Romanulu, iulie 1875 (Anul 19)

1875-07-10

ANULU ALU NOIE SPRE PECELEA VOIESCE ȘI TEI PUTE Ori-ce cereri pentru România se adresă la administrațiunea ziarului. ANUNCIURI In pagina IV, spațiul 30 litere petit 40 bani. In pagina III, linia petit 6 let. A se adresa LA PARIS: la Havas, Laffite & C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDRA: la d. Eugene Miooud.No. 81-A Fleet Street, London, E. C. LA VIENA : la d-niî Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Scrisorile neflancate se refusă. 20 BAMESEMPLARULU. ____________________ '&| ^Vogler^' Redacțiunea și Administrațiunea Strada Domnei, No. 14 (A) Edițiunea de sora JOÜI, 10 TULITI, 1875. LUMINEZATEJI VEI FI ABONAMENTE In Capitale: un anii 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 5 ilei. In Districte: un anii 58 lei; șolae luni 29 lei; trei luni 15 lei; uă lună 6 lei. Francia, Halii'și Anglia pe trimestru, fr. 20. Austria și Germania*pe trimestru, franci 18. A se adresa LA PARIS: la d. Darras-Hallty graine, rue de l’Ancienne come’die 5, și la Havas, Laffite & C-nie, Place de la Bourse 8. LA VIENA : la d. B. Q. Popovicî, Fleischmarkt, 15. Articnlele nepublicate se Torfi arde. BUCURESCI, £ CUPTURII. DARE-DE-SEMA A REPUTATILOR DOPOSITIONII Către alegătorii lorii. Sunt scrișii, deputați ai oposițiunii, retrăgându-ne din Cameră, nu ne putem mai bine esprima recunoscința către alegătorii nostrii, carii dându probe de curagiu civica, punândă interesulu publică mai presusă de interesele personale, resistândă la tote persecuțiunile și vioj^lințele întrebuințate de guvernă în ultimele alegeri, ne-am fostă încredințată mandatură de deputată, de câtă de-a le da sema atâtă de atitudinea ce amă ținută în sînulă Adunării, câtă și de motivele imperiase cari ne-am făcută uă lege d’a renuncia la acesta mandată. Chiară din primele momente ale întrunirii Camerei, sunt scrișii. Construindu-ne în oposițiune ministerială, neamă crezută în dreptă și datoria afirma că, în vederea celor petrecute în ochii tuturoră cu ocasiunea re’nouirii Camerei legislative, în cea mai mare parte a țărei alegeri constituționale n'au esistatu. In adevără, daca ne vomă reaminti linia de conduită, mărturită chiară de guvernă, nici că se puteam petrece lucrurile altă feră. Resultă evidentă din tote actele sale că ministerial, pornindu de la credința că România nu este încă matură pentru regimuri constituționale, s’a oprită la ideia că voința guvernului trebuie se face rolulă preponderent asupra destinatelor națiunii, păstrândă din garanțiele constituționale numai neste forme esterióre, sunt velula cărora s’ar mai fi putută amăgi țera că posede în realitate ună controlă constituționale alătei asupra afacerilor Statului. In zadară oposițiunea a invocată pactură fundamentale din anul 1866; în zadară a amintită solemnele cuvinte rostite de Domiță că „țera a intrată într’uă stare normală. Ună guvernă monarhică constituționale este așezată. Se sfăruimă deră cu toții ca, prin leala și sincera aplicare a principielor acestei Constituțiuni, ea se potă produce bine-facétórele iei rude“.1) In zadară oposițiunea a invocată vechiele instituțiuni ale țarei, păstrate chiar în timpurile cele mai nefaste ale istoriei nóstre, instituțiuni tó cari — în urma posițiunii favorabile ce ne era creată prin tratatul de Paris — România era chiamată a le desvolta, a le întări, ca se proclamă tutoră puterilor, bine-voitóre noué că scimă a merita încrederea ce aă pusă în noi, că scimă, prin consolidarea regimului parlamentară, a întări forma de guvernă, care nu numai póte garanta mai bine prosperitatea din întrulă țărei, deră care singură póte se inspire în afară încredere despre politica nostră faciă cu celelalte State. Tóte énsé aă fostă în zadară. Guvernul, ne mai putândă ascunde tendințele sale, a reușită în faptă a supțjuga bunului să placă voința țărei. Aceste tendințe de usurpare erau manifeste din partea guvernului din rlina în care, în facia fostei Camere, elă a avută straniulă curagiă de-a-și afirma dreptul de-a pute recomanda alegătoriloră deputații carii i-ară fi plăcută lui, și de-a combate pe aceia carii i-ar fi desplăcută. |g In faca a totă-puterniciei guvernamentale , ce înțelesă deră putea să aibă acesta asia numită recomandare, daca nu înțelesulă unei reale impuneri a voinței ministeriale? Și în adevera, acestă înțelesă l’aă dată și l’aă aplicată agenții guvernului, în ale cărora mâni erau încredințate manipulările electorale! Listele electorale ale anilor din urmă fură sporite seci scăzute de către administrațiune, precum le reclamaă interesele guvernului; orci justiția, complice la aceste manopere, nu resolva contestațiunile electorale decâtă într’ună modă inoportună, adeca după ce alegerile deveniseră ună faptă îndeplinită. Astăfelă alegătorii în dreptă se văzură în ziua alegerii năvăliți bună numără îndouită și întreită de noui închipuiți alegători, în privința cărora nici publicațiunile legale nu s’aă fostă făcută, și nici măcară timpulă materială n'a fostă suficientă pentru a se pute constata daca ei întruniră calitățile cerute de legi și a se recunosce alegătorii între ei. Colegiulă ală patrulea de multă își perduse semnificațiunea sea constituțională. Introducerea ruraliloră în colegiulă al treilea nimicnicise cu desăvârșire persona morală a orașelor și participarea lor la facerea legilor, participare care le era garantată prin Constituțiune. Chiar denaturarea acestor două colegiuri ar fi fostă d’ajunsă pentru a se paralisa independința celorălalte colegii. Derd nici acesta n’a ajunsă guvernului, în preocupațiunea sea de-a înlătura chiară umbra de independință a vr’unui colegiu electorale, eră a pusă in lucrare nu numai falsificarea listelor și la celelalte două colegii, dară a apăsată cu tote forțele sale administrative asupra consciinței aceloră alegători, cari ară fi avută măcară veleitatea de-a resista și de-a ușa de dreptul ă lord. Este scrttă că corupțiunea legiloră are de consecință fatală și corupțiunea moravuriloră unui poporă. Pătrunsă dă acestă adevără, oposițiunea nu s’asfistă dă-a demuncia țărei că ună regimă constituțională falsificată ajunge a fi multă mai desastrofă, multă mai corupetară decâtă ună guvernă absolută. Acestă din urmă guvernă este încă uă stare de lucruri legală, are simțimăntură datorieloră și ală conservațiunii sale, în statele monarhice își are răspunderea înaintea opiniunii publice, înaintea istoriei, pe când din contra, supt ună regimnă constituțională falsificată, răspunderea n’o mai are nimeni, controlul națiunii dispare, și chiară opiniunea publică se corupe, se desprețuiesce. Pentru aceste motive, oposițiunea a calificată conduita guvernului nu numai de anti-constituțională, dard și de anti-dinastică, și chiară de corupetare moralităție publice. Cu ocasiunea discutării și verificării alegerilor, cu ocasiunea discutării adresei la tronă, neamă încercată a aduce plângerile țărei într’ună modă ,espectuosă dord francă la augur Domnului. Resultatul densé a fostă că ni sa refusată chiară dreptulă publiciății amendamentelor, presintate de noi, punăndă majoritatea, ceaa ce chiama ca demnitatea cea mai presusă de prerogativele tronului dă-a cunosce atâtă opiniunile majorității, câtă și opiniunile minorității parlamentare. Cu totă de negarea ce s’a făcută în acestă modă oposițiunii dă-a ușa de dreptulă dă-a’și presinta amendamentele supt răspunderea iei, noi sciamă că se voră presinta în curăndă și alte fapte cari se demonstre națiunii, într’ună modă și mai pipăită , consecințele fatale ale teorielor aplicate de guvernă în materiă electorală, atâtă în privința legalității câtă și a moralității, și acesta a fostă una din căușele principale cari ne-au făcută ca, cu tóte înfruntările și călcările regulamentului Camerei din partea biuroului iei, cu tóte escesele majorității, cu tóte desgusturile ce Jilnică întâmpinată în îndeplinirea mandatului nostru, să mai stămă âncă pe băncele Adunării, ca vină protestațiune în contra călcării Constituțiunii în contra proiectelor de legi cari necontenită venină să lovesc o cândă uă dreptă, cândă uă interesă ală națiunii. Noi n’amă avută multă a aștepta spre a vede realisându-se tristele consecințe ale politicei guvernamentale. Acesta s’a dovedită mai cu deosebire cu ocasiunea concedării construcțiunii drumului-ceferă Ploiescu Preddlă ș’a votării convențiunii comerciale închiriate cu monarcia austro-ungară. Este cunoscută că suntă aprópe trei ani de cândă s’a presintată pentru prima oră în sînulă Adunării cestiunea funcțiunilor căieloră ferate române cu căiele ferate austro-ungare. Cu totă insistința ce-o pusese ministrul de externe de pe atunci in susținerea convențiunii ce deja o inchiriase cu Austro-Ungaria, declarândă că acea convențiune era ultimulă cuvântă ală cabinetului din Viena, Adunarea n’a primită acea convențiune. Presintându-se la 1874 că altă convențiune, Camera n'a primit-o decâtă după asigurările date de guvernă că studiile pentru construirea liniei Ploiescí Predela vor fi în curând terminate. E că propriele cuvinte ale d-lui G Cantacuzino, ministru pe atunci ale lucrărilor publice: „Vă declară că suntă deja șase săptămâni pe când se lucrezá cu mare activitate la studiarea acestei linie. “ 1 „ Potrivită art. 6 din legea ce visa infățișiată, se prevede într’ună modă formală, că tóte aceste concesiuni aă să treca prin Adunare, și ministeriul lucrărilor publice, déca onor. Cameră și onor. Sonată vor vota acestă proiectă, va avea imediată grija a și pregăti studiile cele mai bune și esacui făcute, nu numai pentru linia pe la Ploiesci-Predelu, pe care le va avea peste zece Jile, deră și pentru celelalte două ambranșamente, asia încât la tomnă, după ce se vor face publicațiunile cele mai întinse pentru darea acestei concesiuni, voiă veni înaintea Camerei cu tóte propunerile ce se vor înfățișia, și vomă da precădere aceleia care va da cele mai mari garanții și prețură celă mai scăzută.“ Totă pe atunci guvernulă a și cerută și dobândită 100.000 lei pentru facerea acestoră studie, sporindu-se și personalulă tehnică de pe lingă ministeriulă lucrărilor publice. Contraria énse propietoră sele asi J curări, ministeriulă, în ultima sesiune a trecutei legislațiuni, a venită cu ună proiectă țipă și cu uă cerere de autorisațiune discreționară d’a concede construcțiunea și esploatarea linieloră Ploiescu-Predală și Adjud-Ocna celuia ce ’i va insufla mai multă încredere. Fosta Cameră resistândă a da acesta autorisațiune de încredere, ministerială în cele din urmă ș’a retrasă proiectulă-tipă, luândă prin organulă primula său ministru următorulă angagiamentă: 1) „Guvernulă voia se facă publicațiunile îndată după votarea proiectului-tipă. Astăzi s’aotărîtă ca acele publicațiuni să se facă înainte de votarea concesiunii de către corpurile legiuitore, pentru ca să vină oricine va voi, cu orice sistemă va voi, și atunci vomă studia, vomă vede anume cu cine avem va face, și vomul la sancțiunea Camerei. Văzândă cine veni la viitorea Cameră ai arăta ceea că controlul Camerei era sistemaceamă lucrații, când atunci Catică esclusă, noi n’amă putută a ne mera, în cunoscințâ de causă,va oțărî.“ Suni cu acea propunere, care tindea : „De aceea noi retragemă acum reda ministeriului uă prerogativă la acestă proiectă.“ care însuși elă renunciase în facia In acestă sensă guvernală a și resistenței fostei Camere de a’i acorda înaintată publicațiunile sale, cari ar proiectulă tipă presintată de d. Boerescu. A doua zi același grupă din majoritate, care mai cu deosebire se lupta pentru a salva demnitatea Camerei venă în vedere formarea unei societăți financiare atâtă pentru construcțiunea câtă și pentru esploatarea linielor mai susă citate. Pe baza acestoră publicațiuni se vă I de ori ce banuiela, presintândă din și presintată mai mulți concurenți, noă cestiunea în desbaterea iei, a Ministerială,— care nu apucase să pusă țnă amendamentă, care astătermine studiele sale într’ună modă I dată admitea cererea făcută de opodefinitivă precum se îngagiase, de sisiune, adică aceaa ca resultatulă de fiși i-se acordase creditele cerute spre intivii alu licitațiunii să se supuie aprea face aceste studii,— s’a găsită în bării Camerei, facia unoră concurenți cari aă pretinsă și acesta din urmă propus vntată fiecare diferite sisteme de nere, deși eșită din sînulă maiorifinanțare și diferite studie în prității, a fostă combătută cu energiă și viața traseului, respinsă de uă majoritate organisată In faca acestoră diferite propuneri, de partizanii casei Crawley. Guverministerială a renunciată la întrebuință, în loc de a interveni în discuințarea capitaluriloră întreprinzătorisiune spre a pune capătă unei lupte soră, a luată asupra Statului îndato intre grupele majorității sale,— luptărirea de a le procura eră capitalurile care din ce în ce devenia mai comnecesare, și a intrată în negoțieri promițătore pentru acestă majoritate directe cu unii din concurenți numai și încă mai multă pentru ministeîn privința construc fumii. bulă care introdusese in Cameră a-Lesne se înțelege din cele ce acesta majoritate, — nu găsi mimică urmată că principiulă unei negoțieri mai demnă pentru dânsulă de făcută directe a înlocuită principiulă concudecâtă dă-a taxa în terminil cei mai remțes ce-ă fostă prescrisă prin votulă I violinți atitudinea ținută de oposi Adunării, séoi mai bine zicândă prin țiune, ca atitudinea unoră resturnăînsăși declarațiunea ministeriului. Iori, unoră ambițioși, cari voiau cu Formându-se noua Cameră, și a-i orice preță s ajungă la ministeriă. césta convocată ad-hoc în sesiune Guvernulă mai adăugi că nimeni nu estraordinară, guvernulă în espunerea I va pute să despartă acesta maioriscă de motive, veni cu noue combitate, declarațiune cu totulă eronată națiuni, contrarie celoră promise de în faca atacurilor, violenti ce ’și aelă ultimei legislaturi. Elă Zicea aruncat cu reciprocitate ambele fraccum mamel’ei că, după uăesaminare Ițiuni ale acestei majorități, minuțiosă a diferitelor planuri ce Supt inspirațiunea acestoră cuvinte i s’aă presintată de către întreprin- bănuitore s’a și votată concesiunea Zători, traseului care oferă mai multă I Crawley cu oă majoritate de 62 soliditate, atâtă pentru construcțiune contra a 46 bile negre, aparținândă câtă și pentru esploatațiune, ară fii oposițiuni și unui grupă din maioriplanulă presintată de societatea Batate, care cu vorba și cu votnlă a tignollei, și că dândă precădere aces- protestată în contra precederii Atei societăți asupra celorălalți condunării dă-a se preface in cameră de curenți, elă recomanda aprobării Ca sultan-mezat, mereu convențiunea închiriată de el. Aci se presinta să cestiune consticu casa Batignolles. taționară de ântâiulă ordină, și a căreia Acestă proiectă presintându-se în însemnătate este de datoria oposisecțiuni, lucrarea acestora se mărginițiunii dă a o desfășiura înaintea țărei.a numirea de delegați, carii întrunin bine mai multă de câtă ministerială, du-se ajunseră la resultatul, însătu- ca putere esecutivă , putea să curării proiectului guvernului, cu una nos că mai bine avantagiele unui transmitatea a câtoră șapte delegați, seă de câtă ale altuia? Ministeriul. Patru din aceștia, adică majorita se ocupa de aprope trei ani cu acesta ea, suprstituită proiectului guver- lință; elă obținuse credite însemnate nului propunerea casei Crawley et pentru facerea studielor;; elă dispuine, declarândă că traseul acesteia nea de ună corpă întregă de omeni ară fi mai bine chibzuită și că ară o competenți și speciali pentru a -și feri mai multe garanții, atâtă pentru a pute forma opiniunea cea mai neînsemnătate a lucrărilor de artă, premerită. Basată pe aceste considerante, cum și pentru esploatațiune, Dous elă a înlăturată proiectulă Crawley din delegați deferă preferință cor- ca mai desavantagiosă pentru țară paniei Jean-Marie, și ună membra in- și s’a rostită categorică în favorea dica necesitatea de-a se completa stu- propunerii casei Batignolles. Cum se chese într’ună modă definitivă, făcu dară că elă a păstrată uătă In facia acestoră diferite păreri ale cere absolută în facia respingerii delegaților, majoritatea Camerei se ceste! propuneri — devenită proiectă împărți în două grupe, unii partizani de lege — din partea unanimității ai companiei Crawley, alții partisani comitatului delegaților, și a comas casei Batignolles, lupta deveni baterii însemnate ce-i făceau în Caînfocată între ambele fracțiuni ale meră partisanii casei Crawley, și că majorității guvernamentale, în fine elă a primită de-a i se impune Acei cari înclinaă mai multă pennesce constructori pe cari i-a fostătru concesiunea Batignolles, vivo- refulată, și esecutarea unui traseă cândă nu numai interesulă Statului, pe care ’lă declarase din începută ca dâră și simțură de demnitate și de prejudiciabile și nesigură ? Cum se moralitate ală acestei Camere, care făcu că miniștrii n’aă îmbrăcișiază nu i-ară permite dă-a se face sultan 1 cu totă căldura convicțiunii foră mezat în sînul ă iei, presintară în cele propunerea aceloră 46 de deputați, din urmă uă propunere, prin care se calci în ședința din 24 Iunie aă demonstra necesitatea de studie definitive, lăsândă guvernului dreptul de a acorda concesiunea într’ună modă definitivă după uă nouă licitațiune. In mijlocul acestei lupte, intervenindă și oposițiunea, noi neamă încercată să completămă propunerea mai susă Z c ă, cerândă a se supune resultatulă, definitivă ală licitațiunii votată pentru facerea studiilor definitive, pentru facerea unei noue licitațiuni și pentru a se supune resultatulă la aprobarea Camerei? Din tote aceste răsare în ochii tuturoră tristulă adevără că ministerială a avută oă singură preocupațiune: aceea de-a nu perde din mâni grupulă din majoritate care • 1) Răspunsulu Domnului cu ocasiunea primirii și jurării Constituțiunii în ședința Constituantei din 30 Iunie, 1866. 1) Ședința Camerei de la 12 Martie 1875.