Romanulu, februarie 1876 (Anul 20)
1876-02-14
m .............. ... înaintea instrucțiunii și naintea juraților, — scu de banii aflați în rămășițe ? Noi declarămă, ca și ieri, e’acestă măsură tinde a crea proletariatulu prin sate, desființându totă dă dată atâtu articolulu 7 din legea rurale câtă și articolulü 138 din Constituțiune. Noi consiliăm pe cei urmăriți să facă recursă la înalta Curte de casațiune contra tuturoră sentințelor, prin cari ară fi espropriați de pământurile date lorü prin legea rurală. ROMANULU 14 FEBRUARIT, 1876 Primirămă pe la două ore după amezi trei espedițiui de ziare străine. Prin urmare pentru a$i nu putem da de câtă următorele serii : Spania. — Să telegrafică de la Saint-Jean de Luz, cu data de 20 Februarie . Fruntaria este pe deplină In puterea trupeloră. Generalul Martinez Campos a intrată în fran couă escortă. Comisarul special din Saint- Jean de Luz a arestată pe generalulă carlistă Castella. Să anundă din Madrid cu data de 21 : Să crede că Don Carlos a eșită din Spania. Opunerea cetății Tolosa nu va ține multă. Carliștii din Navara sunt pe deplină demoralizați. Armata generalului Primo de Rivera a ocupată mai tote forturile carliste din Navara, artileria din trei forturi cari apăraă Estella a căzută la mânele săle. Printr’u recunoscere făcută la Amercons, s’aă găsită părăsite 20 tunuri de calibru mare, mai multe mortiere și ună mare numără de dbusuri aruncate în fundură prăpastieloră. Totă armata din Guipuzcoa înaintăză spre Tolosa, spre a răspândi rămășițele armatei carliste cari sunt adunate în jurul acestui orașă sau fugite în munți. Regele a luată comanda armatei de Nord și generalul Quesada a fost numită șefă de stată-majoră. In ziua de 10 Februarie cetatea Estella s’a picaauu raia cuuaipuții , în momentulă cândă generalulu Primo de Rivera era să ’ncepă aiei bombardare. Trupele carliste, bătute la Plata și Vera au trecutu în Francia , în cea mai mare desordine. Austro-Ungaria. — Arhhiepiscopul Ledochowski sosindă în Cracovia , antica capitală a Jageloniloră, a fostă primită cu mare pompă, țarulă Germania zice că totă nobilimea, poporulă, diferite deputațiuni și asociațiuni să ’mbulgină în calei, pe cândă sunetele clopotele tuturorü bisericeloră făceau să vibreze aerulă. Uă telegramă din Viena către Gazetta Naționale anundță că guvernul austriacă na vă fi privită cu ochi buni acesta manifestare politică și națională și cară fi notificată fostului arhiepiscopă de Posen, ci a părăsi tentoriul imperiului austriacă. Ministrul de interne a presintată în camera deputații oră uă proiectă de lege pavitoră la ajutorele ce trebuie să se dea poporațiunii oră indigene din Galicia. D. Gr. Triandafil, consilieră municipale, ne trămite să replică la aprecierile ce amă făcută primei sale epistole. Publicândă-o mai la vale, alegătorii potă vedea că d-sea nu ne spune nimică nou, nu aduce nici ună argumentă decisivă spre a demonstra că listele electorale ale anului cuvinte au fostă făcute astfelă încâtă se ne dea dreptulă d'a nu zice cea a ce amă ^isă despre ele. Din contra, din ultima epistolă se constată și mai bine câtă de mari au fostă încurcăturile produse de sistema adoptată de d. Triandafil în întocmirea acestoră liste, sistemă d’a scote pe unii alegători dintr’ună colegii ș al trece intr altulu, d’a șterge pe alții cu totul ș’a nu’i mai trece în nici unuiă, fără se aibă în contra le nici contestațiune, nici acte de decese, nici cereri de strămutarea domiciliului politică, nici sentințe infamante. După litera legii electorale, d. Gr. Triandafil, licențiată în dreptă, trebuia se scie că consiliele comunale nu potă, după articolul 41 din legea electorală, se scotă din listele electorale de câtă: „1. Pe cei morți; „2. Pe acei a câroră înscriere se va fi declarată nulă de autoritățile judecătoresci. ..3. Pe aceia cari voră fi perdută vr'una din calitățile cerute pentru a fi alegători." Apoi, „ștergerea numelui alegătorului care a figurată în lista anului precedinte, trebuie — după articolul 42 — să se notifice alegătorului ștersă în intervală de trei cile de la data afișării listeloru, arătândă și motivele ștergerii sale. Doru d. Triandafil <jice în prima’i epistolă: n’amă scosă din liste pe alegători, ci numai iamă „remaniată". Ce va să jică case chiară a remănia, adică a strămuta p’ună alegătorii dintr’ună colegiă, unde se cuvenia se stea după lege, ș’a’lă pune într’altulă și mai cu semn într’unulă de gradă inferioră? Acesta nu ecivaléza c’uă scutere sau ștergere ? A trece, de exemplu, 10, 20 sau 30 alegători din colegiula I în colegiul ală douilea, acesta nu este a decide pote chiară de sortea candidațiloră ce s’ară pune în acelă colegiu, în casă de alegeri? S’a ștersă d. Ionă I. Grădiștanu din colegiul ală III, suburbia Colțea, unde figura ca profesiune liberă,—recunosce ănsuși d. Triandafil, — doru s’a trecută,—adauge d-sea,—in culorea de Galbenă, în colegiul IV. Cine a cerută acésta ciudată remaniare ? D. Grădiștanu ? Nu. Vreună cetățână alegătoră prin conte« Nn AJbrinoX clo oo o’oj ștorsu ex-oficio din colegiul III și pe ce temeiă s'a trecută în colegiul IV? „După darea cu care figureza în volă, respunde d. Triandafil prin ultima’i epistolă, fiindăcă nu ne-amă adusă aminte că d. Grădișta nu e ingenioră (presupuindă că trebuia se scimt acesta).“ Mai ântâiă consiliul ă comunale astăzi nu póte pune la îndouială datoria d’a cunosce că cutare locuitoră din capitală e ingeniară și cutare medică, căci are în mână rolurile de contribuabili, din cari póte afla cine suntă ingeniari, după patente. Apoi, în casuță de fac să dărnănă de smințire d-lui Triandafil prin însuși d. Triandafil, care în lista celoră scoși, No. I din culorea de Roșu, trece pe I. I. Grădiștanu în suburbia Colțea ca scosă, dérii nu uită a’i pune în parentesă titluri de ingeniară. Se aprecieze ânsuși d. Triandafil acesta remamiare. S’a scosă d. ingineră Mincu, supt cuvântă că s’a strămutată în Focșani, ne spune d. Triandafir. Primit’a ensă d-sea vr’uă declarațiune din partea acestui ingineră că’și alege domiciliulü politică la Focșani ? Déca n’a primită, consiliulă comunale nulă putea șterge ex opera. D. Alesandru Racovicanu, profesorii, s’a scosu din suburbia unde era și s’a scrisă „la Măntulesa", neffice d. Triandafil în prima epistolă. Cântarămă la Mântulesa și nu să găsirămU; acum ănsă, d. Triandafil rectifică prima afirmare, cicondu că d. Racovicanu e înscrisă la Caimata. Cântarămă și ’n acesta suburbia, în lista și rândură ce ne desemnă d. Triandafil și găsirămă nu pe d. Aiesandru Racovicenu, ci pe d. „Aiesandru Racoviță prof.d. Putea vota d. Racovicenu dreptă numele d-lui Racoviță, cândă ară fi presidată biuroală însuși d. Triandafil? Nu negreșită. Era mai bine dorit ca d-sea să fi lăsată pe d. Racovicanu neremaniată. Totuși énsé acésta eróre să póte trece. Ceea ce nu pre să póte trece e, de exemplu, erórea făcută cu d. doctoră Zițeos, care nu s’a trecută nicăieri. D. Triandafil scuseza prin prima epistolă acésta eróre pe argumentulă „că d. Zitzeps nu figurézá în roluri, fiindăcă doctorulă, ca militară, își plătesce dările la ministerul de resbelă". Respunde mă acestui argumentă că consiliul comunale n’avea să cerceteze unde își plătesce contribuțiunea d. Zitzeps, pe câtă timpă profesiunea sea de doctoră îlă scutesce de censă pentru a fi așezată în colegiul III. D. Emilă Costinescu, din causa remaniării dintr’uă suburbia într'alta, s’a trecută supt numele de Emilă Constantinescu. Ințelegemă pâne la ună pontă ș’acestă eróre, fiă de transcriere, fiă de țipară. Nu înțelegemă casé ca remaniarea să se întindă pân’acolo d’a’să trece din colegiul III în colegiul IV. D. Triandafil ne spune prin ultima epistolă „c’acestea suntă câteva ei ori cari s’aă putută strecura în liste". Cine și ce ne garantezá énse că daca fiecare alegătură ară fi fostă pusă în posițiune și ’n putință d’a observa listele remaniaților d-lui Triandafil,n ară fi dovedită numerose cazuri de felulă acesta? Nu,jice d. Triandafil), acesta nu póte fi „și primescă a face verificarea listelor, cu ori cine veți bine-voi a delega și supt orice pedepsa veți voi a impune." In adevără, acestă sursă ară fi fórte comodă, și mărturisimă că de s’ar compune chiară de noi înșine, amă da d-lui Triandafila totă absoluțiunea, căci ară fi peste putință ca uă simplu particularii ae perce, face ceaa ce n’a fostă în stare se facă până a§i consiliulă comunale cu tóte mijlocele și cu toți aginții de cari dispune. Se sperămănnse că d. Triandafil, membru al consiliului comunale, va face d’aci înainte împreună cu colegii și subalternii săi ceaa ce ne propune nouă, căci acea e și datoria și răspunderea. 11. D. Emilă Costinescu, aceași listă, sub. Batiștea, la rendulă ală d-lea. Doctorulă Ralotă nu se scie cine este. Pe d. I. Mincu, inginerulă, nu’să mai căutați, amu aflată că s’a strămutată în Focșani. In aceași categoria trebuie se se afle și de Al. Constantinescu, ingineră, pe care, după tóte stăruințele puse, nu l’amă putută descoperi. Acestea sunt personele pe cari le indicaț îj nepăstuite,—și vedeți că din aceste liste, de a căroră trimitere ve rogă a acusa recepțiune prin stimatură d-vostră ,jără, nici una n’a fostă sacrificată. Acum, fiindă c’amă dovedită că n’amă spusă neadevăruri, permiteți’mi a mai adăuga câte-va cuvinte. Ați ve^ută că de la începută amă spusă că suntă departe a nu recunosce c’a putută să se strecore în liste câte-va erori, câte-va omisiuni; de exemplu s’a tipărită in locă de Emilă Costinescu Emilă Constantinescu, séucă d. Ionă I. Grădiștenu, în loc d’a se trece in col. III, unde trebuia înscrisă ca ingineră, s’a trecută in col. IV, după darea cu care s’avea jută figurândă în rolă, fiindăcă nu neamă adusă aminte că d. Grădiștenu e ingineră (presupuindă că trebuia să scimă acésta). Acestea suntă erori ce se potă comite la oă verificare de 6000—7000 înscrieri, fiă din partea aceloră cari facă verificarea, fiă de impresiunea numeloră. Legea dérü s’a temută de acesta, și d’aceaa a prevăzută contestațiunile fiă la comună, fia la tribunali. Dére cea a ce n’amă putută admite este d’a mi se <zice c’amă făcută acésta cu precugetare pentru a falsifica listele , contra unei asemeni acusațiuni amă protestată de altminteri, déca sciama că n’ațî avută intențiunea d’a ne presinta pe noi ca falsificatori, ci listele redactate de noi... atunci nu mai ziceamă nimică. D’asemenea nu potă primi in sarcina nostră proporțiunea erorilor ce se găsesce în liste după cum o stabiliți, de 5 la 20, aprindă 5 pe semn d-vostră și dându-ne nouă restulă de 15, vă faceți partea leului. Faceți bine socotela, verificați listele cu atențiune și veți vede că reală semnalată de d-vostră și care esiste in liste, nu e contra nostră, nici în proporțiunea de 1 la 20. Ca cetățână, primescă a face acestă verificare cu ori cine veți bine-voi a delega, și supt orice pedepsă veți voi a impune. In fine, domnulu meă, primescă, cu bucurie, partea finale a apreciațiunilor d-vostră asupra scrisorii mele, d’a lăsa lară parte bănuielele de intențiuni rele a unora contra altora ș’a căuta cu toții a îndrepta răulă. — Aci sunteți in adevără și pe acestă tărămă nu voiă lipsi nici-vă dată. Primiți încredințarea simțiminteloru mele stima și considerațiune. 1876, februariu 11. Gr. Triandafil. Iarăși despre adusurile portăreiloru din Ilfovu. D-lui redactorii alu ROMANULUI. Domnule redactore, Conformu promisiunii ce vara dată prin epistola mea publicată Instimabilulu d-vóstră Ziaru de la 6 cuvinte, am onore a vă trimite pe lângă acesta amănuntele promise și vă rogă a le da publicități, pentru care vă mulțămescă mai dinainte. Bine-voiți vă rogă, die redaetore, a primi asigurarea predistinsei mele stime. Domnule redaetore, 1. Gorgescu. Afirmă cu satisfacțiune că C. Dumitrescu, casiarulă corpului portăreiloră, despre care am vorbită în scrisorea precedintă, în urma unei constatări legale făcută d’ună d. procuroră ală tribunalului îiforă, că numitură a sustrasă din casa de terți a corpului portăreilorură recipisă a casii de depuneri în valore de lei noul 7600 și c’a falsificată ună mandată ș’uă adresă a corpului, cu care modă a rădicată banii de la casa de depuneri, este depusă la Văcărescu de către d. jude instructorii Ștefănescu. Uă dată constatată acésta de d. jude instructoră, ne întrebămu : cum s’a pututu sustrage de C. Dumitrescu acea recipisă conservată în casa de seră și ale cărei chiăi suntă păstrate de d. portărelu comptabile, de d. Constantinescu? Cum Dumitrescu a putută să ’și procure acelă mandată, pe cândă elu se taie dintr’uă registru cu matcă păstrată totă de d. Constantinescu ? Ore să nu fiă acésta uă misteră? Și ’n totă casuță, după disposițiunile art. 203 din coduru penale, d. Constantinescu este pasibile d’acelu articolă, căci elă sună astă-felă: „La întâmplare de sustracțiune, ascundere și desființare de înscrisuri, de lucrări sau de procedură criminale sau de alte hârtii, registre, acte și ilucrări puse în arhivă, în cancelaria, ori în alte deposite publice sau date în păstrare unui funcționar publică, pedepsele voră fi pentru grațieri, portărel sau alți depositari, cari n’au avută cuviinciasa îngrijire, închisorea de la 1 lună până la mnă ană, și amendă." Urmezu dorit ca judecătorul de instrucțiune să facă uă strictă aplicațiune citatului articol, căci numai astăfelă societatea și opiniunea publică voră fi pe deplină satisfăcute. Să venimă acum la d. șefă ală portăreiloră, Al. Costescu, pe care să întrebămă: ce interesă a avută d-sea d’a țină la poștă pe numitulu Dumitrescu , căci ordinulă ministerialul justiției din luna Augustă, anulă aspirat, îi cerea categorică a depărta la momentă pe numitulă din postură de casiară, pentru c’a comisă delictulă de percepere de tase ilegale în prejudiciulă d-lui Th. Mehedințanu? Să nu fiă óre ș’aci órecum un mister ?Astăfelă fiindă, și conduita d-lui șefă ală| portăreilor, Al. Costescu, nu este mai puțină culpabilă în casuță acesta, pentru că, în contra ordinului ministeriale, a ținută la poștă pe ună funcțională abusivă, încă protegiată ală d-sele. Este deja logică ca totă suma delapidată și sustrasă de C. Dumitrescu, pe care numai d-sea l’a ținută în funcțiune, să fie plătită de d-sea, pe lângă care apoi și parchetulü urmeza a ’și face datoria d’a’să urmări pentru delictul de adasă de putere. Crezândă că sunt suficiente aceste amănunte pentru d. Al. Costescu, șef portărelu, d. Constantinescu, portărelă comptabilă, și C. Dumitrescu, casiară, reviă la d. șefă ală portăreiloră Curții de apelă din Bucuresci, I. Rădulescu, care este capulă portăreiloră din acestă distinetă și totă’ d’uă-dată capulă abusuriloră ș’ală abusătorilor d; éce dérü în resumatu faptele comise de numitulă : 1. Primesce de la d. N. Bălășescu, cu recipisă No. 1915 din 1 Septembre 1873, lei vechi 6 par. 10 pentru 3 citațiuni și lei 32 transportă, anuleza chitanța, fără ca acești bani săi verse în casa corpului. 2. Idem de la G. I. Panculei vechi 15, cu recipisă No. 1871 din 25 August 1873, pentru două copii de petițiuni, comunicate d-lui G. Belgasoglu și Em. P. Pache ; totu de la acesta a mai primită taxa mai multoru citațiuni și copii de decisiuni, fără a libera diitanță. 3. Lei vechi 60 de la d. C. Naum, cu recipisă No. 1933 din 4 Septembre, transportuli la comuna Cociocu, (dosarul Curții, secțiunea II, No. 456„). 4. Idem de la d. Gr. Caracașă, cu recipisă No. 1942 din 5 Septembre, lei 72 pentru transportulu a 40 citațiuni la comuna Greca. 5. Idem de la d. Triandafil Constantină, cu recipisă No. 2002 din 5 Septembre, lei 24, transporturi la comuna Gruiu sau Măgurelele. 6. Idem de la d. N. S. Ciocianu lei 24, cu recipisă No. 1943, transportă la comuna Balotesti. 7. Idem de la d. H. Fin zis cu recepisa No. 2043, lei vechi 6 par. 10 pentru 3 citațiuni făcute și chitanța anulată. 8. Idem de la d. I. Dimandescu, cu recipisă No. 2076, lei vechi 48, transportă la comuna Ilfovă. 9. Idem de la d-na Maria Buéscu lei vechi 96 pentru două transporturi cu Triandafil Constantin și citațiuni în mai multe rănduri, fără să dea recipise. 10. Idem de la d-na Maria Petropopescu, cu recipisă No. 1864, lei vechi 72, transportă la Oltenița. 11. Idem de la Eforia spitalelor, lei vechi 96, cu recipisă No. 2180 din 1 Octombre 1873, cu locuitorii din Chirnogi. 12. Idem de la P.Lebovici,dosar D-lui redactorii alu ROMANULUI. Domnule redactore. Fiindu-eâ declarați neadeverată afirmarea ceama făcută că din cetățenii sterși din listele electorale se găsescă înscriși in alte liste, la domiciliulu lorü sau acolo unde plătescu dările, îmi permită a ve trimite aci alăturatele liste, în care veți găsi pe : 1. Doctorulă Marcovici trecută în lista No. 3, colegiulű III, culorea galbenă, în suburbia Brezoianu, al 2-lea la rondu. 2. Mișu Scârna aceași listă, aceași suburbiă, la rondul 26, după doctorulă Marcovici. 3. Uoscache Georgescu, advocată, în lista No. 1, colegială III, culorea de negru, suburbia Neguțătorii, alü 3-lea la rendű. 4. 1. Capșa, in lista No. 1, colegială III, culorea albastră, suburbia Slobozia, la rândulă 25. 5. Doctorulă I. Polizu, lista No. 1, col. III, culorea de roșu, suburbia Domna-Balașa, la rendulă 5-iea. 6. M. Bacaioglu, lista No. 2, col. III, culorea de galbena, suburbia Caimata, la findulă ală 16-lea. 7. Alesandru Racovicanu, profesoră, trecută în lista No. 2, col. III, în aceași listă, suburbia Caimata, la rendul 16. 8. Vasile Mamiu advocată (nu Vasile Marin cum arătați din eróre, asemenea advocată nu exista), e trecutu la col. III, lista No. 1, culórea galbenă, sub. Batiștea, ia numeră ală 37-lea, la rendű. 9. D. Urșianu e trecută în col. II, lista No. 2, culórea albastră, sub. Staicu, ia rSnduiă ală 2-lea. 10. D. Ionu I. Grădiștanu, în lista No. 2, col. IV, culorea de galbenă, sub Biserica Enii, la rendulă al 2-lea.