Romanulu, octombrie 1875 (Anul 19)
1875-10-22
ANULU ALU NOIE-SPRE PEDELEA VOIESCE ȘI TEI PUTE Oi-ce cereri pentru România se adreseă la administrațiunea (Jlavala). ANUNCIURI pagina IV, spațiul 30 litere petit 40 bani. In pagina III, linia petit 3 lei. A se adresa LA PARIS: la Havas, Laffite & C-nie, 8 Place de la Bourse. LALONDRA: la d. Eugene Miooud, No. 81-A Fleet Streot, London, E. C. A YIENA: la d-niî Haasenstein și Vogler, Wallfisehgasse 10. Scrisorile nefrancato se refnsâ. 20 BANI ESEMPLARULU. ^SERVICIULU TELEGRAFICII ALE «ROMANULUI.» Bonta, 1 Noembre. — D. Minghetti, președintele consiliului de miniștrii, pronunciându u noi discurse la una banchetă ce i s’arată la Bologna, autisu că unitatea Italiei înlătură temerile că pacea Europei va fi turburată, și că în privința libertății papalității, faptele dovedindă că temerile nu suntă fundate, e cu totulă falsă scomptură că visita împăratului Germaniei a dată o pasiune d’a se schimba politica eclesiastică, basată pe separațiunea statului de biserică. Trebuie numai: a adausă ministrulă, a protege clerulă de josă contra abuzurilor clerului de susă, ș’a da laiciloră dreptulă d’a interveni în administrațiunea bisericii, pentru care cestiune va și presinta cameriîană proiectă de lege. Londra, 1 Noembre. — Times află de la Mostar că consulii puterilor suntă în unanimitate de părere că Porta este actualmente neputinciosă d’a năbuși reseala și că sprijinulu puteriloră s’ar fi părea neînlăturabile, deră că rămâne a se afirma acesta noutate. (B) Redactiunea și Admintratiimua Strada DÓmneL No. M AJCUBM, sir- Decorațiunile de teatru nu sunt luate de nimeni drept realitate; ele servesc numai a ajuta o ilusiune, pe care spiritele bine-voiesc a și o menține într’un interes de petrecere , și cel mai deplin succes nu se termină decât prin strigătul: regisorul sau decoratorul! U Asemene și paradele și asia fișele JQjLcXJL lifeîât de iUllI publicGjo Cond. lx paponn orice rațiune care se le potă da un caracter de spontaneitate și de sinceritate, nu pot se satisfacă decât nesce iluziuni de felul celor întreținute prin decorațiunile de teatru, și în orice caz, publicul spectator n’are decât se stinge : registrul Mare este în adevăr deosebirea între o manifestațiune adevărată, și o manifestațiune-decor : în primul cas mulțimea poporului, a publicului se pune ea însăși în acțiune pe marea scenă unde se glorifică un fapt un eveniment sau chiar un om; în al douilea cas, publicul ie rolul de spectator și cei cari se urcă pe scena îngustă a deșertăciunilor omenesci, dându-se în spectacol publicului, sunt tocmai aceia cari au aerul de-a se crede glorificați. In primul caz, manifestațiunea ridică evenimentul sau omulu*, ce are de obiect, in al douile, îi pune pe o scenă de bâlciü. Primul element ce se cere unei adevărate manifestațiuni publice este motivul. Când a proposit de nimic se pun în scenă fanfare, drapele, covore, lăutari, trăsuri de gală, mânuși albe și smolă aprinsă, spectatorul n’are decât se stinge: regisorul! ^ S’o spunem curat, căci scopul cu care facem aceste reflecțiuni este lipsit de orice malițiositate: ceea ce ne-a inspirat asemeni cugetări este exhibițiunea ce se face cu persona Domnitorului: paradele, manifestațiunile, iluminațiunile a proposit de nimic, fraiele sfârâitore, dările de somn falaciase, ce însooiesc orice mișcare a Domnitorului. Domnitorul merge se asiste, ca șef al armatei, la manevre. Ce póte fi mai natural, mai normal? Ei bine nu; pentru îmbunători, acesta este un eveniment, cântat în lungi ditirambe. Se opreșce Domnitorul la Botoșani, ocasiune de mare decor oficial și de declamațiune asupra „intusiasmului nedescriptibil, espresiunilor de iubire, de devotament, de admirațiune etc. etc. manifestate de națiunea română alesuluî iei etc.“, ca și când ea acum l’ar fi ales, ca și când abia de ieri s’ar fi suit pe tron. Poposesce Domnitorul la Iassy, mare represintațiune oficială, în cinci tablouri, repetite cu multă amplificare a „intusiasmului nedescriptibil,“ și tote cele-lalte, adresate de națiune „alesului iei,“ etc. Ei bine, nu se pute aremișca acest om, ce este șeful Statului, fără ca îmbunătorii se nularete urcat pe un car de triumf, î naintea unui decor de serbare, ale cărei sfori oricin le vede, și nici nu aplaudă mă ca pe regisori, căci ilusiunea este imposibilă ? Nu este dre a lipsi de adevăratul respect către Domnitor, făcându-l se figureze în orice ocasiune, a proposit de nimic, în asemeni represintațiuni ? Să se întorcă un Domnitor victorios de la resbel și se fiă dus în triumf, nimic mai natural. Se scape țăra dintr’un pericol orecare, și se fiă aclamat cu entusiasm, nimic mai meritat pentru Domnitor și mai lăudabil pentru națiune. Se săvărșiască un mare act național, cum a fost Unirea la noi, și se provoce un entusiasm general, nimic mai nemerit ^o.i^ a * _ _ _____ și se fiă salutat cu speranțe, la începutul Domniei, de principalele localități ce visiteza: lucrul asemene se explică. Însă, după atâția ani de domnie, se nu se potă mișca din capitală, se nu se potă coborî de la Sinaia, se nu potă asiste la o alergare de cai, la manevre de oștire, se nu se potă arăta în vreun oraș fără mare aparat oficial și ditir ambe stereotipe, acesta n’are în adevăr simțul comun. Și pe cine vor are să amâgiască îmbunătorii, căci trebuie să aibă un scop tóte aceste mari represintațiuni ? Se voiască a amăgi națiunea este peste putință; căci cum ar putea ei se ’și închipuiască că vor decide pe națiune se crede că face ceea ce ea scie bine că nu face de loc ? Prin urmare nu mai e decât singur Domnitorul, pe care îmbunătorii pot spera să ’l amagesca, înșirându’i pe cale decoruri, cum făcu favoritul Potemkin suveranei sale în escursiunea din Crimeia. Rămâne énse a se sei daca a avea asemeni speranțe, nu este a lipsi de orice stimă și de adevaratul respect către Domnitor. Rămâne a se a prețui câtă pătrundere acest! îmbunători presupun Domnitorului, când cred că el pare să ia drept realitate decorațiunea cea mai puțin măiestrită, pe lângă care nu se văd decât pre lămuritesce simțiminte cu totul altele. Căci dacă fericirea, mulțămirea țărei supt regimul actual voiesc îmbunătorii s-o simuleze prin asemeni represintațiuni oficiale, după cum Potemkin voia să simuleze prin pânze vopsite împoporarea și prosperitatea, acolo unde nu era decât deșert și desoluțiune, atunci strigătele contrarie nu sunt decât pre numerose : tot ce este inteligent și luminat, tot ce în țară are conseiință de situațiunea în care ea se află, și de amenințările ce atărnă asupră’i, s’au unit în acelaș strigăt de protestare contra actelor regimului actual. Noi credem dar că cu neasămănare mai mult respect probăm noi către tron, nepublicând măcar relațiunile exacte ce ni se trimit în privirea deplorabilelor manifestațiuni polițienesc! ce s’au comis filele acestea, decât îmbunătorii vulgari, cari cuteză să puie în scenă asemene comedii. Nu este mult timp de când, spre răspuns la numerosele aderări venite din totă țara la programa partidei naționale-liberale, se organisase o amăgire prin altă sistemă : administrațiunea se pusese totă în campanie, purtând acte de mulțumire pentru binefacerile revărsate asupra țerei de regimul actual, și făcând să se suprscrie prin putere de dorobanți poporațiunea rurală și nenorociții depending de administrațiune. Se pare însă că acea campanie nu avu de loc resultatele ce se sperau. Scriserăm atunci contra acestei necalificabile sisteme de încelăciune și falsificare, ce este și o violentare a consciințelor, o pervertire a moralului. A doua <i principalul organ oficios respundea că nu crede să se suprscrie prin fără asemeni acte de mulțumire către Domnitor, deși tot densul mai ’tiain+,o mărtisise și esisținta și pretinsa lor legitimibciie. LoncTnseram atunci că nedemna falsificare ce era menită a se presinta Domnitorului fusese oprită; și în adevăr că de atunci nu mai auifiram vorbindu-se de plebiscitul de mulțumire colportat de prefecți și supt prefecți cu dorobanții prin țară. Am spera óre pre mult și ne-am face oreclusiuni nefundate , acceptând să se înlăture acum și a doua sistemă de falsificare prin comedii oficiale, în care însuși Domnitorul este urcat pe scenă, înconjurat de marii genii ai regimului actual, totul luminat de o falsă lumină de foc de bengal? Am spus de o mie de ori apostolilor acestui regim : aveți în mână puterea materială și o situațiune generală care vă favorisă; ei bine, fiind-că vă mănțineți prin puterea materială, usațî cel puțin într’un mod demn și franc de dănsa. Nu procedeți prin falsificări, prin încelăciuni, prin coruperi, naște miijloce ale celor slabi. Aveți puterea, iubiți, dar nu corupeți, ucideți, dar nu cangrenați. Astfel le mai repețim și astăzi : ce trebuință mai aveți ore de comedii și de încelăciuni ? Aveți puterea: ușațî de dănsa și nu vă înjosiți. Faceți și în formă abstracțiune de voința națiunii, după cum faceți în fond, și în comediile vóstre oficiale, nu mai aduceți figuranți Cari s’o simuleze. Dacă voiți negreșit parade, și daca țara este atât de bogată, încât fără inconvenient să se potă risipi banii iei astfel, faceți-le, însă dațile numai ca ale vostre pentru al vostru, cum sunt, și nu ca venit de la națiune, care sciți bine că nu vi le face, că are mii de cuvinte a nu vi le face. Petreceți în serbări și banchete în socotela averii publice, daca aveți puterea de-a usa astfel de dănsa, și daca vă place acest abus, dar nu mai adaugați și înșelăciunea, prin care vă înjosiți voi enșivă, și chiar pe acela pe care voiți se ’l presintați ca idolul vostru. POST-SCRIPTUM Paris, 301 Octobre. — L’Echo Universel și Les National amindă, într’uă comună înțelegere, că d. Thiers, ca și d. Gambetta, suntă de părere a primi lupta oferită de d. Buffet in privința legii electorale și se se amâne orice interpelare. Munich, 27 Octobre. — Regele Bavariei a refuzată ovațiunea ce locuitorii capitalei voiescă se’î facă la sosirea sea și le-am alțămuit pentru buna loră intențiune. Vă adresă, în care se esprime regelui recunoscința ce inspiră decisiunea comunicată de dânsulu ministeriului, circulă de ani-dimineță în diferite părți și se acoperă de semnături. Viena, 31 Octobre. — Atențiunea publicului vienesc e atrasă în acestu momentu de Curtea cu jurați, înaintea căreia se judecă administratorii și directorii așezământului. Elementar- Versicherung-Bank. (Bancă de asigurare contra elementelor), acusați pentru escrocheriă și bancrută fraudulosă. Intre acusați se află cornițele de Wickemburg și baronulă de Raule. Desbaterile vor ține mai multe jile și vor aduce noul lumini asupra corupțiunii și relei gestiuni aie ru^asemeni societăți de speculatori. Se arată registrele acestei societăți, nu s’aă găsită în casă de câtă 25 kreițari. Tecucifi, 17 Octobre, 1875. D-lui redactare alu ROMANULUI. Domnule redactare, Ieri s’a cercetatu de tribunalulu d’aci procesului acuzațiloră Tache Bița Dimitriu, ajutorulu primarului urbii Tecuciu și ofițeru alți stării civile, comisarulu de polițiă Nastia și comandirulu pompieriloru, cari, profitându de întunericulu nopții, aă bătută ș’at voită se sugrume pe d. Petrache Rapanu, despre care ați vorbitu în Românulu de la 15 Septembre. Ună publică numerosă se afla în sala ședințelor, acceptândă cu curiositate se vedă resultatulă justiției, pentru că era vorba de satisfacerea unui pacinică cetățână și de pilduirea unor ciomăgași oficiali. Tribunalul, compusă de președintele Boldura Epurenu și de judecătorul Vasiliu, a fostă la înălțimea misiunii sale, ca și instrucțiunea, căreia se datore^ă în mare parte dovedirea culpabililor. După citirea actelor și ascultarea marturilor, care s'a făcută cu multă scrupulositate, tribunalul, ascultândă acuzarea, precum și cuvintele apărării, nu putută decâtă se insereze pe ciomăgași, condamnândă pe ajutorul de primară T. Bița la 25 zile închisore, era pe comisarul Nastia și pe comandirulu pompierilor, la câte 16 cjile, și pe câte trei solidaricesce la daune civile. Ciomăgașii au declarată că suntă nemulțămiți și că vor apela la Curte. Până a se cunosce însă și judecata instanței de apelă, societatea este satisfăcută om RCURI, 22 OCTOBRE, 1875. LUMINEZATE ȘI TEI FI ABONAMENTE In Capitale iun ană 48 lei; §ese luni 24 lei; trei hint 12 lei; un lună 5 lei» In Districteî un anii 58 lei; §ese luni 29 lei, trei luni 15 lei, uă lună 6 lei, Francia, Italia și Anglia pe trimestru, fr. 20, Austria și Germania pa trimestru franci 18. A se, adresa LA PARIS, la d. Darras-Hallegraine, rue de l’Ancienne comedie 5 și la Havas, Laffite,Case, Place de la Bourse 8. LA FIESA ? la d. B. G. Popovici, Fleischmarkt, 15. Articulele nepublicate se verii arde mentană și judecătorii tribunalului merită stma tuturoră. Imediată după pronunțareaotărîrii, procurorele a și cerută destituirea ciomăgașiloru. Prefectură judeciului ceruse și densulă mai dinainte și obținuse de la ministeră suspendarea loră, dfundă la rendulă seă primăriei ordină în consecință; elevii nu scă cum s’a făcută că dânșii, spre marea mirare a tuturoră cetățeniloră, aă funcționată pân’acum, și, pentru culmea nerușinării, comisarulu Nastia s’a presintată la judecată în plină uniformă. Se că primarulă comunii, d. Oaza, patronulă tuturoră, n’a pusă în aplicațiune suspendarea loră, adică a ajutorului de primară Dimitriu Bița ș’a comandirului pompierilor , sperândă achitarea, ca astăfelă se nu rămână despărțită de dânșii. Alții susțină contrariulă cum că tote aceste persone au trebuită primarului, spre a face cu dânșii serviți ură de paradă cu ocasiunea trecerii Mârieîsele pe aici la li ale curinței. Este înse pre adevărată că toți bătăușii de mai susü erau la gară săcăudă serviță în calitatea loră de funcționari, cândă a trecută Mănia-sea, deși ordinul de suspendare se primise de d. primară înaintea Zilei de 14. X. piarură Times publică două corespondințe asupra afacerilor Turciei, de la Ragusa, alta din partea agintelui său din Constantinopole. Aceste două epistole arăta starea de desordine a imperiului otomană, atâtă din puntulă de vedere financiară și economică, câtă și din puntulă de vedere administrativă, enumeră risipele ce face tesaurului chiăltuindă sume însemnate pentru lucruri de nici uă utilitate și neproducătore, și constată că Sultanul e forte puțină în cuvintele lucrurilor, cari se petrecă în provinciele mai depărtate. Times, însoțindă aceste epistole de nesce comentarii, prin cari face să se retra și mai multă critica situațiune a Porții, zice, între altele: „Daca Porta era seriosă decisă a pune capătă tiraniei mahometane, ar ordona ca creștinii se fiă represintați în proporțiune cu numărul ă loră; derün’ază cute sa se iea uă măsură care ară conduce neînlăturabilă la răsturnarea propriei sale autorități. Ceea ce póte face în totă siguranța este fără valore, și pentru restu îi place a repeta promisiuni usate și cari nu semnifică nimic”.“ Ultima circulară a forței, care repetă nișce făgădueli făcute și altă dată, n’are altă efectă, după Times, decâtă să probeze dorința forte naturală a guvernului turcă d’a face să creza Europa , în circumstanțele actuale, că era reformelor radicale a sunată. Acesta limba divensă, adauge Times , nu va înceta pe nimeni. Citimă în la République française : „ Se scrie din Paris Gazetei de Magdeburg că d. Decazes a rugată acum câteva o^e pe guvernulă germană