Romanulu, octombrie 1875 (Anul 19)
1875-10-20
<INSERVICIULU TELEGRAFICII ALE «ROMANULUI.» Belgrad, 31 Octobre. — Principele a ordonata redts.hidere» Skupcinei pentru 30 Noembre. Toulon, 31 Octobre.—In urma unui incendiu, vasul amiralității Magenta a făcut o esplosiune aji dimineța. Făcendu-se apeluld omenilor fl, s’a constatată că n’a murită nici unulă. Constantinopole, 31 Octobre. — Uă lege en data de ieri decretă crearea a 35 milione titluri cu 5 la sută, incasabile al pari prin amortisare anuală de 1 la antă, cu începere de la 31 Ianuarie 1887, și servindă acum pentru plata jumătății cuponului. POSTSCRIPTEM. Paris, 28 Octobre.Tablettes d’un Spectateur (fie<Tcă întrunirile se succedă neîntrerupții pe la principalele notabilități ale grupelor stângii și mai cu osebire la d. Jules Simon, dorit ca nu s’a deci să ducă nimicit. Gestiunile de cari se preocupă în aceste întruniri sunt doue: trebuia să se admită îndată dup deschiderea Camerii desbaterea legii electorale, după cum consilieră d. Gambetta, scănă interpelare asupra politicei generale, după cum stăruie d Ricard din central- stângă ? Toți sorții pare a fi în favorea ideiei d-lui Gambetta Aceiași corespondință afla că se vorbesc multă despre reintrarea în Spania a ei reginei Isabela, care va părăsi Francia înainte de finele anului. Londra, 27 Octobre. — Posesorii de obligațiuni turce ale împrumutului din 1860 ai ținut a uă întrunire, în care au decisă a se numi uă comisiune însărcinată a se înțelege cu comitatul purtatorilor de obligațiuni străine. Daily Telegraph publică urmatorea telegramă : «Constantinopole, 20 Octobre. — Sunte in stare d’a ve anunța, din sorginte auto rizată, că Porta va adresa guvernelor străine uă comunicare diplomatică, prin care vadeclara că afară de ultimele mesuri, nu se va mai reduce dobânzile. Forma acestei note va fi astfelă că va avea uă importanță internațională.« ANITLU ALü NOUE SPRE-pECESSA ți ■Administrați Tiip& Strada Pirchwe, No. 14 VO1ESGE SI VEI PURt Onte cereri peat TM buiuluiî* m «4re* **S:îă la adminUtrațiunea «Harului. ANUNCIURI pagina IV, spațiul 80 litere petit 40 bani In pagina III, linia petit ti lei. Are adresa LA PARIS: la Havas, Laffir & Cune, 8 Place de la Bourne. I.ALON' ÎHIA: la d. Eugene Mic rad, No. Sl A Fleet Street, London, E. C. A TIENA: la d-nil Haasenstein ți Vogler, Wallpachgasse 10. Set lsorile nefruncate se refasă. 10 BANI ESEMPLARULU. Edțiauea de diminața ARTI, 20 21 OCTOBRE. 1875. UMILNEZA TE ȘI VEI FI ABONAMENTE In Capitale: un anfi 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 5 lei. In Districte: un anii 58 lei; șase luni 29 lei; trei luni 15 lei; uă lună 6 lei, Francia, Italia și Anglia pe trimestru: fr. 20, Austria și Germania pe trimestru franci 18; A se adresa LA PARIS: la d. Sierras-Hallegraine, rue de l’Ancienne comedie 5, și la Havas, Laffite,C nne, Place de la tourse 8. LA VIENA : la d, B. G. Popovicl, Fleuch* markt, 15, Artlcnlele nepublicate se Terű arde. f 20 BRUMAREL. 1 BRUMAR. piantele din Paris, și mai cu semn corespondință Tablettes d un spectateur, care se ocupă cu o deosebită solicitudine de noi Românii, ne aduce unele sciri imbucuratore, iar altele forte ingrijitore. Scirile imbucuratore sunt că Francia — tot Francia, chiar atunci când este absorbită de reintârirea sa interiora — s’ar asocia bucuros la legitima cerere a Romănii de a i se recunosce oficial și definitiv în diplomația europeană adevăratulei nume de România. picem că Francia s’a asociat la feima cerere a României, pentru că nii odată nu s’a împotrivit dea se da României adevăratul iei nume, iar nu acela atât de impropriu care a ieșit din compromisul internațional de la 1856, dar pe care România a refuzat de a’l purta. Numai Austria, Austria a cărei estremă buna-voințâ ne este cântată pe fiecare și de organele oficiase, s’a împotrivit la resolverea acestei cestiuni de dreptate Și, am putea zice, chiar de logică. Dar nu feste credem îndouială că astăzi când Francia, — ce are atâte motive de-a nu fi mulțumit de înrîurirea ce domnesce la Bucuresci— s'ar pronunța categoric pentru recunoscerea dreptului României, Austria, atât de fragedă pentru regimul din Bucuresci nu va putea se rămâne mai prejos. Ea nu va da cuvântă de-a se putea zice că, pe când Francia sacrifică resimțimănturiei contra unui regim ce purcedea dHkla înrîurirea prusiană, spre a a proba o dată mai mult și mai stră lucit iubirea sea pentru România, Austria nu se sfiesce a afișa că desparte și a dânsa regimul de rerânse într’un sens contrariu Franciei, spre a nu acorda favorea sea decât regimului și spre a urî și persecuta România, ceea ce ar însemna că acest regim n’are de misiune decât de a aplica asupra țărei ura și persecuțiunea străinilor. Daca dar stirea pe care ne o aduce corespondența franceză este pe deplin exactă, ni se pare positiv că nu va mai figura de acinainte în actele diplomatice ale cabinetelor Europei titlul fără oWct de Principatele Unite, ci numai adevăratul nume de România, consacrat prin secolele de asistență ale națiunii române, prin luptele gloriose și prin tenacitatea estraordinară cu care ea a resistat la tote teribile Încercări. A doua serire bună, este că aceeași Francie, care nu lasă o singură ocasiune de-a ne manifesta iubirea iei și circitundinea neîncetată pentru tóte interesele nóstre,' nurvoiesce’'se audă vorbindu-se de convențiune de comerciu și de navigațiune. In acestă cestiune, ca în mai multe altele, ne spune Tablettes d'un spectateur, d. Boerescu a făcut un fiasco deplin. Desprețuit la Londra, d-sea nu întâmpină nici la Paris o mai bună primire în acesta privire. Intru acesta să se observe că singură iubirea pentru România a putut conduce pe guvernul francez: daca el ar fi fost domnit de un alt ifl simțimânt, n’avea de cât se caute a Încheia la rândul lui cu România o convențiune cât se pute mai avantagiosa, pentru ca dintr’o țară dată jaf, se profite și Francia cât se va putea mai mult. Însă generasa Francie, care pe lângă sprijinul iei politic, dă pe fiecare an României cu mult mai mult decât îl dă România în relațiunile comerciale, departe de-a voi se profite de ocasiune spre a face acest schimb cât se pote mai avantagiosiei, preferă să se încerce a opri nenorocita România de-a se perde pe calea convențiunilor comerciale; acesta încercare a face chiar cu prețul de-a păstra pentru densa desavatagiosa posițiune de contribuitóre, înpreună cu Anglia și mai cu sema cu Turcia, pentru ca România se aibă cu ce acoperi ruinatórele sale relațiuni economice cu Austro-Germania. Facă-se ca acesta generosa silință a Franciei se fie Încununată de succes, pentru ca cel puțin astfel se scăpăm de jaful austro-german al convențiunii de comerciu și navigațiune. Facem acesta urare cu atât mai mult cu cât astăzi, când Francia desființază titlul de Principatele Unite, nimeni n’ar mai putea cuteza se spune, că este o iubire politică opunerea iei la încheiarea convențiunilor comerciale, declarate oficial de Austria ca neavănd nici o însemnătate politică. Venim acum și la scirile ingrijitore. Acestea sunt neisbăndele d-lui Boerescu atât la Berlin, cât și la Londra, cât și la Paris, neisbănde din nenorocire pe totá linia în cestiunile financiare,d’ acelea cari, după noi, sunt astăzi de o imensă Însemnătate. Seim din sorgințî directe că tratativele încercate de d-sea la Berlin, pentru răscumpărarea căielor ferate n’au reușit, deși a mers pănă a se aventura în promisiuni, după opiniunea nóstrá cam riscate. Acestă neisbăndă este cea mai regretabile; căci ne este forte temă că nesce miniștrii, cari au deprins pe străini, și în special pe Germani, numai a jăfui țara pentru a o îndestula, vor compromite marea cestiune națională a rescumpărării căielor ferate. După acesta neisbândă, veniră și altele, tot în importante cestiuni financiare la Londra și Paris. Trista conseința lu căderea la 60, a rentei române. Mai bine ședea acasă d. Boerescu. Vom reveni asupra acestor însemnate cestiuni. Pentru astăzi spațiul ne restrînge aci. Afacerea Andrei Barbu Făstașiu, care fusese condamnată de Curtea de apel din Craiova la șase luni de închisore pentru bătăi și ultragiu contra unuia din secretarii biuroului provisoriu la alegerile colegiului al IV-a din Doljin, după casațiune, a venită aji la rendu înaintea Curții de apelă din Bucuresci secțiunea I. Curtea, în urma apărării susținută de d-lü N. Crătunescu, a redusă osânda numai la șasezeci lei amendă. In numărul din urmă anunciarăm publicarea petițiunii și memoriului directorului jianului Toporul către camera de punere supt acusațiune; spațiul, nepermițend însă a se pune în acel număr în pagină aceste două acte, le dăm publicității în numărul de astăzi. Cititorii nu vor petrece negreșit puțin, văjendă în ce mod cel mai zeloși dinastici înțeleg a practica devotamentul lor către tron, și a inspira respectul seii celor cari li se pare că nu au. Citimă la corespondință Tablettes d'un Spectateur de la 27 ale cuvintei urmatorele : »Amă anunțată la ora cuvenită sosirea la Paris a d-lui Vasile Boerescu. Amăxisü totă că dată că acestă ministru ală principelui Carol de Hohenzollern nu s’a decisă a veni să se puie în relațiune cu ministrul nostru ală afacerilor străine decâtă după ce a obținută autoritarea de la patronii săi din Berlin, unde a stată pă săptămână, și după ce a încercat la Londra uă primire trufașă și desprețuitore din partea miniștrilor a reginei. „Astăzi suntemă în posițiune d’a întocmi miculă bilanțu ală pasurilor făcute de d. Boerescu pe lângă guvernă și ’n același timp, pe lângă principalele nóstre așezăminte financiare. „D. Boerescu și-a dată multă trudă pentru a explica, în felul săă, strania convențiune comercială încheiată de guvernul din Bucuresci cu Austria și prin care presintele și viitorul economică ale Românilor sunt date și supuse cabinetului din Viena și fabricanților industriali din imperiul Habsburgilorü. D. Boerescu a simțită îndată că diplomația nóstru area în acestă privință dă opiniune formată. »Ministrul principelui Carol s’a aruncată din nou atunci asupra unei cestiuni de multă timpă pendintă și în ordinea jile! 1» cancelariele cabineteloră. Voimă să vorbimă de înlocuirea vechiei denumiri usuale de Principatele-Unite cu denumirea de România. »Prima denumire , pe lângă alte multe inconveniente, are și pe acela d’a inlănțui destinatele esistenței politice interiore a țării Românesc!. Prin ea, acesta țară este ținută d’a fi ună principală, c’ună principe ca șefă de stată. Doru, miniștrii actuali al lui Carol de Hohenzollern, nesciindă see se mai inchipuiască , ce pulbere de aură se mai arunce în ochii poporațiunilor române pentru a învinge antipatia acestora contra principelui Carol,și-au insuflată ideia (dificilă de realisată și probabile ridicula) d’a se proclama rege ală Românilor. »De altă parte, cele mai bune spirite din Moldo-Valachia sunt de opiniune că Statulă română ară trebui să parte în actele internaționale numirea ce-și dă elă singură, numirea care este acea, consacrată prin secole de luptă eroice și prin tratate sigilate cu sângele mai multor generațiuni, numirea de România. »Ei bine, daca informațiunile nóstre suntă exacte, guvernulă Republice francese, in unire în acesta cu guvernele altor puteri, nară face nici uă dificultate d'a lăsa la uă parte denumirea“de Principate- Unite și d’a adopta pe cea mai rațională și mai conformă cu interesele și cu dorințele poporațiuniloră, denumirea de România. »Însă d. Boerescu, daca va ține a spune adevărulă la Bucuresci, va avea de anunțată compatrioțiloră și colegilorü sei că Francia, dândă uă nouă probă de simpatie și de solicitudine către Români, n’a înțelesă Întru nimică a face plăcere guvernului principelui Carol de Hohenzollern. Se scie a fi în Occidente a se face deosebire între guvernul din Bucuresci și poporală română. »Intr’acestea d. Boerescu va părăsi chiară a<fi Parisulă pentru a se întorce la Bucuresci, trecăndă, bineînțelegându-se, prin Berlin.“ Aceiași corespondință adauge mai la vale, supt titlulu unu eșecu, și cele urmatóre: »Am notată mai susü resultatele obținute de ministrul Boerescu. Trebuie a spune aci că mijlocirile sale pe lângă așezămintele financiare su căzută cu desăvârșire. „Nimeni nu voiesce să se însărcineze cu emisiunea noului împrumută de care guvernulă din Bucuresci are atâta grabnică necesitate. „De altă parte nu trebuie a nu se observa că la bursă renta română cu 5 ga scăzută la cursul de 60 franci. „Vomă fi forte curândă în posițiune a ne explica asupra situațiunii tesaurului română și asupra resurselor economice ale Moldo-Valachiei.“ dreptă constituțională, toți sunt animați de aceiași convingere. Am recunoscută că opera loră de la 25 Februarie, opera patriotică și necesară la care am sacrificată toți câte ceva din preferințele loră, déca nu din principiele loră, e pusă în jocă de succesor ale d-lui de Broglie, amicală alui de Falloux. Acestă ministru îndărătnică, care reîncepe supt Republică, politica incoherantă ce făcea supt imperiă, n’a obosită numai, pe republicanii democrați, cari, fără a așcepta ceva de la densulă , aă consimțită ta’să pune la încercare: dorna descuragiată pe amicii săi, pe constituționalii centruriloră, cari l’aă adusă la putere.... E că adevăratulă tărâmă parlamentară pe care se va încăera bătălia, și putemă asigura pe organele oficiase că ministrul ă loră va avea înaintea sea, în ziua luptei, uă armată de adversari compactă și forte unită.“ Contrariu prevederilor primului organă al stângei republicane, Tablettes d'un spectateur de la 27 află „în ultimulă momentă că d. Leon Say ar fi declinată orice solidaritate cu nota ceaj apărută în ziarul Débats, și care, făceadă să se presupue că este neînțelegere în înaltele regiuni guvernamentale, a mișcată forte multă opiniunea publică. „D atunci, adauge Tablettes, temerea d uă crisă ministerială în ajunul deschiderii camerii ară fi dispărută.“ Se scrie din Paris către Independința Jelgică că d. Buffet, in locă d’a cere camerii, îndată după deschiderea iei, urmărirea d-lui Roucher pentru discursul rostită la Ajaccio, va face oă declarare prin care va declina orice solidaritate compromițătore ce i-a atribuită oratorulă. Se zice că d. Dufaure este acela care ar fi stăruită, susținută și de marerialele Mac-Mahon, ca cabinetulă se ésa din atitudinea sea pre pasivă in facia partitei bonapartiste. Italienische Nachrichten, unii fiara care se publică la Roma în limba germană și care se presupune a avea relațiuni cu legațiunea imperiului germană, anuncță că mai mulți episcopi germani ar fi adresată Papii uă adresă prin care ceră se li se dea instrucțiuni asupra liniei de conduită ce trebuie se urmeze spre a înlătura noul conflicte cu guvernul imperială. In urma primirei acestei adrese la Vatican, cardinalul Antonelli ar fi invitată pe toți episcopii din Germania a’i face cunoscută opiniunea loră ca ce s’am pute face spre a ajunge la unu modus vivendi între episcop și guvernul Germaniei. Locuitorii din" Sleswigul" de Nord continuă a protesta prin acte contra încorporării loră cu Prusia și ’n favorea naționalității danese, pilele trecute fiindu chiămați să alegă pe represintanții loră pentru camera Prusiei și pentru Reichstagulă din Berlin, aă reînouită ierăși mandatură d-lui Krüger, energiculu luptătorii ale drepturilor loră, ș'au înlocuită pe d. Ahlmann, colegulă săă, prin d. Lassen, consiliară, care mai demnă și a apărată cu atâta vigore în adunarea provincială din Sleswig-Holstein dreptul de a se servi de limba danesă. Ambii aleși aă întrunită in districtele respective 171 și 190 voturi în contra a 19 și 25 date d-lui Ritter, președintele provinciei, singurulă candidată ce li s-a opusă. După constituțiunea regatului prusiană, se cere ca deputații pentru cameră se depune jurămentă de fidelitate către regele Prusiei. D-nii Krüger și Lassen deci nu vor pute lua parte decâtă în Reichstag, unde acastă condițiune nu este cerută. Mai sunt șaptezeci și două ore din momentul cândăscrimă aceste linii și până la deschiderea camerii de la Versailles, ale cărei desbateri din primele ședințe să se decidă póte sórtea ministerului Buffet. La République française, vorbindu de deschiderea camerii, zice : „Apropiarea bătăliei parlamentare pe care d. Buffet, omul de stată din centrală dreptü clericală, nu va putea s'o refuze republicaniloră și constituționalilor, sinceri, are de efectă d’a arăta neliniștele și desbinările coalițiunii reacționare, care își pune ultima speranță într’insulă. ...„Deputații din stânga, din centrală stângă și chiară din centrală