui Michail. Advocatura N. Blaremberg s’a mutată de la Sf. Dimtrie trecuta, în cassele D-lui Popovici ceasornicarul peste drum de passagiă, Strada Mogoșidiei, No 48.