Romanulu, octombrie 1875 (Anul 19)

1875-10-20

<I­NSERVICIULU TELEGRAFICII ALE «ROMANULUI.» Belgrad, 31 Octobre. — Principele a or­donata redts.hidere» Skupcinei pentru 30 Noembre. Toulon, 31 Octobre.—In urma unui in­cendiu, vasul­ amiralității Magenta a fă­­cut o esplosiune aji dimineța. Făcendu-se apeluld omenilor fl, s’a con­statată că n’a murită nici unulă. Constantinopole, 31 Octobre. — Uă lege en data de ieri decretă crearea a 35 mi­­lione titluri cu 5 la sută, incasabile al pari prin amortisare anuală de 1 la antă, cu în­cepere de la 31 Ianuarie 1887, și servindă acum pentru plata jumătății cuponului. POSTSCRIPTEM. Paris, 28 Octobre.­­Tablettes d’un Spec­tateur (fie<Tcă întrunirile se succedă neîn­trerupții pe la principalele notabilități ale grupelor­ stângii și mai cu osebire la d. Jules Simon, dorit ca nu s’a deci să ducă nimicit. Gestiunile de cari se preocupă în aceste întruniri sunt­ doue: trebui­­a să se admită îndată dup­ d­eschiderea­­ Camerii desbaterea legii electorale, după cum con­­silieră d. Gambetta, scă­nă interpelare a­­supra politicei generale, după cum stăruie d Ricard din central- stângă ? Toți sorții pare a fi în favorea ideiei d-lui Gambetta­ Aceiași corespondință afla că se vorbesc­ multă despre reintrarea în Spania a ei­ re­­ginei Isabela, care va părăsi Francia înainte de finele anului. Londra, 27 Octobre. — Posesorii de o­­bligațiuni turce ale împrumutului din 1860 ai­ ținut a uă întrunire, în care au decisă a se numi uă comisiune însărcinată a se înțelege cu comitatul­ purtatorilor­ de o­­bligațiuni străine. Daily Telegraph publică urmatorea tele­gramă : «Constantinopole, 20 Octobre. — Sunte in stare d’a ve anunța, din sorginte auto­­ rizată, că Porta va adresa guvernelor­ stră­ine uă comunicare diplomatică, prin care va­­declara că afară de ultimele mesuri, nu se va mai reduce dobânzile. Forma acestei note va fi ast­­felă că va avea uă importanță internațională.« ANITLU ALü NOUE­ SPRE-pECESSA ți ■Administrați Tii­p& Strada Pirchwe­, No. 14 VO1ESGE SI VEI PU­Rt On­­te cereri peat TM b­uiuluiî* m «4re* **S:îă la adminUtrațiunea «Harului. A­N­U­N­C­I­U­R­I pagina IV, spațiul 80 litere petit 40 bani In pagina III, linia petit ti lei. A­re adresa LA PARIS: la Havas, Laffir & C­une, 8 Place de la B­ourne. I.ALON' ÎHIA: la d. Eugene Mic rad, No. Sl­ A Fleet Street, London, E. C. A TIENA: la d-nil Haasenstein ți Vogler, Wallpachgasse 10. Set lsorile nefruncate se refasă. 10 BANI ESEMPLARULU. Ed­țiauea de diminața ARTI, 20 21 OCTOBRE. 1875. U­MILNEZA­ TE ȘI VEI FI ABONAMENTE In Capitale: un anfi 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 5 lei. In Districte: un anii 58 lei; șase luni 29 lei; trei luni 15 lei; uă lună 6 lei, Francia, Italia și Anglia pe trimestru: fr. 20, Austria și Germania pe trimestru franci 18; A se adresa LA PARIS: la d. Sierras-Halle­graine, rue de l’Ancienne come­die 5, și la Havas, Laffite,C­ nne, Place de la t­ourse 8. LA VIENA : la d, B. G. Popovicl, Fleuch* markt, 15, Artlcnlele nepublicate se Terű arde. f 20 BRUMAREL. 1 BRUMAR. piantele din Paris, și mai cu semn corespondință Tablettes d un spectateur, care se ocupă cu o deosebită solici­tudine de noi Românii, ne aduce u­­nele sciri imbucuratore, iar altele forte ingrijitore. Scirile imbucuratore sunt că Fran­cia — tot Francia, chiar atunci când este absorbi­tă de reintârirea s­a in­­teriora — s’ar asocia bucuros la legi­tima cerere a Romănii de a i­ se re­­cunosce oficial și definitiv în diplo­mația europeană adevăratul­­ei nume de România. picem că Francia s’a asociat la fe­ima cerere a României, pentru că nii o­dată nu s’a împotrivit de­­a se da României adevăratul iei nume, iar nu acela atât de impropriu care a ieșit din compromisul internațional de la 1856, dar pe care România a refuzat de a’l purta. Numai Austria, Austria a cărei estremă buna-voințâ ne este cântată pe fie­care și de or­ganele oficiase, s’a împotrivit la re­­solverea acestei cestiuni de dreptate Și, am putea zice, chiar de logică. Dar nu feste credem îndouia­­lă că astăzi când Francia, — ce are atâte motive de-a nu fi mulțumit de înrîurirea ce domnesce la Bucu­­resci— s'ar pronunța categoric pen­tru recunoscerea dreptului Româ­niei, Austria, atât de fragedă pentru regimul din Bucuresci nu va putea se rămâne mai pre­jos. Ea nu va da cuvântă de-a se putea zice că, pe când Francia sacrifică resimțimăn­­tur­iei contra unui regim ce purcede­a dHkla înrîurirea prusiană, spre a a proba o dată mai mult și mai stră­­­ lucit iubirea sea pentru România, Austria nu se sfiesce a afișa că desparte și a dânsa regimul de rerâ­­­nse într’un sens contrariu Franciei, spre a nu acorda favorea sea de­cât regimului și spre a urî și persecuta România, ceea ce ar însemna că a­­cest regim n’are de misiune de­cât de a aplica asupra țărei ura și per­­secuțiunea străinilor. Daca dar sti­rea pe care ne o aduce corespondența franceză este pe deplin exactă, ni se pare positiv că nu va mai figura de aci­nainte în actele diploma­­tice ale cabinetelor Europei titlul fără oWct de Principatele­ Unite, ci numai adevăratul nume de România, consa­crat prin secolele de asistență ale națiunii române, prin luptele gloriose și prin tenacitatea estraordinară cu care ea a resistat la tote teribile Încercări. A doua serire bună, este că aceeași Francie, care nu lasă o singură oca­siune de-a ne manifesta iubirea iei și circitundinea­ neîncetată pentru tóte interesele nóstre,' nurvoiesce’'se audă vorbindu-se de convențiune de co­­merciu și de navigațiune. In acestă cestiune, ca în mai multe altele, ne spune Tablettes d'un spectateur, d. Boe­­rescu a făcut un fiasco deplin. Des­­prețuit la Londra, d-sea nu întâmpină nici la Paris o mai bună primire în acesta privire. Intru acesta să se observe că sin­gură iubirea pentru România a pu­tut conduce pe guvernul francez: daca el ar fi fost domnit de un alt if­l simțimânt, n’avea de cât se caute a Încheia la rândul lui cu Româ­nia o convențiune cât se pute mai avantagiosa, pentru ca dintr’o țară dată jaf, se profite și Francia cât se va putea mai mult. Însă ge­­nerasa Francie, care pe lângă spri­­jinul iei politic, dă pe fie­care an României cu­­ mult mai mult de­cât îl dă România în relațiunile co­merciale, departe de-a voi se pro­fite de ocasiune spre a face acest schimb cât se pote mai avantagios­iei, preferă să se încerce a opri ne­norocita România de-a se perde pe calea convențiunilor comerciale; acesta încercare a face chiar cu prețul de-a păstra pentru densa desavatagiosa posițiune de contr­ibuitóre, înpreună cu Anglia și mai cu sema cu Turcia, pentru ca România se aibă cu ce a­­coperi ruinatórele sale relațiuni eco­nomice cu Austro-Germania. Facă-se ca acesta generosa silință a Franciei se fie Încununată de succes, pentru ca cel puțin ast­fel se scăpăm de jaful austro-german al con­vențiunii de comerciu și navigațiune. Facem acesta urare cu atât mai mult cu cât as­tăzi, când Francia desființază titlul de Principatele Unite, nimeni n’ar mai putea cuteza se spune, că este o iubire politică opunerea iei la înche­­ia­rea convențiunilor comerciale, de­clarate oficial de Austria ca neavănd nici o însemnătate politică. Venim acum și la scirile ingrijitore. Acestea sunt neisbăndele d-lui Boe­­rescu atât la Berlin, cât­ și la Lon­dra, cât și la Paris, neisbănde din nenorocire pe totá linia în cestiunile financiare,d’ acelea cari, după noi, sunt astăzi de o imensă Însemnătate. Seim din sorgințî directe că tra­tativele încercate de d-sea la Berlin, pentru răscumpărarea căielor ferate n’au reușit, de­și a mers pănă a se aventura în promisiuni, după opiniu­­nea nóstrá cam riscate. Acestă neis­­băndă este cea mai regretabile; căci ne este forte temă că nesce miniș­trii, cari au deprins pe străini, și în special pe Germani, numai a jăfui țara pentru a o îndestula, vor com­promite marea cestiune națională a rescumpărării căielor ferate. După acesta neisbândă, veniră și altele, tot în importante cestiuni financiare la Londra și Paris. Trista conseința lu căderea la 60, a rentei române. Mai bine ședea a­casă d. Boerescu. Vom reveni asupra acestor însem­nate cestiuni. Pentru astăzi spațiul ne restrînge aci. Afacerea Andrei Barbu Făstașiu, care fusese condamnată de Curtea de apel­ din Craiova la șase luni de în­­chisore pentru bătăi și ultragiu con­tra unuia din secretarii biuroului pro­­visoriu la alegerile colegiului al­ IV-a din Doljin, după casațiune, a venită aji la rendu înaintea Curții de apelă din Bucuresci secțiunea I. Curtea, în urma apărării susținută de d-lü N. Crătunescu, a redusă osânda numai la șase­zeci lei amendă. In numărul din urmă anunciarăm publicarea petițiunii și memoriului directorului jianului Toporul către camera de punere supt acusațiune; spațiul, nepermițend însă a se pune în acel număr în pagină aceste două acte, le dăm publicității în numă­­rul­ de astăzi. Cititorii nu vor pe­trece negreșit puțin, văjendă în ce mod cel mai zeloși dinastici înțe­leg a practica devotamentul lor că­tre tron, și a inspira respectul seii celor cari li se pare­ că nu­­ au. Citimă la corespondință Tablettes d'un Spectateur de la 27 ale cuvin­­tei urmatorele : »Amă anunțată la ora cuvenită sosirea la Paris a d-lui Vasile Boe­rescu. Amă­xisü totă că dată că a­­cestă ministru ală principelui Carol de Hohenzollern nu s’a decisă a veni să se puie în relațiune cu ministrul­ nostru ală afacerilor­ străine de­câtă după ce a obținută autoritarea de la patronii săi din Berlin, unde a stată pă săptămână, și după ce a încercat la Londra uă primire trufașă și des­­prețuitore din partea miniștrilor a reginei. „Astăzi suntemă în posițiune d’a întocmi miculă bilanțu ală pasurilor­ făcute de d. Boerescu pe lângă gu­vernă și ’n același tim­p, pe lângă principalele nóstre așezăminte finan­ciare. „D. Boerescu și-a dată multă tru­dă pentru a explica, în felul­ săă, strania convențiune comercială în­cheiată de guvernul­ din Bucuresci cu Austria și prin care presintele și viitorul­ economică ale Românilor­ sunt­ date și supuse cabinetului din Viena și fabricanților­ industriali din imperiul­ Habsburgilorü. D. Boerescu a simțită îndată că diplomația nós­tru area în acestă privință dă opi­­niune formată. »Ministrul­ principelui Carol s’a aruncată din nou atunci asupra unei cestiuni de multă timpă pendintă și în ordinea jile! 1» cancelariele cabi­neteloră. Voimă să vorbimă de în­locuirea vechiei denumiri usuale de Principatele-Unite cu denumirea de România. »Prima denumire , pe lângă alte multe inconveniente, are și pe acela d’a inlănțui destinatele esistenței po­litice interiore a țării Românesc!. Prin ea, acesta țară este ținută d’a fi ună principală, c’ună principe ca șefă de stată. Doru, miniștrii ac­tuali al lui Carol de Hohenzollern, ne­­sciindă see se mai inchipuiască , ce pulbere de aură se mai arunce în ochii poporațiunilor­ române pentru a învinge antipatia acestora contra principelui Carol,și-au insuflată ideia (dificilă de realisată și probabile ri­­dicula) d’a se proclama rege ală Ro­mânilor­. »De altă parte, cele mai bune spi­rite din Moldo-Valachia sunt­ de o­­piniune că Statulă română ară tre­bui să parte în actele internaționale numirea ce-și dă elă singură, numi­rea care este a­cea, consacrată prin secole de luptă eroice și prin tratate sigilate cu sângele mai multor­ ge­­nerațiuni, numirea de România. »Ei bine, daca informațiunile nós­tre suntă exacte, guvernulă Republi­ce­ francese, in unire în acesta cu guvernele altor­ puteri, nară face nici uă dificultate d'a lăsa la uă parte denumirea“de Principate- Unite și d’a adopta pe cea mai rațională și mai conformă cu interesele și cu dorințele poporațiuniloră, denumirea de România. »Însă d. Boerescu, daca va ține a spune adevărulă la Bucuresci, va avea de anunțată compatrioțiloră și colegilorü sei că Francia, dândă uă nouă probă de simpatie și de soli­citudine către Români, n’a înțelesă Întru nimică a face plăcere guver­nului principelui Carol de Hohenzol­lern. Se scie a­ fi în Occidente a se face deosebire între guvernul­ din Bucuresci și poporală română. »Intr’acestea d. Boerescu va părăsi chiară a<fi Parisulă pentru a se în­­torce la Bucuresci, trecăndă, bine­înțelegându-se, prin Berlin.“ Aceiași corespondință adauge mai la vale, supt titlulu unu eșecu, și cele urmatóre: »Am­ notată mai susü resultatele obținute de ministrul­ Boerescu. Tre­buie a spune aci că mijlocirile sale pe lângă așezămintele financiare su căzută cu desăvârșire. „Nimeni nu voiesce să se însărci­neze cu emisiunea noului împrumută de care guvernulă din Bucuresci are atâta grabnică necesitate. „De altă parte nu trebuie a nu se observa că la bursă renta română cu 5 ga scăzută la cursul­ de 60 franci. „Vomă fi forte curândă în posi­țiune a ne explica asupra situațiunii tesaurului română și asupra resurse­­lor­ economice ale Moldo-Valachiei.“ dreptă constituțională, toți sunt­ a­­nim­ați de aceiași convingere. Am re­cunoscută că opera loră de la 25 Februarie, opera patriotică și nece­sară la care am sacrificată toți câte ce­va din preferințele loră, déca nu din principiele loră, e pusă în jocă de succesor ale d-lui de Broglie, ami­­cală a­lui de Falloux. Acestă minis­tru îndărătnică, care reîncepe supt Republică, politica incoherantă ce fă­cea supt imperiă, n’a obosită numai, pe republicanii democrați, cari, fără a așcepta ce­va­ de la densulă , aă consimțită ta’să pune la încercare: dorn­a descuragiată pe amicii săi, pe constituționalii centruriloră, cari l’aă adusă la putere.... E că adevăratulă tărâmă parlamentară pe care se va încăera bătălia, și putemă asigura pe organele oficiase că ministrul ă loră va avea înaintea sea, în ziua luptei, uă armată de adversari compactă și forte unită.“ Contrariu prevederilor­ primului organă al­ stângei republicane, Ta­blettes d'un spectateur de la 27 află „în ultimulă momentă că d. Leon Say ar­ fi declinată ori­ce solidari­tate cu nota ce­aj apărută în ziarul­ Débats, și care, făceadă să se presu­­pue că este neînțelegere în înaltele regiuni guvernamentale, a mișcată forte multă opiniunea publică. „D atunci, adauge Tablettes, teme­rea d uă crisă ministerială în aju­­nul­ deschiderii camerii ară fi dis­părută.“ Se scrie din Paris către Indepen­­dința J­elgică că d. Buffet, in locă d’a cere camerii, îndată după des­chiderea iei, urmărirea d-lui Roucher pentru discursul­ rostită la Ajaccio, va face oă declarare prin care va declina ori­ce solidaritate compromi­­țătore ce i-a atribuită oratorulă. Se zice că d. Dufaure este acela care ar­ fi stăruită, susținută și de ma­­rerialele Mac-Mahon, ca cabinetulă se ésa din atitudinea sea pre pasivă in facia partitei bonapartiste. Italienische Nachrichten, unii fiara care se publică la Roma în limba germană și care se presupune a avea relați­uni cu legațiunea imperiului germană, anuncță că mai mulți e­­piscopi germani ar­ fi adresată Papii uă adresă prin care ceră se li­ se dea instrucțiuni asupra liniei de condu­ită ce trebuie se urmeze spre a în­lătura noul conflicte cu guvernul­ im­perială. In urma primirei acestei a­­drese la Vatican, cardinalul­ An­­tonelli ar­ fi invitată pe toți epis­copii din Germania a’i face cunoscută opiniunea loră ca ce s’am­ pute face spre a ajunge la unu modus vivendi între episcop­ și guvernul­ Germa­niei. Locuitorii din" Sleswigul" de Nord continuă a protesta prin acte con­tra încorporării loră cu Prusia și ’n favorea naționalității danese, pilele trecute fiindu chiămați să a­­legă pe represintanții loră pentru camera Prusiei și pentru Reichstagulă din Berlin, aă reînouită ierăși manda­­tură d-lui Krüger, energiculu luptătorii ale drepturilor­ loră, ș'au înlocuită pe d. Ahlmann, colegulă săă, prin d. Las­sen, consiliară, care mai de­mnă­ și a apărată cu atâta vigore în adu­narea provincială din Sleswig-Hol­­stein dreptul­ de a se servi de limba danesă. Ambii aleși aă întrunită in districtele respective 171 și 190 vo­turi în contra a 19 și 25 date d-lui Ritter, președintele provinciei, sin­­gurulă candidată ce li­ s-a opusă. După constituțiunea regatului pru­siană, se cere ca deputații pentru cameră se depune jurămentă de fi­delitate către regele Prusiei. D-nii Krüger și Lassen deci nu vor pute lua parte de­câtă în Reichstag, unde acastă condițiune nu este cerută. Mai sunt­ șapte­zeci și două ore din momentul­ cândă­scrimă aceste linii și până la deschiderea camerii de la Versailles, ale cărei desbateri din primele ședințe să se decidă póte sórtea mini­sterului Buffet. La République française, vorbindu de deschiderea cam­erii, zice : „Apropiarea bătăliei parlamentare pe care d. Buffet, omul­ de stată din centrală dreptü clericală, nu va putea s'o refuze republicaniloră și consti­­tuționalilor, sinceri, are de efectă d’a arăta neliniștele și desbinările coali­­țiunii reacționare, care își pune ul­tima speranță într’insulă. ...„Deputații din stânga, din cen­trală stângă și chiară din centrală

Next