Romanulu, septembrie 1875 (Anul 19)

1875-09-11

814 ROMANULU, 11, SEPTEMBRE 1875, cu denșii an de câte ori va fi vorba d'a dovedi puțina încredere ce inspiră atualulă guvernă saxonă, atâtă conservatorilor, câtă și tuturoră partiteloră. Acestă lipsă de încredere provine d'acolo că guvernulü actualü n’are principii politice otărîice, ci se uită în totodeuna la Berlin. Cândă sau propusă și desbäturi legile imperiale, acestă guvernă n’a avută curagia să se apere ceaa ce mnicele state introduseseră la dănsele ca bună, de exemplu, între altele, codulă penală și legea presii. D. Freytag declară aci că nu va da aprobarea sea decâtă proiectelor, cari voră fi pentru ună adevărată progresă, chiară cândă ună asemenea votă ară fi în armoniă cu ală naționalilor-liberali, partită care în Saxonia,Jice corespondințele Republicei, trece de liberală, eră la Berlin este mai reacționară decâtă proprietarii feudali cei mai îndrăciți. Oratorele termină ^bândă că va vota pentru sufragială universală, adică pentru desființarea oricărui clasă electorală. După d. Freytag a luată cuvântură d. Bebel, care afilă între altele, că naționalii liberali nu sunt liberali de câtă cândă e vorba de a ocroti încurcăturile guvernului saxonă. Ună omă care se respectă, o adausă oratorulă, ună omă care are simțură morală și pentru care dreptulă nu este ună cuvântă rară, nară putea da încrederea sea unui adorinte ală partitei care nu vede de câtă pe Prusia și nu jură de câtă printr’ ânsa. Adunarea, care era forte numerosă, a votată apoi în unanimitate candidatura d-lui Freytag. Din tote aceste lupte se vede că particularismul stateloră de Sudă este încă departe de a fi învinsă de centralismul d-lui de Bismark, și că ori de câte ori are ocasiune, ele se manifestă cu putere. De altă parte ultramontan istaulă continuă de a pune bătulă în roza carului triumfală ale marelui cancelară. Influența clericalilor este încă puternică în unele regiuni înalte ale imperiului și adesea ei obținu deca nu concesiuni, celă puțină precare temperare în măsurile aspre ce se decretă în contră-le prin legile imperiale. Astăfelă, se știce că franciscanii de la Apollinarisberg și capucinii de la Ehrenbreitstein că fostă seă voră fi autorizați a trăi și daci înainte ca monahi, cu condițiune de ași schimba costumul, înlocuindu-lă cu haina preoțescă. Ziațele naționaleliberale critică cu asprime aceste începuturi de slăbiciune din partea guvernului către legile cari suntă opera sea. Naționalii liberalifică c’uă dată guvernulă împinsă pe calea concesiuniloră, clericalii în loc d’a se mulțămi cu puținulă ce li-s’ară da, voră deveni din ce în ce mai pretențioși, spre a putea ajunge la uă deplină restaurare a puterii loră. Ca uă probă în susținerea acestei credințe, ziarurii naționale-liberale publică următorea: protestare votatăă, în unanimitate de congresul catolicilor germani întruniți la Friburg, în marele ducată de Baden. Biserica este uă putere independente, care a primită de la Dumnezeu drepturi speciale pentru a invăța, pentru a institui și pentru a exercita un jurisdicțiune. După legea divină și dupe legea positivă, ea nu depinde de stată decâtă m ceea ce privea exercițiulă funcțiuneloră sale, și trebue se i se acorde uă deplină libertate pentru tote actele iei. 2. Statulă, ca și individule, este supusă legii lui Dumnezeu. Uă supunere fără condițiune și fără limite către legile statului este prin urmare că ofensă în contra legii morale emanată de la Dumnezeu, care este mai presusă de constituțiune și de legile statului. 3. Statală comite ua ofensă contra legii divine și contra legilor Bisericii, când o caută se decidă Gestiunile relative la educațiunea, la numirea și permutarea clericiloră. stă la constituirea și administrarea bisericii. Asemenea este uă ofensă către legea catolică și către ună adevără notoriă, cândă se recunosce calitatea de catolică personelor, cari s’au degaiată de autoritatea bisericii și cari in faptă suntă simplii protestanți. Și Biserica catolică a primită de la Computerea și autoritatea pentru a instrui doctrinele sale. Ea are, prin urmare, ună dreptă neviolabile d’a stabili scóle în cari tinerimea creștină se fie instruită și crescută dupe principiile religiunii. In nici uă împrejurare biserica nu pote recunosce puterii seculare dreptul de a reglementa instrucțiunea în materiă religiosă. Maeștrii catolici nu potă da acesta instrucțiune de cată cu autoritarea bisericii, și părinții crestini nu potă încredința pe copiii loră de câtă scrieloră aprobate de autoritatea eclesiastică. 5. Toți catolicii vadă cu admirațiune sublima atitudine a sântului părinte, precum ș’a credinciosului cleră germană , care îndură acum cele mai crude suferințe. Lupta loră are de obiectă d’a menține existența Bisericii, de a conserva religiunea și libertatea credinții creștine. Biserica catolică nu se póte supune și nu se va supune nici uă dată unei sisteme legislative care e ia contrazicere cu constituțiunea stabilită de Dumnezei. Pacea pate fi restabilită numai cu condițiunea ca Biserica catolică să-și redobândescă drepturile și puterile pe cari le revendică în numele legii divine și ’n numele dreptului publică. Cu ocasiunea desbaterii adresii la discursulu tronului, în dieta ungariei, deputatul sârba Miletici a citita unu contra-proiecta, care i-a atras din partea președintelui aspre observațiuni. D. Ghyczy a declarata că deca. una deputata arti cuteza să se serve de nisce termeni așa de violinți ca cei cuprinși în adresa d-lui Miletici, arü crede de datoria sea se’í iea cuvântulö. Dieta, în urma acestora observări ale președintelui, a decisa ca proiectulu d-lui Miletici se nu figureze în procesul averbala alü ședinței și nici să se tipărescă în ziarulu oficiala. Tare înapoiată lu parlamentarismu trebuie se fiă dieta Ungariei, déca a ajunsu se imiteze procederile actualei camere de la noi. Se scie că și d-nii chiemați au luata în sesiunea trecută aceiași măsură în privința proiectului de adresă presintata de oposițiune. Gestiunea căielor ferate române. Supt acesta titlu Ziarulu le Danube de la 19 Septembre publică următorulu articolu, pe care i-lü trimite »unu mare acționara“ . Uă cestiune financiară de cea mai mare importanță și care preocupă cu multă dreptate opiniunea publică, mai cu semă în Germania, fiindu-cä interess unui mare numerü de persons, este acea a posițiunii actuale a purtatorilor de acțiuni ale societății drumurilor de ferü române , a cărei reședință e la Berlin, și cari vede titlurile Ioni suferind auă depreciare pe care o justifică, e adevărata, pene la ore cari limite, neplâtirea cuponului pentru exercițiu la 1874 și refusulu guvernului româna d’a primi propunerea făcută de consiliulu societății d’a recunosce nisce obligațiuni ipotecare pentru uă valore echivalentă cu datoria contractată de societate către Staatsbahn din Viena pentru terminarea rețelei sale. Nouă, acționarilora, ni a părută necesara a studia cu seriositate acesta cestiune, ca se putemü aprecia sartea care ne așteptă. Noi nu ne vomă opri d’a examina tóte articolele ce aparți țhtaliu în acesta privință în foile din Berlin, articole cari, după informațiuni luate din uă bună sorginte, denatureza cestiunea, o presintă supt unu aspectu falsa și, din ce în ce mai multă, aruncă confusiunea în spiritele acționarilora, cea a ce se înțelege lesne, e forte prejudiciabile interesului generala. Tendința tuturora acestora Ziare e aceași: a ataca guvernulu română, a la face responsabile de cea a ce s’a întâmplata, a aduce vătămare creditului sĕu, a mări deprețiarea care apela asupra valorilorü nóstre. Afară de acésta, ele nu presintă nici uă soluțiune, nu arată nici una mujlocu care am puteaă ne scotă, din situațiunea ce ni s’a facutu. La rêndul nostru, vomu examina în puține cuvinte starea lucrurilor și vomu ajunge pe câta e posibile la uă soluțiune practică a cestiunii. Guvernulü românü garanteza pentru liniele nóstre un anuntate d’aprópe 18.600.000 franci, pe cari îi platesce forta exacta. Mai multü de câta atâta, n’avem a dreptu să’i cerem nimicu, pentru că îngagiamentele sale să marginescü la plata regulată a sumei cu care să se completeze (împreună cu beneficiulü necontenita crescânda pe care ’le dau binele) anuitatea sosa menționată. Consultatul’a cineva în privința obligațiunilor, ipotecare pe cari consiliulu nostru s’a nngagiata a le da pentru suma împrumutată pentru terminarea lucrărilor. ! Nu. Atunci dejii refusulu sau d’a închiria acesta operațiune e cu totulü motivata; și singuri aceia cari au fostu însărcinați a represinta interesele nóstre arti trebui să fie făcuți responsabili de posițiunea ce ni s’a creată. Déru la ce amti ajunge acesta 1 A învenina cestiunea fără a o resolve. E că acea ce amu propune noi mai bine . Să ne unimü într’u acțiune comună și decisivă, se facemu păsuri directe către guvernulu români și să’i cerem să examineze elű ănsuși propunerea ce amti fi in stare a face pentru a ne scote din posițiunea nefericită în care ne aflam. E imposibile ca scompturi ce se face în Germania asupra acestei afaceri se nu fi atrasa seriosa atențiune a omeniloru de statu din Bucuresci. Ei trebuie să se găsescă forte încurcați de tempestele rădicate prin ruina purtatorilor de acțiuni, căci, în sfîrșitul, déci nu e nici uă greșelă din partea guvernului, asemenea în dosula fiecărui acționarii nu se afla nimeni ínsarcinata a ’i esplica situațiunea. Cehi mai mare numerarea informatii acasă pe guvernu pentru starea actuală a lucrurilor, care aduce mare vătămare creditului seu propriu și pe care, prin urmare, elü are interesă, ca și noi, a o modifica. Elü plătesce, Zicema, uă anuitate de 18,600,000 fr. care, cu dobânzile ce se plătescă în România, ar produce unu capital de aprope 210,000,000 efective. Acestă sumă oferită de statu publicului românü și străină și pe basa anuității ce represintă s'arü plasa lesne fără índouialá, și arti fi îndestulătore, ni se pare, pentru a plăti datoria nostră către Staatsbahn și a desinteresa niuă proporțiune ce se va determina pe toți acționarii Intr’unu moda satisfacatorii pentru amăndouă categoriale. Dup acesta calculă, acțiunile ordinarie arü pute ajunge lesne la cursul de 45 $ și prioritățile de 95 $. Ar fi două mii de ori mai de preferită pentru noi a primită combinațiune analogă și a renunda la liniele nóstre, decâtă a rămâne uă a fi mai multă în situațiunea actuală care ne lasă fără speranță d’unii interesti viitori, cu unii capitalii anevoiă de realisatü cu 50$, mai puțină decâtü cea-a ce amu puté retrage, decâ uă înțelegere cu bună îndoială am supraveni între noi și guvernulu românü, pe basele ce amu indicată și cari resumă soluțiunea practică a acestei cestiuni. Acésta arü fi, în câtü-va, rescumpararea anticipată a liniei oraséle ce arü opera-o guvernulü. Elü arü câștiga supraveghiându ânsuși administrațiunea loru, cea a cea lü interesă în celü mai înaltă grabă, și noi acționarii amü câștiga retrăgându-ne binuă afacere care ne ruineza și care în starea presiute nu pote de câtü a se complica mai multă, compromițândă din ce în ce mai multü interesele îngagiate. Unii mare acționară, lisațiune, una pentru, cealaltă contra; silința Franciei și silința Germaniei. Și una și alta voiesce a creată lume. Cea-a ce Germania voiesce a face, e Germania, ceaa ce Francia voiesce se facă, e Europa. A face Germania, este a construi imperiulă, adică noptea, a face Europa, este a da nastere democrației, adică luminea. Se nu va îndouiî, între cele două lumi, una întunecosă, alta radiósă, una false, alta adevărată, alegerea viitorului e făcută. Viitorul va despărți Germania și Francia; elă va da uneia partea sea din Dunăre, celeilalte partea sea din Rună și va face amândorora acestă dată măreță: Europa, adică marea republică federale a continintelnî. Regii 8’a iacă pentru a se combate și facă intre ei tratate de pace cari aducă coșuri de resbelă; d’aci aceste monstruose înțelegeri ale puterilor, monarchies contra tutoră progreseloră sociale, contra revoluțiunii francese, contra libertății poporeloră. D’aci Welington și Blücher, Pitt și Cobourg, d’aci acestă crimă, Z3^ Sânta Alianță, cine zice alianța regiloră, Zice alianța vulturiloră. Acesta frăția fratricidă se va sfârși și Europei regiloră coalisați îî va succede Europa poporeloră unite. Astăzi? Nu. Mâne? Da. Deci, s’avemă credință și s’așteptămă viitorulă. Pân’atunci nu va fi pace. O spună cu durere, dâră cu tăriă. Francia desmembrată e uă calamitate umană. Francia nu e a Franciei, e a limei; pentru ca creșcerea lumitei se fiă normală, trebuie ca Francia se fiă întregă; că provincia care lipseșce Franciei nu e ul putere de care are lipsă progresulă, ci ună organă de care are lipsă genulu umană : acesta e causa pentru care Francia nu póte concede nimicü din Francia. Mutilațiunea iei mutileza civilisațiunea. Pe lângă acestea, suntă fracturi pretutindeni, și în acestă momentă auziți cum țipă Herzegovina. Vai! nici măsomnii nu e posibile cu plage ca acestea : Polonia , Creta, Metz și Strasbourg și după afronturi ca acestea, imperială germanică restabilită în sectul ală nouă-sprezecelea. Parisul violată de Berlin, cetatea lui Frédéric II insultândă cetatea lui Voltaire, sanțenia forței și echitatea violenței proclamate, progresulă pălmuită pe obrazia Franciei. Nu se stabilesc o pacea pe astă feră de temelii. Pentru a pacifica, trebue a potoli, pentru a potoli, trebue a satisface. Frăția nu e ună faptă de suprafacă, pacea nu e uă superposițiune. Pacea e uă resultantă. Nu se decretă mai lesne pacea, decâtă s’ară decreta aurora- Cândă conseiința umană se simte în echilibru cu realitatea socială , cândă îmbucătățirea poporeloră a făcută locă unității contininteloră; cândă impietarea numită cucerire și ușurpațiunea numită regalitateaă dispărută; când o nicî-uă mușcătură nu e făcută, fiă individului, fiă naționalității, de către nicî-nă vecinătate; cându săracală înțelege necesitatea muncii și avutură îi înțelege maiestatea; cândă partea maternă a omului se supune părții spirită; cândă pofta se lasă a fi înfrînată de rațiune; când ă vechea legi «a lua» succede noua lege «a înțelege» ; când ă frăția între suflete se baseză pe armonia între sexe; când ă tatălă e respectată de fiu și fiulă e venerată de tată; cândă nu mai este altă autoritate decâtă autorulă; cândă nici-ună omă nu póte Zice altui omă , Tu esei bestia mea; cândă preotulă face locă doctorului și stâna (cine Zice stână, Zice măcelăria) face locă scolei; cându e identitate între onestitatea politica și onestitatea sociale; cândă ună Bonaparte au ©ai e posibile susă ca ună Troppmann josă; cândă preotulă se simte judecătoră și judecătorulă se simte preotă, adecă cândă religiunea e integra și cândă justiția e adevărată; cândă fruntariele se ștergă între națiune și națiune și să stabilescă între bine și reă; cându flecare omnă își face din propria sea probitate ună felă de patriă interioră, atunci se face pacea, totă așa cum se face Ziua : Ziua prin rădicarea astrului, pacea prin ascensiunea dreptului. Acesta e viitorulă. Ilă salută. Victor Hugo, șefiloru de insurgenți, întruniți la Kossierevo. 1. Alegerea unui generalising. 2 Formarea unui guvern provisoriu. 3 înțelegere asupra operațiunilor militare. 4. înțelegere asupra atitudinii de luata fadă cu diplomația. 5 Mijloce practice pentru a-și procura arme. 6 Conduita de observata faciă cu Serbia și Muntenegru. S au luatu următorele resoluțiuni: 1. Să se mai ascepte încă câtii va timpu înainte d’a precede la alegerea unui mare voivodil, avendu în vedere că comanda forțelori superiore s’arü da în curenda principelui Nikita. 2. In asceptare, optü șefi vor forma guvernulu provisoriu. Mai târziu, se va forma unult speciala pentru Bosnia și Herzegovina. 3. Vukovici, unchiul principelui Nikita, va primi depline puteri pentru a negocia cu consulii in numele guvernului provisoriu. In realitate, Vukovici n’are nimicit de negociată, n’are de câtü a remite unui memorii diplomațilora ș’a le declara că poporul nu mai are încredere în fortă și ’n promisiunele sale. 4. S’a determinată planulii operațiunilorü militare. 5. Guvernulu provisoriu va trebui se lase totulü pentru a cumpăra arme. 6. Se va declara Serbiei și Muntenegrului că lupta are de scopu de a uni Bosnia și Herzegovina cu acele principate. Principii se vor înțelege între denșii pentru a opera acestă unire. Corespondința politică anunță că după cererea principelui Muntenegrului, guvernul austriaca a trimisü mai mulți medici pentru a îngrijî pe numeroșii răniți cari se află în Muntenegru. Totă după cererea principelui Nikita, a consimțita, din puntulü de vedere ala umanității și a data ordină locoțiitorului de guvernatorii ale Dalmației a trimite și uă cantitate îndestulătore de cereale, și de nutriminte pentru a ajuta pe cei 80,000 fugiți cari se află în Muntenegru. ;fișă telegramă de la Ragusa, din sorginte slavă, vestesce că turcii au arsi monastirea Duzi. Trupele imperiale primesc o necontenită ajutore. In Bosnia se pare că rescula la proporțiuni mai întinse, în locul d’a se mărgini, cu tóte triumfurile ce anunță telegramele turce. Ofiatulă Times publică oă lungă depeșă din Viena, prin care se desminte scomotul, e’ar fi existândouă înțelegere între cele trei mari puteri nordice, în privința eventualei ocupări a Serbiei de către Austria. In ceea ce se atinge două intervenire armata în Serbia, depeșa afirmă ca nici n’a fostă cestiune în negocierile cari au precedată acțiunea diplomatică. Tota ce sa tratată și recunoscută necesară a fostű »menținerea statului quo ș’a tratatelor resistente. “ Linia de conduită adoptată în privința Turciei, zice depeșa, s’a adoptată și ’n privința Serbiei. S’a convenită »c’uă intervenire armată am constituită violare directă nu numai a tratatelor, dérii ș’a drepturilor Turciei.“ TM Cäta pentru mișcările câtorva regimente austriace spre Dalmația, depeșa asigură că n au alta scopu de cätu d’a păzi la fruntarii se nu trecu la insurginți partisan dai lorü, și d’a se esercita trupele pentru manevrele de tomna. Respunsulu d-lui Victor Hugo la invitarea primită de la congresul păcii. Congreaulă păcii bine-voiesce a’și aduce aminte de mine și a mă chiSma. Suntă profundă atinsă d’acesta. Nu potă de câtă a zice din noă concetățeniloră mei cea a ce le-amă zisă de mai multe ori de la anul 1871, atâtă de fatală pentru universală întregă. Speranțelemî nu suntă perdute, ci amânate. Suntă actualminte două silințe în civi leschfla din Herzegovina și mișcarea Slavilorti. Tote Zorele străine publică următorea ordine de Zi a deliberărilor: