Romanulu, august 1875 (Anul 19)
1875-08-02
694 Lordula- Derby, pe promisiunile înscrise ale d-lui Andrassy, o nega din nou mai deună<fi în parlamentul Englitez ei. Se 11 adeverit că bunii noștrii amici de inimă germano-maghiari ara fi cugetându se neîndemne și se ne susție sĕ ne cumpărămu cu bani deplina deslipire de imperială otomană. Acesta seria gloria la care ne chiămați se luămă și noi parte ! Déca este acésta, recunoscemu că sunteți pré generoși pentru noi, déri, în ceea ce ne privesce pe noi, cești de la Românulu, respingemă și gloria și onerea și decorațiunile ce ne-ară procura astăzi acésta rescumpărare, precum respinserămă fericirile și decorațiunile procurate de renumita convențiune. Francia este bolnavă încă. Italia este încă slăbănogă. Austro-Ungaria, pré ne iubesce și pré vé decorezá; suntem dérü astăzi................Turci. Bucurați-va dérii, do. miniștrii, căci écé-vé scăparăți celă puțină de cei de la Românulu. Declarați-ne dérit și de turciți și mergeți unde ve mbrencește domnulă de Andrassy, fără ve teme de noi cești turciți, cari nu voimu sé vé rugămă sĕ ne faceți și pe noi Nemți, și stăruimă în arice națiunii . Ochii țintă pe ministeriulă mia<Jăndpte! Reproducemă după edițiunea de diminbța a numărului precedinte următorele : Alene, 7 August d. — Din deputații cari au susținuții cabinetulu d-lui Bulgaria, numai vre 15 s’au ales d intre cari și d. Bulgarie, ex-președintele consiliului și ex-ministru de interne, precum și d. Grivas, ex- ministru de resbeld. Cei alți vechi miniștrii au căzură , fiindd-că națiunea a refusatd d’a aproba conduita lord anti-constituționale. Londra, 7 August d.—Prorogarea parlamentului s’a fișatu la 18 ale curturei. D. Reed, lucrândd în numele d-lui Plimsoll, a anunțată în ședința de ieri a camera comunelor, că 'n primele zile ale apropiatei sesiuni a parlamentului va cere se se numiască unoi comitate speciale, care să facă un anchetă in privința asigurărilor maritime, spre a examina starea legislațiunii în acestă privință. Va propune încă numirea unei comisiuni speciale pentru a prepara und raportă asupra modului cum ar fi funcționatd actulu din 1875, de care va fi discutată și relativă la vasele de comercial. Berlin, 6 Augustd. — Astăzi s’a făcut, la Woerth, în Alsacia, inaugurarea monumentului redicatu în memoria soldaților francezi, căzuți la Woerth și la Reischoffen. Ceremonia s’a îndeplinită fără unci nici incidinte. Sant-Petersburg, 7 Augustă. — Se scrie din Khokand (Turkestan) c’a isbucnit duă revoluțiune în acestd orașd. Insurgiații au gonită pe Khan și pe familia sea. Capul lord se numesce Abdwrahman Awdobadhi, New- York, 6 Augustd. —Rîuld Mississipi începe a deborda pe țermuld drepta în Arkansas. RESCOLA DIN HERZEGOVINA Situațiunea este aceași . Rescola cresce și din ce în ce mai amenințătóre pentru turci, fiarele din Triest spună că perderile turcilor, în ultimele lupte de la Stolets și Denovatse, se urcă la 280 omeni. Insurgenții primescă ajutore continuei de pretutindeni. Vre o milă de muntenegreni krivoscieni, supuși austriaci, și comandați de căpitanii Simonitch, Alessitch și Petrovitch, totă muntenegreni, s’aă unită cu insurgenții din Souma și Popropolje și cu dânșii țină încongiurată orașiulă Trebinje. De altă parte, se vestește din Spalatro că vre 400 voluntari, bine armați, și-au dată mâna cu legiunea dalmată din Herzegovina. In fine, în tote părțile locuite de slavi, fie pe teritorială turcescă, fiă pe celă austriacă, precum și în Serbia și Muntenegru, se exprimă căldurose simpatii pentru insurgenți, prin suptscripțiuni de bani, prin apeluri prin fiare, etc. Turcii acceptă ună corpă de armată care a plecată din Constantinople; spre a ajunge case mai cu grabă pe câmpul de luptă, ară trebui să calce pe ună teritoriu neutru, ară trebui, de exemplu, se desbarce la Kleck, portă dalmatină, și se crede că Austria nu va consimți la uă asemenea înlesnire. In acestă casă turcii vor fi nevoiți a desbarca în vreună portă din Albania și apoi a trece în Bosnia, printre Serbia și Muntenegru, cale forte greă de străbătută. Muntenegru și Serbia au trimisă la Ragusa mai mulți oficiali, cari se potă daci a se apropia de teatrul luptei, spre a aprecia mai bine situațiunea. ROMANULU, 2 AUGUSTE 1875. PROGRAMA PARTITEI NATIONAE- LIBERALE Aderări. Judeeiulu și orașiulu Vasluiu, D-lui redactore alu ROMANULUI. Domnule ,redactare, Terorismulă ce bântue districtulă Vasluiu e atâtă de cumplită, încâtă marea majoritate a vasluenilor, nici indrăsnesce măcară a crâcii: unii prin amenințări, alții prin promisiuni și toți prin intimidare, nu cuteză a se arăta făciștă contra fărădelegiloră regimului. Satrapulă Donici bate din piciură și voința stăpâniloră si se îuplinesce mai fără resistență: Elă e atâtă de sigură pe autoritatea sea dictatorială, încâtă nu se sfiia declara, fără sfruntare, înaintea mai multoră persone străine de districtă și demne de crezută că, „de va cere guvernulă unu chibritu de deputată pe acela îlu va trimite“.... In ajunulu viltii a dora alegeri de tristă memoria pentru țară, după instigațiunea unui străină, grecă nenaturalisată, care datoresce Statului sume însemnate, și a unui ministru vasluian ă, se dete a se supt scri de către cei slabi de îngeri că c hârtie albă, supt protestă de cerere de ună drumă ferată de la Vasluiă la Bârladă, promițendă dumneloru că, de voră fi aleși deputați, voră susține cererea, și fură aleși. Acésta este, d-le redactare, trista situațiune a districtului Vasluiă; durerea e mare pretutindeni, déra nimenui nu’i este permisă a se văita; cu tote acestea se mai găsesce ancă curagiă în Vasluiă, se alăturemă aci câte va suptscrieri ale unui numeru de cetățeni vasluieni independinți și cu animă, cari adere^á cu bucurie la programa minorității demisionate din cameră. In adevĕri puțini la numără, déri acésta mână de omeni suntemă tari și nestrămutați în principiile nóstre, vomă fi totu-de una acolo unde glasulă patriei, în agoniă, ne va chiăma, unde va flutura mândrulă drapelă ală libertății, aducândă causei sânte animi iubitore de lumină și dreptate. Slabulă nostru glasu pate va deștepta din inerțiă și pe ceilalți concetățeni ai nostri, atâtă de mândrii și Români altădată ! !.... Stăpânulă judeciului, rețjendă c’avemă atâta cutesanță a aplauda patriotismulă oposițiunei ș’a blama crimele guvernului, se puse și elă pe góná, cutreerândă într’ună sufletă districtură din capă în capă, aci târându-se ca reptilură, aci mugindă ca tigrulă, și pretutindeni implorândă, amenințândă, promițândă favoruri, culege supt scrieri în favorea demneloră acte ale regimului. Mulți suntă carii din inimă ară fi cu noi, dérii vai! ochii de sfinxă ai satrapului îi ținteșce și’i fermecă, cum fermecaă ochii șarpelui pe inocenta pradă care se arunca de bună voie în gușta monstrului. Scopulü justifică mijjlacele este devisa lui. Cu modulă acesta năcolă de hârtiă prefectorală e acoperită de semnăturile tuturoră slujbașilor, de la vătășelul de comună până la celă mai înaltă funcționară judeciană. Preoții de pe la biserici dascălii, paracliserii, ba pete chiară și morții , de prin pomelnice, toți strigă: „osana celoră a totă puternici, carii vândă țara Austro-Unguriloru“ !!! Primiți, d-le redactare, încredințarea predistinsei mele considerațiuni și stimă. Sandu Miclescu. Eco și resoluțiunea luată de vaslueni. Sunt scrișii cetățeni din districtul Vasluiă, înspăimântați de periclele ce amenință țara prin convențiunea cu Austria, prin împrumutur de 63,500,000 în folosul companiei Bleichröder și prin darea unei noui concesiuni de cale ferată la străini, protestămă contra acestora adevărate calamități naționale și delegămă pe d. Dimitrie Miclescu și Gorgoșă Paulă pentru ca să se asocieze in numele nostru la protestarea ce aă pregătită, totă pentru acestă scopă, cetățenii din capitala României. C. Miclescu, proprietară mare; S. Miclescu, idem; D. Miclescu, idem; M. C. Miclescu, idem; D. Gallianu proprietară de imobile; Ștef. S. Miclescu, alegetoră; A. S. Miclescu, Gh. Paucescu, alegetoru; Paulă Gorgoșu, avocată, aleg. în col. III; Alesandru Georgescu, I. Iacovei, proprietară, comerciante; T. Carloviță, proprietară, aleg. în col. III; Iorgu Motașă, agricultură; Ion Motașă, proprietară; G. Bălănescu, Alesandru Georgescu, Jani Ion, A. Iorgu proprietară, giancă trei nume nedescifrabile. Din capitală: (Urmare) 1) Mușată Oancea, industriașiă; Mateiă Mihhaiă, industriașiă; Ilie Mateiă, industriașiă; Ghiță Mihălescu, industriașiii; Ion Dinu, industriașiă; Danea Ioniță, industriașiă; Nicolae Stoiană, industriașiă; Ioniță Tănase, industriașiă; N. I. Jicnițeau, D. Constantinescu, industriașiă; Alecu Fetu, industriașiă ; George Ivan, industriașiă; Costache Șerban, industriașiă; Costache Vasilescu, industriașiă; Nița Radu, industriașiă; George Donescu, industriașiă; Nae Ionescu, industriașiă; Nedescifrabile; Toma Lăzărescu, industriașiă; Mateiă Ene, industriașiă; Nicolae Zotu, industriașiă; Petrache Dobre, Manea sin Manea; Const. Munteni; Nicolae Grigore, industriașiă; Dumitru Costache, industriașiă; Ilie George, industriașiă; Dumitrache George, industriașiă; Nicolae George industriașiă; Nicolae Popescu, muncitorii; Niță Stană, industriașiă; Nicolae Dumitru, industriașiă; Costache Dumitru, muncitoră; Ion Butoiă, muncitoră; Ghiță Pompieru, muncitoră; Alecse Gazu, muncitoră; Ilie Nicolae, industriașiă; George Bogdan, Ion Duțu, industriașiă; Vasile Ion, industriașiă; Nicolae Manale, industriașiă; Talerii Marină, industriașiă; Duță Tanase, industriașiii; Duță Barbu, industriașiă; Constantin Ilie, industriașiă; Ivan Ion, industriașii; Florea Stoica, industriașiă; Petre Ion, industriașiă; Grig. Marin, industriașiă; Marin Nicolae, industriașiă; Niță George, industriașiă; Zamfiră Ion, meseriașiă; Nae Ionescu, muncitoră; Ghiță Dumitru, industriașiă; Dragomiră Ispasă, industriașiă; P. Moicescu, industriașiă; D. T. Teodorescu, industriașiă; Dobrescu Ștefan, Iancu Lucsandru, industriașiă; Ioniță Zaharia, industriașiă; Ioniță Dumitru, Florea Munteaan, Nae Ion Tunsulă, industriașiă; Crăciună Dragomiră, industriașiă; Ion Vasile, indust ;Tănase Ion, indust.; I. N. Cocoșă, industriașiă; F. Angelescu, zidară; Costache Dumitru, industriașiă; Nae Nicu, industriașiă; Grigore Miehalfi, industriașiă; Costea f’« •; .. f ; . ; •, ij'rr, ț • I q i fi Niță, industriașiă; Costache Toma, dulgher; Nae Necelcu, industriașiu; Dumitru Trifu, industriașiă; Apostolă Tudoră, industriașiă; Cost. Leondi, industriașiă; Ghiță Rădulescu, industriașiă; Lisandru Constantină, industriașiă; Ștefană Antonă, industriașiă; Barbu George, industriașiă; Dumitru Fouru, industriașiă; D. Dumitrescu, industriașiă; Bănică Dinu, industriașiă; Costache Dumitru, industriașiă; Grigore Tudoră, industriașiii; Mihalache Radu, industriașiă; Zonă Marinescu, industriașiă; Radu Ionescu, industriașiă; George Simionă, industriașiă; Tache Dumitru, industriașiu; P. Stănescu, zidară; Iordache Nicolae, zidară; Pavelă Dobre, industriașiu; Lisandru Niță, industriașiă; Marină lonă, industriașiii; Anghelă Vasile, industriașiă; Ionă Petrescu, industriașiă; Radu Ionescu, industriașiă; Ștefană Andrei, industriașiă; Dragomiră Dumitru, industriașiă; Zonă George, industriașiă; Mateiă Ioniță, industriașiă; Radu Dumitru, industriașiă; Dumitru Floria, industriașiă; Grig. Constantină, industriașiă; Tudoră Dobre, industriașiu; Ivană George, industriașiă; Toma Muntean, industriașiă; Dinică Ilie, industriașiă; Iancu Buja, industriașiă; Constantină Badea, industriașiă; Const. Dumitru, industriașiă; Mihai Sivu, industriașiă; Ioniță Michaiă, industriașiă; Nicole Constantină, industriașiă; Chiriță Năstase, industriașiă; Ștefană Niculescu, industriașiă; Const. Ion, industriașiă; Necșu Niță, industriașiă; Petre George, industriașiă; Lionte Michaiă, industriașiă; Simionă Ivană, industriașă; Mihalache Ionă, muncitorii; Nica Negu, muncitoră; Tache Petre, muncitoră; C. Stefanescu, muncitoră; Petre Nicolae, muncitorii; Const. Ilie, muncitoră; Alecu Constantină, muncitoră; Zamfiră Petre, muncitoră; Adamă Constantină, muncitoră; Ioniță Ionă, industriașiă. (Va urma) 1) A vede Românulu de ieri. Estragemă după ziarul) Adevăzulu din Craiova urmatórele: Fostulă consiliă comunal, împreună cu actualulă primară, „pe care d.. ministru Catargiu l’a întărită în a doua alegere, pentru că nu găsia între nouii aleși ună altnlă cu mai multă devotamentă și zelă spre a’I satis^ face tóte dorințele“, a votată nou* imposite. "g.w.y . Apropiindu-se termenulă d’a fi aplicate, primarulă, resemându*ne pe protecțiunea d-lui Catargiu „ș'a pașei Craiovii“, dete ordină ca perceperea să se facă în regia de la 1 Iulie, și ’nființa pentru acestă scopă „uă droiă de funcționari, fără erea mai mică autoritare a consiliului.“ „Cetățenii vedendu uă asemenea procedure ilegale, și cu câtă mai ilegale ,cu atâtă mai multă vozumátare societății, în starea de miseriă în care se găsesce țara, aă protestată printr’uă petițiune suprsemisă mai bine de cinci pene la sese, sute persóne, ca se nu se puie în aplicare; déra Incăpățînarea primarului fu, ,in culme, și neuităndu-se delocă la acésta protestare, de la 1 Iuliu le-a și pusă in aplicare.“ FO1T1A „ROMA8NHH“ CARTEA CU INCUIETORE 1) de Amédée Achard 2). Se intampla unu lucru estraordinară, care făcu ca familia lui Jacques se parasesca Courtiful pentru douăzeci și patru ore. Ună amică ală d-nei de Carnavon, locuitoră din vecinătate, o invită împreună cu toți ai sel la pescuirea unui lacă. D-na de Carnavon nu era deprinsă cu asemeni preumblări, cari o făceau scesă din obiceiurile sale și ocasionaă chiăltuieli contra cărora protesta economia Hortensiei. Cedă totuși, pentru a face plăcere fiului său, căruia nu putea se -i refuse nimică. A douai, după sosirea lor, pescuitulă începu forțe de dimineță. Lacul ă pe care trebuia se lă golescă era situată într’uă câmpie incultă, ale cărei mici ondulațiuni acoperiaă ună mare spațiu semănatü de buruieni și de spini. Peisagiul avea ună caracteră de melancolia, care făcea ună contrastă singulară cu natura plină de sare și îmbelșiugată pe care o părăsiseră. 1) A vedhé Românulu de la 28 și 29 cuvinte. 2) Traducțiune de I. G. Bibicescu dupa Revue de deux mondes. Pentru a mai mări acesta impresiune de tristeță care se etala din mica înălțime a maluriloru acoperite de nisipă și de papură ce mărginiaă apele dorminde ale eleșteului, și din întinderea rară plantațiuni a acestei solitudini, în care ventură sufla cu murmure lungi, uă ceță ușoră se tera pe pământă și amesteca cu albastrul cerului perspectivele albastre ale orizontului. Arborii făceau nisce pete negre in masa plutindă a acestora vapori, ale căroră strate acoperiaă roșulă tapetă de ierburi. Oă șosea plantată cu stejari bătrâni, ale căroră ramure grase proiectau că umbră în acestă brumă, trecea pe marginea lacului. Dacă lumina, care cade in valuri dintr’ună ceră strălucitoră, are splendorea sea, transparenta obscuritate a valurilor, pe care ceța le întinde peste câmpii, are poesia iei. Ea întruneșce un seă ce grabă cu nesiguranța linieloră. Pescuitul respândise totă lumea împregiurată eleșteului, bărci cu forme nedecise alunecau încetă pe suprafaca lui și se perdeau într’uă depărtare vagă. Raoul și Esther mergeau unulă lingă altulă , privină pretutindeni și ni se vedeaăpete de câtă pe ei. Ună stolă de corbi se rădica dintr -o câmpie vecină din drepta loră, își mișca aripele cu greutate, desemnând nișce linii negre pe transparența cerului și se cufundă în nouri. —Credeți în prevestiri. <lise Esther, care asculta selbateculă croncănită ală căruia scomptă umplea aerulă. D. de Mauplas surise. — Credă în simpatii subite; tjise densulă, credă în simțiminte, credă în totă ce mișcă inima ș’o face se bată, dérü pentru ce voiți ca credulitatea-mi se de uită sensă definită sausă influință asupra destinului unoră manifestațiuni ale naturei, unoră scompte, unoră mișcări, de cari ființele sau obiectele cari le causezá n’aă nici uă consciință? Esther ’să asculta cu capulă pe jumătate plecată. — Nu scă response densa, se pate se fiă uă slăbiciune senită nebună; ea în seamă avută totude una spiritulă dispusă către presimțiminte, și din acesta causă uă frunză care cade séu ciripitulă unei paseri vne facă se fiă tristă sau veselă. Lucrurile de nimicui cu proporțiuni stranie cândă cineva trăiesce singură. Acești corbi cândă au sburată, nă pornită spre drepta și erau în mineri fără sociă: acesta e oă prevestire fericită. — Va trebui déjü se însemnați acesta cu un petră albă ? — Póte. Vorbindă astă-felă, ei ajunseră într’ună locă unde laculă întindeauă limbă de apă în interiorul pământului. Uă luntre se legăna pe masă, legată c’uă funiă de trunchiură unei sălcii bătrâne. Departe, pe cealaltă rîpă, forme vagi se mișcau împregiurulă stăvilarelor. Uă chiă mare veselă, în care Esther recunoscu vocea fratelui său, pătrunse ceța. — Voiți i se trecemă, z ise Raoul? Elă deslega barca ș’ajuta d-sorei de Carnavon se intre intr’onsa. Intr’ună , momentă fură departe de termî; ună, noră de ceță alunecă pe suprafacia lacului și i acoperi cu valurile’i diafane. Totă dispăru înaintea ochilor ă soră. D. de Mauplas mișca încetă lopata și barca, care brăsda undele fără scomptă, părea că plutesce ca paserea într'ună noură,c’uă mișcare, leneșă ce o legăna. Cândăuă suflare a vântului rupea pânza de vapori, Esther zăria prin luminișă șoseaa plantată cu stejari, pinii cei mari de pe țârmi, apoi din aoătată se ascundea vederilorsele. Rațele sălbatice, surprinse în cuiburile loră de ierbă plutitore/sburau și treceau pe lingă dânșii. Legănată încetișioră, Esther nu mai vedea nici pamântul nici ceru; barca care o purta era ca una punctă în spațiă și ’n facia'i surîdea uă figură ténerá care o privia. Esther surîd tendă <Jise la rându’iară merge cifte-va astă-felă pene la marginile lumii. Raoul, lăsândă lopețele ,s’atârne, reluâAșia jheamă și că când m’aflamă în cabrioleta în care m’ați primită. Ați voie, scrieți acesta vorbă pe porto-foliulă meă? — Pentru ce nu? și scose din buzunaru-i ună mică porte-dragon de aură, cu care scrise p’uă pagină albă și semna numele seu. . . , — Esther repetă Raoul privindă hârtia . . . B ănă nume frumosă, ănă nume biblică; elă nu rechiamă rir spirită de câtă amintiri plăcute dulci; vi se potrivesce. , , , ,, D-șora de Carnavon asculta încântată, auzia mai multă sunetele de câtă vorbele, i-se părea că trăia într’ună visă. Prora barcei atinse nisipulă de pe fermă între două stufuri de papură. Esther ...puse mânau micuță pe umérulu lui Raoul și sări. Nu mai era nimeni acolo. Palidă lu