Romanulu, mai 1875 (Anul 19)
1875-05-23
--------------------------------------------------- nun ir veri 23 floraru. ndbMdbh 4 CIREȘIARU. Națiunea română este într’una din periódele cele mai durerose, mai periculose și mai grele. Situațiunea este durerosa și periculosa, fiinduna din cele trei colóne ale edificiului societăților moderne, două suntă cu totul sdrobite: puterea legislativă și puterea judacătoresca sunt pe deplină sfărîmare. Acesta sdrobire fiindu cunoscută de toți și constatată In mode oficiale și decisivă prin demisionarea magistrațiloră, este ’nvederată c’oricâtă de soldat s’ară crede puterea esecutivâ, edificulă susținută numai d’acésta singură colóna, povernitú acum cu totul din două părți, trebuie sĕ se surpe și sĕ aducă nă ’nvălmășială generale, déca nu i-se voră repune câtă mai curându cele douo puterice colóne, cerute de natura instituțiunilor moderne. SERVICIULU TELEGRAFICII. ALU «ROMANULUI». Belgrad, 1 IuniiS.— Principele Milan a sositii la Alexinaes. Porta a trimisd pe poșta de la Nisa și pe und generald de brigadă ca se ’ld salate. Atene, 1 Iuniu.— Decretuld pentru disolverea Camerei s’a publicații : nouele alegeri se vor face la 30 Iulie și Camera se va convoca la 23 August d. Londra, 1 Iunid.— In camera longilord, d. Russel a propusă să se comunice corespondința diplomatică privitore la menținerea păcii. Lord Derby a declarată că comunicarea este neadmisibile,ficeada că temerile manifestate în acestă cestiune de personagie forte distinse despre crescerea neproporționată a armatei francese au fost de îpfnsiderate de Francia ca und protesto de resbeld din partea Germaniei. Engliteza sa reifutd obligată a lămuri aceste neînțelegeri. Propunerea d-lui Russel a fost respinsă. Berlin, 1 Iunie.— Monitorulu imperiului germand, vorbindu de răspunsul lui Derby, face să se vedă că e exadd cum că sporirea cadrelor armatei francese a produs o orecare neliniște la Berlin, derd că nicî decum nu provocă resoluțiuni resbelnice și alte considerări de acelea ca guvernul Germaniei a putută se aibă vr’aădată intențiunea d'a soma pe Francia ca se ’și reducă forțele militare. Versailles, 2 Iunie.— Adunarea a realesd președinte pe d. Audiffret-Pasquier cu 431 voturi în contra 77, și vice-președinți pa d-nn Martel (din grupa Casimir Périer), Ricard (din centrul- stângă), Daclerc (din stânga republicană) și Kerdrel. Comisiunea celor 30 a ales, ca raport^alü proiectului de lege pentru puterile publice pe d. Laboulaye. Petersburg, 2 Iuniü.— Conferința internaționale telegrafică s’a deschisă de către ministrulu de interne. Tote Statele Europei, Egiptulu, Japonia, societățile cablurilord, sunt represintate. Joul va fi recepțiune oficiale la marele duce moștenitor d,in palatul d de la Zarskojselo. Paris, 2 Iulid.— Cu ocasiunea discursului lordului Derby,Jia Jula Débats zicea fiarele germane vorbesc o necontenită despre înțelegerea celor trei împărați de la Nord pentru menținerea păcii. Noua înțelegere ne pare că dă probe multd mai seriose în acestă privință, adauge Debats, căci speră că Englitera și Rusia vor continua a nu permite nimănui se tulbure pacea. Tote fiarele vorbesc din același sens d, esprimflnd o a lord gratitudine pentru intervenirea Engliterei și Rusiei. Agram, 3 Iunid.— Comisiunea comandamentului generale a plecată la Zavalje pentru a regula, in înțelegere cu autoritățile turcesci, liniele de fruntarie între confiniele militare ale Austriei și Bosnia. Situațiunea este din cele mai grele, fiind șică suferințele tutoră claselor societății, și ’n parte durerile și miseria clasei celei mai numerase și celei mai producătóre, suntă atâtă de mari, încâtă se cere de la tóte cea mai mare tăriă de caracteră și celă mai adâncă patriotism, spre a’și stăpâni durerea ș’a lucra cu moderațiune, cu răbdare, cu metodă și ’n deplină unire, spre a repune la locală sară, fără scuduire, surpatele colóne. Acestă lucrare, din cele mai grele prin ea însăși, devine și mai gingașia prin staruitórea nebuniă a miniștrilor și d’a pune necurmată ’nainte, în tóte crimele comise de ei și d’al loră, pe însuși Capulă Statului; sarcina devine și mai complicată din causa vinovatei tactice a miniștrilor, de-a pune pe Domnitoră ’naintele chiară în lupta loră cu partitele, d’a’lu face s’apară într’un complicitate, ce silisce națiunea se’și îndrepte cu simțiminte de durere privirile spre acela care trebuia sĕ ste, cu iubire și necurmată liniște ș’atențiune, d’asupra tutorăpartitelor ă. Durerea pétrun^êndü tóte clasele societății și periclulă incependu a fi ve^utä de cei mai mulți, se esplicâ spaima și furia ceaă coprinsă pe d-nii miniștrii. Stăruința nóstra d’a arăta periclulu și d’a ’ndemna pe toți bărbații, sinceră devotați adevăratei ordine și stabilități, să se 'ntrunescă pe teremuri legalității, ca se oprescu guvernulu în furia cu care îmbrâncesce națiunea spre prăpastia cehă deschisă, în furia mai tare pe d-nii miniștrii, daci provine, precum explicarâmă și ’n zilele trecute, crescânda lord turbare contra Românului. A lupta pentru legalitate și stabilitate, arotándö adevĕrulü, fid elăcâtă de durerosă, este uă crimă pentru cel carii aă luptată și luptă spre a denigra națiunea in afară și a pregăti, pentru momente priincióse, a iei subjugare. A lupta pentru legalitate, pentru dreptate și pentru adevărata stabilitate, arotându și tóte gravele pericle ale unei stări de lucruri anormale, este oă crimă pentru aceiași miniștrii cari, în presiute ca și ’n trecută, lucreza prin lingușiri, prin neadevăruri și prin tată felulă de incelăciuni pentru resturnarea edificiului rădicată de națiunea română. Acésta sistemă fiindu-ne pe deplină cunoscută, prin învățămintele istoriei și prin tristele fapte ce se petrecură supt ochii nostril, de la 1848 și pân’acum, vomă merge la răndulă nostru, în presiute ca și ’n trecută, cu liniște și fără șiovăire, pe calea lealității, a francheței și a dreptății. Injultele, calomniele, persecutările și lovirile căzură necurmată asuprâ ne in timpă de 27 de ani, și nu ne făcură să ne abatemă din calea adevărului. Rusia, Turcia și Austria ne declarară, în timpă de 27 de ani, revoluționari, demagogi „și visători nebuni ai restaurării naționalității române, ale cărei origine se perdu In întunereculă seculiloră“. Decadórii calomniele, injultele și lovirile acestoră trei imperii nu puturăsc nespăimănte, cum are nevoiă abate din cale Gâmbașii și Suciții d-lui Catargi? Este are vr’uâ temere, fie chiară și Cea de ucidere, care se ne pute sdruncina ? Deré Ștefană Golescu se duse supt nume schimbată în Viena, atunci când bărbații cei mai însemnați dispăreau din lume și d. Andrassy era esecutată în efigie. Dară Dumitru Brătianu traversă deghezată uă parte a Austriei și uă parte a Rusiei, fara cugeta la perderea vieții sale. Elă veni în țară atunci când ea era ocupată de Turci și de Ruși, și stătu trei luni în Bucuresci scriindă necontenită Vizirului epistole ce se publicaă in fiarele francese, și 'n cari, arotându adevĕrulu națiunii și Europei, spunea Turcilor și Rușiloră că este aci și că susține și va susține drepturile Româniloră. Scrme în adevör, că lovirile d-lui Catargi sunt mai haine decâtă ale împărațiloră, și că Suciții cestuia sunt mai ucigași, pe cândă soldații celora suntă mai cu semn oșteni. Mai scimă énse c’atunci numerul a primiloră luptători era fórte restrînsă, pe cândă acum mulți dintre noi aă pe fiii lor, gata d’a ’l înlocui cu mai multă vigore, sclință și patriotism*, și că țara are marea, învățata ș’atâtă de patetica pleiadă a noueloru generațiuni, în facia căreia înseșî bandele guvernului se voră nimici, îndată ce se va ptărî sĕ s’arate ’naintea miniștrilor, în tótu splendórea iei.. Lipsindu-ne dérü tristulu ș’ucigătorulu simțimentă ală fricei, vom opune, acum ca și ’n trecută, în facia națiunii ș’a tronului, adevérulu în contra minciunii, lealitatea în contra lingușirii, remâindă apoi ca Românii se judece și se decidă daca trebuie sa lase din nou p’acestlomen! se comită aceleași crime in contra țărei ș’a Domnitorilor si. Politica ce urmază, pusă din nou supt ochii tuturoră, în modulă celă mai clară, celă mai simplu și celă mai netedă, revenimă la desbaterea începută Marțea trecută, și prin care dovedirămă că Românulu este combătută de d-nii miniștrii numai fiinduc’a luptată și luptă pentru ordine și stabilitate. Partita nóstra, nă <^ch ?i dumneloru, este uiduită de totă țara și Românulu este respinsă cu groza. La vé<Juru, după lista de votare ce publica rămă, numai pentru corerea de Negru, și numai dup’un răpede și cu totală incompletă cercetare, c’aă votată pentru candidații guvernului optăspre z ece morți. 1) Ună guvernă părăsită de către cei viul este naturale se’și se aderind dintre cei morți; totă acesta se frâ énse causa care ’lu face se lupte și ’n organele sale numai cu cei declarați de elă ânsuși ca respinși de națiune? Ece ce ne respunse la 21 Maiü organului principale ală d-leră miniștrii: 1) Pe lângă cei publicați în numerile trecute, in registrarii aciși pe acesti patru morți, cari au votată pentru candidații guvernului: Suburbia Oborului nou. Niță Iliescu, mortă de două ani. Ion Gheorghe, mortă de opt luni. Dumitru Popescu, mortă de mai multă timpă. Suburbia Pantelimonu. Nae Dumitriu, mortă de mai multă timpă. Oricare ar fi crediturii și greutatea de care se bucură, după părerea sa, numele d-lui C. A. Rosetti în opinia publică, oricâtă ară fi Jiarulü Românulu decăzută în păcate și contradicțiune, d. C. A. Rosetti, redactorele Românului, este șeful partidului radicală, atâtă de bine disciplinată; d-lui e capulă care cugetă și voiesce în acestă partidă , și prin urmare, după tote regulele ierarhiei, după capacitatea și meritele necontestate ale d-lui Rosetti, ca vechiă luptătură și fundatoră împreună cu d. I. Brătianu ală partidului radicală, noi credemă ca d-lui i-se cuvine onorea și privilegiul de a figura în fruntea discuțiunilor mai importante ce ținemă cu tabăra babiloniană a oposițiunii, în care partidul radicală are precădere ca și șeful ă seă d. C. A. Rosetti, deorece aci vedemă mă drapelă, fiă elu câtă de veștejită, déru ună drapelă cu ideiele séle, cu trecutulü séö destulă de vechitt și cu anö modă de vedere mai multă sau mai puțină definită. Ani întregi susținură d-nn miniștrii că partita nóstra nu mai există. Acum îi recunoscă esistența, și mergă pân’a dechiara că numai cu dânsa vară se desbată despre interesele țârei. Rm susținută că n’avemă nici idei, nici drapelă. Acum dechiară c’avemă și idei, și credințe, și drapelă, și mergă pân’a ne face onorea d’a ^ice că „suntemă atâtă de bine disciplinați“. Ecologica și realitatea oficialiloră nostrii adversari. Déca ânse nu le vine se spuie causa acestoră grosolane contrageri, s’o spunemă noi. Partita nóstra fu decblaratâ ca distrusă, cu speranța că, tragenda a réa, vor produce reula, cu speranța că calomnia repețindu-se va parveni a trece ca adevĕrat. Astăzi d-nii miniștrii, ințelegendă că mai curendă sau mai târziu calomnia se distruge ea ânsăși, și vedenda periclulu ce ’î amenință déca partitele voră parveni a se ’ntruni pentru salvarea societății, schimbară tactica. Recunoscenda, ș'aă e*o singură partită și ună singură individă, vomă mențina divisiunea între partite și ’ntre indivizi. Dechiarândă că tobe celelalte partite suntă uă simplă „tabără babiloniană supusă partitei radicale,“ și toți bărbații cei mai însemnați din țarănesce „simplii streleți, gata d’a cade în colivia marelui pasöraru“ C. A. Rosetti, vomă speria pe conservatori, vomă revolta demnitatea ș’ambițiunea fiăcăruia, și rupéndu astăfelă tóte firele prin cari s’am fi putută face întrunirea partiteloră pentru apârarea societății, ne vomă reasigura asoluta nóstra domnire. Ce orbiă a păcatului! Déru unde se póte găsi omulă care n’a rîsă de naivitatea vóstra, cândămumirăți sticleai pe d-nii Manolache Costachi, Ioan Ghika, G. Vernescu, C. Grădiștenu, A. G. Golescu, Cogâlniceau, și toți ceilalți bărbați din bătrâna și luna drepta ? Cine n’a rîsă și nu ride de voi, cândă numiți „tabera babiloniană“ m rea și’n tóte modurile avuta partită a nouelor generațiunî? Producerea națiunii, în timpă de 25 de ani, „tabără babiloniană“ ! Bărbații cei mai învățați și cei mai puri ai națiunii, — căci puțini din ei ați putută conrupe păn’acum, — n’aă credințele loră, ideiele loră, și nici uă iubire pentru mama loră chiară cândă o vede svârcolindu-se în ghiarele vulturiloră voștriî, negrii și roșii! Doca mai este ună singură omă care se nuflă încă convinsă că miniștrii recunoscu rușii că numai divisiunea este salvarea loră, citescu propria loră mărturiia d’alaltaierî: „Ore noi amă făcută imposibilă unirea între atâția bărbați politici, cari diferă prin principiele și tendințele loră de cel de la RomânuluV Asia-dară unirea este imposibilă, și fiindă imposibilă, d-nii miniștrii găsescă că fu posibile ca tote partitele să se supuse partitei radicale și cei mai emininți bărbați se rămâie nesce simplu streleți în colivia unui paseraru !! ! „Noi ara calomniată, adaugă Pressa, p’atâția bărbați politici, ca d-nii Cretzulescu, Costa-Foru, Dumitru Ghika, Catargi și alții, de cari menționază Românulu de Duminecă“ ? Nu, în adevĕre, nu voi i-ați calomniații, ei voi i-ați ucisă. Voi i-ați ucisă, indemnându-vă unii pe alții la violarea tutoră legiloră. Nu d-nil Cretzulescu, Costa-Foru, Bosteacu, Fiorescu, etc. au calomniată pe d-nii Catargi și Dumitru Ghika, dérii dumnétorii au luptată să’l ucidă supt domnia principelui Cuza, dechlarându’i de resvretitori și trădători al patriei, cândă nu voiau guvernamêntală personale. Nu d-nii Catargi și Dumitru Ghika au calomniată pe d-nii Fiorescu, Cretzulescu, etc., déru dumneloru i-au dechlaratu violatori aî Constituțiunii ș’ai juraminteloru și i-au trămisă ’naintea înaltei curți de justițiă. Siliția ne opri aci pentru astăzi, repetimu d-loru miniștrii, în interesulăoru, în interesulu adevăratei ordine și stabilități. Opriți-vă aci, căci răulă ceați făcută este atât și de mare și suferințele societății atata de adânci, încâte nu va mai pute fi nici unu obstaclu care se pute opri pe toți Romanii d’a se ’ntruni, acum ca tot fi-de-una, pe tărâmur dreptului, spre a sustrage națiunea română de la gura prăpastiei la care ați adusü-o. Reproducemii după edițiunea de dimineță a numărului precedinte următorele: Santander, 27 Maiü.—Amiralele Barcazloguî, care s’a ’ncercati se ’mpedeceuă desbarcare de arme destinată pentru carliștî, a fostu ucisü de una obosit pe bordurü vasului, pe cânda vasulu bombarda portului carlista Motrico. Mai mulți oficiali sunt greu răniți. Copenhaga, 27 Maiü. — La prooțjul de gală, data ieri la curte in onórea regelui Suediei, regele Danemarcei a ’nebunatü una toasta pentru amiciția dintre casele regale și dintre poparele Nordului. Regele Suediei a respuns in moduri urmatorii: «Scumpula mea amica și frate, regele Christiana și eu, ama moștenită de la regii predecesori ai nostrii amiciția care unesce pe suveranii de la Nord. Vom păstra acestă amicițiă ca celü mai bunü lucru care mi-a fostu lasata. «Facendu urare ca regele Danemarcei să fiă onorata și fericită, scia c’acesta este cea mai bună urare ce potü face pentru amicala mea regale.» Viena, 26 Maiü. — Noulü Fremdemblatt, organi oficiosa, anuncă că n’a fost nicidecum cestiune de uă caletoriä a împăratului Franz Iosif la Ems, și eu acesta eu!Storiă nu se va face. Versailles, 28 Maic.— Se asigură că 19 membrii din comisiunea de treizeci suntu pentru scrutinulü pe listă. Se anundă că d. Buffet va cere comisiunii de 30 a ’ncepe lucrările sale prin studiarea legii electorale. șajșs*