Romanulu, septembrie 1875 (Anul 19)
1875-09-18
VOIESCE ȘI TEI PETE Cuie cereri pentru România se adresă la administrațiunea diarului. ■ ANTINCIURI pi fi ii IV , spațiul 30 litere petit 40 bani. In pagina UT, linia petit si tei. A se adresa LA PARIS; la Havas, Lafiîta & C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDRA: la d. Bugfcae Miooud.No. 81-A Fleet Street, London, E„ C. LAVIENA; la d-nil Haasenstein și Voglor, Wallfiscbgasse 10. Seilorile nefrancate se refusă. 20 BANI EXEMPLARULU. SERVICIULU TELECIRAFICU ALUI ROMANULUI.» Viena, 28 Septembre.—In comisiunea delegațiuniloru austriace, ministrului de finance austriacă face oăespunere financiară a întregului anu 1875 și zice că e probabile a fi unu escediate în venituri din imposite de 5 milióne. Bugetulu pe 1876, avende cheltuelile sporite, e probabile că va da unu deficit de 26 milióne, din cari 13 milióne suntu acoperite. Ministrul justiției rjice că cererile administrațiuniile resbelă suntu necesare pentru monarhia și afirmă că guvernul face tote economiele posibile. Constantinopole, 27 Septembre.—Agenția Havas comunică următorele : Consulii Austriei, Germaniei și Italiei au sosit Vineri la Mostar. Insurgiuții ceru armistițiu, pentru ca diferiții șefi se se potă concerta asupra espimeriî nemulțămiriloru și asupra cererii refomneloru. Capii diferiteloru bande mici, neavendu influință politică, trebuie ca fiecare bandă se’șî numescă delegată. Déca se va acorda armistițiu, acești delegați se voră întâlni cu Server-pașa și cu consulii și vori sespune dorințele loră, cari pară moderate și cari suntu : admiterea crestiiloră ca martorî înaintea tribunaleloră; poliția se fiă alesă dintre locuitori; se se limiteze tasarea la oă cifră fixă de atâta la sută. Insurginții maî pretindă ca puterile se garanteze fidela esecutare a reformeloru promise. Acesta pretențiune fiindă actualmente neadmisibile, represintanții puterilor nordice au decisă se dea instrucțiuni cons^ulitară ca se confere intre dânșii și cu ierver-pașa, spre a presinta ambasadoriloră vreoă combinațiune practică de conciliare. Ambasadorele Franciei a declarată că se unesco cu acestă demersă în stricta limită a neintervenirii. Ambasadorii Enghtereî și Italiei consideră misiunea consuliloră ca terminată, deru voru refera guvernelor o demersură propusă. BUCURESCI, ll HAPCISM Telegrama de la Constantinopole reprodusă mai sus este de o mare însemnătate din tote puntele de vedere. Ea ne arată lămurit situațiunea astfel cum a făcut-o atitudinea puterilor Europei și înrîurirea lor în evenimentele din Turcia; ea confirmă în acelaș timp cu cea mai deplină esactitate și opiniunile și prevederile nóstre, arătate încă din prima zi, când ne ocuparăm de acestă cesiune. Pe când organele oficiase din capitală și în special (ziuriul d-lui ministru de externe, — plătit ca să fie bine informat,—luase o atitudine în care se vedea credința că acest conflict este provocat cu scop de a se realisa promisiunile cu cari Austria își bate de atâta timp joc de acele guverne din Orient, ce se supun ordinelor iei, pe când acest organ, —luând cam tonul pe care împăciuitorul Europei îl luase în Cameră la 1870, tot pe baza strălucitelor promisiuni de la Berlin, — mustra aspru mai întâiă puterile cari erau de altă opiniune cât constituirea naționalităților în state autonome, și în urmă pianele engleze, cari schimbaseră primul lor limbagiu, noi dintru început diserăm că, astfel cum sunt grupate astăzi puterile Europei și diferitele lor interese, nu credem că mișcarea din Herzegovina va avea pentru acum altă consecință decât acordarea de precari drepturi, o a doua edițiune a articolului 9 din tratatulu din Pa ANTIȘTI ALU NOUESPREZECELEA Redacțiunea ii A^minktmikneft Strada Pdmnei, No. 14 ".............IIII imnmui I ■ III IUIMI (A) Edițiunea de sora ris, prin urmare amânarea unei resolveri a cestiunii Orientului. Faptele au venit unul câte unul se confirme modul nostru de-a vedea, mai ântâi și în privirea disposițiunilor diferitelor puteri, apoi în privirea presiunii esercitate asupra Șerbilor și celorlalți Slavi din Turcia, și în fine asupra condițiunilor sért paliativului cu care se va amâna din mort resolverea cestiunii orientale, cestiune ardentă, nu atât din causa dificultăților ce ar fi de-a o resolve, cât mai cu semă pentru că fiecare caută se și asigure un avantagisî special, și cât mai mare prin resolverea iei. ;"Prima opiniune a Rusiei nu era câtuși de puținii îndoială : organele ies înalte oficiase, precum Gazetta de Moscova și le Nord, se rostiseră categoric pentru constituirea Bosniei și a Herzegovinei în Stat autonom supt suzeranitatea Porței, opiniune formulată asemene și de cele mai însemnate organe ale Englitezei. Francia rămase, ca în tote Gestiunile internaționale de la resbel încece, neutră, saü se rosti pentru strictul statu quo, ceea ce revine tot la neutralitate. Italia rămase aprope cu totul indiferentă. In acestă situațiune, ce ar fi putut are decide pe Rusia și pe Englitera se’șî schimbe opiniunea, intr’un mod destul de brusc și nemenagiat, de nu atitudinea Germaniei și a Austriei ? Acesta după noi e matematic. Chiar dacă n’am avea în vedere interesul german de prima ordine, de a aservi Orientul dominațiunii sale economice și sociale , chiar daca am trata de uă deșertăciune fară însemnătate credința popolară în Germania de „ Dunărea germană," chiar daca n’am ține în fine semă de faptul atât de însemnat al atitudine! Austriei și de strigătul „anexarea Bosniei!" în momentul isbucnirei tulburărilor, atitudine schimbată în urma răsturnării situațiunii din Serbia, încă ar trebui se zicem că numai Germania și Austria au putut se înfrâneze prima opiniune a Rusiei și Englitezei, căci nici Francia neutră, nici Italia nepăsătore, n’ar fi putut se aibă vr’o asemene influență. De aceea mănținem și in acestá privire prima nóstra opiniune, oricât organele, plătite spre a fi bine informate, ar afirma că cele trei puteri ale Nordului au fost neîncetat în cel mai perfect acord asupra Gestiunii. Tot astfel s-a confirmat și ceea ce preved uram pentru Serbia, atunci când se credea în genere că ea va declara resbel. țiserăm atunci că o națiune, oricât de eroică ar fi, din momentul ce este constituită, nu se pute avânta în aceleași sacrificie nemărginite, pe cari le face nainte de-a se constitui, acesta pentru cuvântul forte simplu că are ce perde, acelaș erou, care ’și dă cu fericire vieța ca se’șî constituiască o patrie, nu și-o va da pentru case și perda patria. Deci conduserăm că daca Serbia nu va fi susținută din afară, nu va declara resbel, și nu va fi susținută, pentru că curentul germano-austriac predomnesce, și astfel Rusia nu se va înainta, și Serbia ar putea se fiă între două focuri la cal de a declara resbel. Probă că avurămu dreptate, este că astăzi Serbia se vede ofensată de Turcia, cum n a mai fost stat autonom ofensat, și cu tóte aceste își râde frânele cu cea mai cumplită durere, și se conține. Este adevărat că în cuvinte nici Serbia n’a cruțat pe Turcia, cnsé de la nesce esplosiuni de durere,—ce se esplică și se scuză la nesce frați cari văd pe frații lor vărsându’și sângele pentru dreptate, — péne la fapte ca violarea teritoriului sârbesc, ca prădarea vitelor și provisiunilor, uciderea locuitorilor, și, în cele din urmă, chiar împușcarea la fruntarie a doni oficiali șerbi, este o imensă deosebire. In facia unor asemeni fapte, cum s’ar putea pre explica conținerea de necrezut a vitézulul popor șerb , de nu prin asigurarea, că intrând în resbel, s’ar vedea nu numai lăsat singur contra întregei puteri otomane, dar încă și atacat pate de către o armată de ocupațiune austriaca. Ar fi se farum cel mai mare ultragiu Șerbilor, admițând că suferă ofensele ce le impun pe fiecare <fi Turcii, și cari se maira forte cu nesce provocări precugetate, — pentru alte motive, decât pentru că au deplina siguranță a peirii la cal de-a face altfel. Cu tote acestea, mai urmându-se încă mult timp asemeni provocări, este anevoie de a Jice cu siguranță că poporul va mai urma să se supuie atitudinei prudente a guvernului șerb; ne este temă că aceste escese vor provoca represalie, cari vor face guvernului o posițiune imposibile. Credem înse și în acestă privire că, — afară de Austria, care doresce póte se ocupe Serbia, — celelalte puteri vor interveni întru înfrânarea provocărilor și asigurarea păcei. In fine, telegrama de la Constantinopole cu data 27 Septembre confirmă și ceea ce prevedtiseram despre paliativul cu care de astă-dată se va netezi timpurar situațiunea. De unde la început, pe când Rusia și Enghiiera Miceau „constituirea Bosniei și a Herzegovinei în stat autonom", insurgenții cereau și ei prin proclamațiuni acelaș lucru, astăzi vedem că, supt presiunea consilielor estelolere, au redus cu totul pretențiunile lor. Acum se mărginesc a cere reforme, și încă reforme de acelea ce este o monstruoșitate că mai pute se fi vorba de dânsele în Europa, precum admiterea creștinilor a depune mărturie naintea tribunalelor. Și încă puterile găsesc cu totul neadmisibil ca ele se garanteze fidela esecutare a acestor reforme, fiindu admis principiul strictei neinterveniri. Prin urmare tot articolul 9 al tratatului de Paris, fără cel mai mic amendament, cum văm de la început. Regretăm de a vedea în acestă ocasiune că Francia , unită cu Enghtera și cu Italia , cred că este de o bună politică pentru densele de a păstra rolul cel mai neînsemnat, declarând, sau misiunea lorü împlinită, după o simplă încercare de mijlocire, sau cerând cea mai strictă neintervenire, adică nimic. Acesta atitudine lasă un rol mai frumos , mai activ puterilor Jise ale Nordului, și atât ca Români, cât și ca stat al Orientului, am avea cele mai grave temeri de-a vedea Gestiunea Orientului rămanând numai în mâna acestor puteri; acesta nimicesce de fapt și garanția colectivă a celor șapte puteri. Reproduceam după edițiunea de dimineța a numărului precedinte următorele : Ca completarea telegramei din Haga, aflămii dintr’unii jiarü din Viena că votur de neîncredere dată de camera de susü a Olandei cotra a doui miniștrii, e privitorii la orecari stipulațiuni Inchiriate cu compania căilorii ferate ale Rhinului ș’are de scopu blamarea miniștrilor, fiind si ca n’ae obligații compania a face uă funcțiune cu Roterdam, Viena, 26 Septembre.—D. Leon Gambetta, dup’uă ședere aci de patru file, s’a întorsit la Paris. Se afirmă că diplomația rusă stăruie a se întrunită conferință pentru cestiunea Herzegovinei la Viena, era nu la Constantinopole, cum se auzise. Belgrad, 23 Septembre.—Skupcina a adresat prin telegrafii mulțămiri lordului Russell și apoi și-a amânată ședințele până după întorcerea deputațiunii Însărcinată se presinte principelui adresa: Ministrului de resbelu a dată ordine arji-dimintiță ca cinci baterii de artileriă și patru batalione de infanteriă se mergă la fruntaria Bosniei pe calea de la Ushutza. Trupele turce sunt Înșiruite de cealaltă parte a fruntariei. Viitorea socră a principelui Milan va sosi In România. Viena, 26 Septembre.—Se telegrafică din Kragujewatz către Narodni Lietz că Serbia cere guvernului turcii ridicarea taberii de la Nisch, căci la casa contrariu va solicita intervenirea marilor puteri. Ragusa, 24 Septembre.—Se semmală sosirea aci a unei escadre engleze. Atene, 22 Septembre.— Deputații prestnți, fiind și în numără regulamentară, nu Începută lucrările, alegândă comisiunile pentru verificarea titlurilor. Pretutindeni ordine perfectă. Circulara ministerului spaniolii pe care fiarele spaniole o anunțau de mai multe ore, și despre care amü facut o și noi mențiune în numerile trecute, a aparutü în fine în Gaceta. E că conținutul iei, în resumata , după uă telegramă din Madrid, adresată (fiarelor) din Paris : „Circulara face apelu la conciliarea tuturorü partitelor”, acceptându legalitatea actuală, și recomandă guvernatoriloru provincielorü a grupa în giurulü tronului cea mai mare sumă posibilă de forțe pentru a con 18 SEPTEMBRE, 1875. n CHINEZA TE ȘI TEI FI A DONAMENTE n Capitale : un anu 48 lei; șie luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 5 lei; In Distrîctet un anu 58 lei; șase luni 29 lei, trei luni 15 lei; un lună 6 lei; francia, Italia și Anglia pe trimestru, fr. 20, Austria și Germania pe trimestru, franci 18. A se adresa LA PARIS; la d. Darras-Hallegraine, rue de l’Ancienne comedie 5, 1i la Havas, Laffite, Cune, Place de la Bourse 8. LA VIENA , la d. B. G. Popovici, Fleisch*markt. 15. Articolele nepublicate se terű arde. ~— tima resbelulu ș"a pacifica Spania, ceaa ce este scopulü principală al guvernului. „Ministeruli crede că epoca convocării Corteselorü este apropiată. Voesce protecțiunea tuturoru cari recunoscu pe Alfonso XII, reprimarea energică a ori-ce desordine și uă aspră imparțialitate în actele guvernatorilor"." Aceiași telegramă menționândă descomptulii respenditü că ministerulu precedinte aru fi tratatü cu nunciula papala pentru restabilirea orecarora prescrieri din concordatulu de la 1851, pe cari le-amu reprodusă pe scurtă intr’unulu din numerile trecute, zice : „Mai multe]iare ministeriale declară că ministerulu Canovas n’a luată nici una ingagiamentu d’a restabili concorddatulü de la 1851. Cu totulü din contra, a voitu în totűdeuna toleranța religiósa așa cum e coprinsă în proiectula elaborată de comisiunea constituțională. “ Uă altă telegramă totu din Madrid, publicată de Independința Belgică și relativă la pretențiunele Vaticanului , manifestate prin circulara nunțiului de la Madrid, comunică : „In cercurile ministeriale se crede că Sântulo Scauna va sfârși prin a ceda în pretențiunile sale pe cari guvernulü nu voesce sĕ le asculte." De la câmpuli de luptă, solrile cele mai moi simtă următorele: Carliștii stabiliți pe muntele Carate bombardeză Gaetama. S’au trimisü ajutore din Sant-Sebastian. Trupele din Pampeluna au făcuțu uă eșire în ziua de 22 Septembre și dup’uă luptă însemnată, au ocupat nisce posițiuni tail, respingându pe carliști spre munții Andia. Don Carlos a părăsită Batzan, îndreptându-se spre Estella. Elita dată una manifestă către amicii săi din Francia, prin care le reamintesce „că luptatorii ale legii catolice și ală dreptului monarchicii, singură armată astăzi pentru apărarea acestora principii esențiale ale oricărei societăți crestine, ține de faptü in manele sale revendicările legitime, și că realizarea speranțelorh lora este intimă legată de succesul întreprinderii sale." Se asigură c’unu non corpo carlistü, ca de vre 2500—3000 omeni urmăriți forte d’aprópe de alfonsisti, va fi constrínsa se treca ín Francia pe la Luchon. Autoritățile francese au luat cuvenitele măsuri spre a ’l desarma și interna. țiarele streine cu data de 24 — 25 conțină multe scrii relative la afacerile din Oriinte, și mai taté sunt din mou neliniscitóre. Fremdenblatt află din Belgrad următorele : „Vă persona care cunosce perfectă totu ce se petrece în sferele diplomatice ne informalnu că la Petersburg suntu în ajunulü unei schimbări de frontü forte semnificativă. De șeserile, telegrafulü lucrez a Jiua și noptea între Petersbourg și Berlin,