Romanulu, februarie 1876 (Anul 20)
1876-02-21
ANULU ALU DOUE pECELEA TOIE8CE ȘI VEI PUTEA ANUNȚI URI Linia de 30 litere petit, paginea IV,— 40 bani. Deto-------— — paginea III, 6 lei. — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Jianului. LA PARIS la Haras, Laffite et Cune, 8 Placa de la Bourse. LA LONDON, la d. Engine Micoud,No. 81-A Fleet Street, London E. LA VIE NA, la d-niî Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articlele nepublicate se ardă. 20 BANI EXEMPLARULU Redacțiunea $i Administrațiunea strada Domnei No. 14 SERVICIULU TELEGRAFIUU ? ALE «ROMANULUI». Petersburg, 3 Martie. — Agentură diplomaticü ală Rusiei în Muntenegru a fost însărcinată d’a se opune partitei resbelnice ș’a sprijini pe principe contra uneltirilor și partitelor”. Guvernulă rusă i-a declarată că va retrage mâna’Iji protectóre déca Muntenegrulă s’arătașa se fiă tSrezü în provocărî. Principele Nikita a făcută declarațiuni satisfăcătore. SAMBATA, 21 FEBRUARIE, 1876. LUMINEZATE ȘI TEI FI ABONAMENTE In capitale: una ană 48 lei; șase luni 24 lei, trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. In districte: una ana 54 lei; șfce luni 27 lei; trei luni 14 1 ° 1;uă lună 5 lei. Pentru tote țerele Europei trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea siariului. LA PARIS, la d-nil Darras-Hallegram 5, rue de l’ancienne comedie, și Havas, Laffite et C-nne, 8 Place de la Bourse LA VIENA, la B.1. Popovici, 15 Fleisehmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 26 BANI ESEMPLARULU innimri 20 fauraru illiliUUElijlil. 3 MARȚIȘORU Averea publică scade necurmată c’uă proporțiune crescénta. Cheltuielile se sporescu pe totii anulu. Deficitele s’acoperă prin noui Împrumuturi, cari marescü cheltuielile, pe cândă veniturile scadă din causa grelelor imposite, a sărăcirii generale și a feluritelor abusuri carii paraliseză producerea. Acestă durerosă adevără îlă pu * serămă pe totă anulă jsuptă ochii publicului. Cifrele vorbiră în elocin»teleforă limba giă; guvernul d-lui Catargi le negă necontenită și porunci supușilor, sei se sugrume și cifrele, precumă sugrumaseră și vocea națiunii. Suntă împrejurări în cari națiunile se lasă se fiă sugrumate; totădeuna case după ună timpă, mai multă sau mai puțină lungă, presiunea produce spresiunea, care sfărâmă în proporțiune cu puterea ce avusese presiunea. Cifrele se sucescă și densele de către guvernele despotice; peste câtăva timpă énse sărăcia copleșesce pe toți, și adesea sprosițiunea financiară - este-ni-se acesta spresiune—este mult mai sdrobitore decâtă spresiunea politică. Scința guvernamentale a d-lui Catargi a fostă d’a lovi pe oricine s’abate din ordinile sale. Națiunea nu voia se aibă de represintanți ai iei pe servitorii d-lui Lascar Catargi; elă o lovi prin bandele sale, și le deteloră drepturile unei națiuni Întregi. Din cândă în cândă câte unul din miniștrii sei se -ncerca a se opune la câte ceva; în momentă elă fii lovită. Cretzulescu, Costa-Foru, Tell, Mavrogheni, Boerescu, Cantacuzino, toți ție căzură prin lovirea d-lui Catargi, fără ca nici unul din aceștia se fi fostă respinsă nici chiară de către chiamații primului-ministru. Lovindă necontenită națiunea, sărăcindă-o și destrugfindă-o, cu aprobarea membrilor din partita guvernamentale, d. Catargi lovi firesce și dintre cei carii îlă serviră în acțiunea sea de distrugere, până ajunse la însuși președintele Camerelor séle , care la rândul ă sau trebuia se cadă din momentul ce cuteza se nu mai voiască a fi la tote servitorele sau smerită. Lovirile ce detect. Catargi celoră cari snă servită, mai multă saă mai puțină, ca instrumente de distrugere, suntă negreșită logice , și ’n orice casă nu este acesta cestiunea ce póte interesa națiunea. Ceea ce ne preocupă și trebuie să ne preocupe este d’a cunosce câtă se póte mai bine situațiunea presinte ș’a căuta cu toții mijlocele de cari putemă dispune, ș’acele ce fiăcare ’i ni le va oferi, spre a opri, pe câtă mai este prin putință, peirea țârei pe tărâmulb financiară ca și pe celă politică. După uă necontenită afirmare , chiară prin mesagii domnesci, că bugetele se voră ecilibra și că s’a sfirșită și cu sporirea impositeloră și cu împrumuturile, d. Strat, strimptorată de lipsă de bani pentru a satisface cerințele regimunul Catargi, prezintâ uă situațiune financiară prin care acasă chiară oficialemente, ună deficită de 28 de milione, și cere ună împrumută de 30 de milione , plus 50 de milione pentru afacerea Crawley. Pressa, vorbindă astăzi de mărturirea ce făcu d. Stratifice : «Elă are aerulă d’a veni ea mă felă de Missia spre a arăta adevărulă și noua sea direcțiune financiară. In acestă a d-lui magică arătare pare că espune cifre noui, necunoscute deja, deficiturî și lipsuri pe cari numai dumnelui le-a descoperitii, în fine oă stare de decadință financiară, închiriată acumă de cinci ani de guvernare a d-lui Lascar Catargi. «Nu scimă decă d. Lascar Catargi este destul de măgulită d’acestă stransă posițiune și ciudată laudă, ce face colegului săi de cinci file, dumnelui, care a administrată țara de cinci anĭ.» Nimene nu se mai intereseza acumă d’a mai desbate întru câtă este culpabile și răspuniétorie d. Lascar Catargi, și ’ntru câtă aă partea loră de respundere și miniștrii săi în acești cinci ani de dilapidare. Opiniunea publică fișată in acesta privință, ceea ce ne interesezâ este numai că deficitele poné ieri negate, chiară prin mesagii, suntă acumă în bună parte oficială mărturite. Prin urmare națiunea póte trece acumă, și ’n modă oficiale, în partita Lascar Catargi. — Risipă, dilapidare, ruinare a averii publice. — Totă astăzi Pressa, spre a dovedi că guvernul o cunoscea, dară cu precugetare ascundea, chiară in celă din urmă mesagiă domnescă, trista stare a financieloră, publică ună referată ală d-lui G. Cantacuzino cu data de 5 Novembre 1875. Vomă reproduce și noi în curându acestă referată, îndată dup’acela ală d-lui Strat, și astăfelă domnia d-lui Catargi, ș’a celoră cari l’aă susținută și încuragiată, va fi jefuita pre-cumă de către enșii servitorii săi politici. Se ne permită casă se reproducemă aci numai câteva linie din referatur d-lui G. Cantacuzino de la 5 Novembre : „Recunoscă că situațiunea în care „ne aflămă este dificile, suntă însé „mulțumită că celă puținii avemă „imensulă avantagiă d’a oscunosce, „timpul” și miijlocele d’a o ameliora." D. Cantacuzino fiindăcă mai spera că totă ar mai fi încă cu putință să i se mai îmbunătățască situațiunea, fu lovită; d. Catargi reveni în odaia chiămațiloru séi cu d. Strat, și ’și urmeza calea. Câtă timpă éase va mai merge și cumă se va sfîrși asoluta sea domnia ? Neputînda prooroci, trebuie se cercetămă, se cugetămă, ceaa ce adese este ca și a prooroci. D. Lascar Catargi a fostă a tâtă putinte prin protecțiunea străină, prin Randbillet, cumă spunea ieri Alegétorulu liberii. Tocită case cu totulă Handbilletulu Catargi, teșc berâua nemțască, se dete acumă, pe câtă s’afirmă, d-lui Cretzulescu. Isbuti-va d. Catargi se promită și se de Nâmțului mai multă și mai sicură de câtă d. Cretzulescu ? Ună ană de iile trecu de cândă «Jiceamă aci miniștriloră — cu cine ați mai rămasă? — . Acumă ănșii acei miniștrii, și cu președintele permanente ală Camerelor cincenatului, Zică d-lui Catargi — cu cine a’i mai rămasă ? — Cândă noi făceamă acesta întrebare, eramă luați în derîdere de către servitorii catargiesci. Ei ne ziceaă încă: — A voiți răsturnarea d-lui Catargi ? Ei bine, sunteți anti-dinastici. Nu voimă se cercetămă decă scriă ceva și daci făceam bine acei domni cândă identificaă cu Domnulă pe d. Catargi, și sistemarea guvernamentală cu drepturile unui Domnă constituționale. Scimă numai că noi nu le vomă întorce astarji acusarea, fiindăcă nu voimă a combate pe protivnicii noștrii cu arme rele și periculose și fiindă-că este cunoscută, cumă arătarămă și mai de ună-^i, că regii nu cadă prin oposițiunea partiteloră, ci numai prin propriele loră fapte. Vomă zice éase, ș’avemă datoriă în interesulă publică se chemă nouiloră oposanți de astăzi . Cumă puteți spera că veți răsturna pe d. Lascar Catargi prin chiămații săi din odaia sea? Negreșită că incarnarea d-lui Catargi ș'a chiămațiloru săi, în d. Brăiloiu, este uă lovire de mórte ce s’aă dată ănșii in ochii națiunii. Cumă case de ani mulți regimulă s’a despărțită de bună-voie de națiune; cumă totă ce-a făcută și face nu s’a făcută cu dênsa ci fără ea și contra iei, este ’nvederată că totă așia va face și an i, și mâne și poimâne, pene ce va aduce dureresa și teribila oră a desperării. Chiămații d-lui Catargi, la rândul ă loră, sclindă bine că nu națiunea ci elă i-a chiămată, i-a gratificată și că totă elă îi va gratifica, este forțe naturale că voră găsi că le este mai bine se mergá cu d-lui de cât de cu doi. Dumitru Ghika, Boerescu, Meitani, Ventura și companie, și chiară de câtă cu d. Cretzulescu, afară numai decă ânsuși d. Catargi va voi să le poruncescá se mergu cu celă care are astăzi favorea d-lui Bleichröder, care pate să le fie mai producătóre de câtă le-a fostă aceaa a d-lui Crawley. Conclusiune. Oposițiunea cea nouă din Odaia Catargi nu póte să’la restórne, și mai puțină încă sé facă prin ea ânsăși apelă la națiune. Intorcându-ne spre d. Lascar Catargi, îi vomă zice: Ai avută atâția ani domnia asolută, fiindă c’ai sugrumată națiunea. Ai putută se sugrumi națiunea, fiindă c’ai profitată de epoca critică din afară, de periada de amețită și pirotela prin care trecă uneorî tóte națiunile, și fiindă cai avută în favore’ți divisiunile partitelor naționale , nepăsarea nouelor, generațiuni, și bărbați ca d-nii Cantacuzino, Manu, Gradistenu, Dumitru Ghika, etc. etc. carii.............din diferite cause, aă căzută în păcatură d’a nu mai vede ș’a nu mai înțelege peirea. Ce vei face case acumă cândă toți aă înțelesă, toți te-aă lăsată și toți aă sfîșiată și sfîșie pe totul fina mantia suptă care se nvăluise regimul străinismului ș’ală despotismului,zicându că este regimul ordinii ș’ală stabilității ? Admitemă că vei dobândi totă ce vei cere in renumita’ți odaie, președintă de ilustratură d. Brăiloiu. Cumă faci cnse se nu vei fi că este peste putință se mai esecuțî legile eșite din acea fabrică? Cumă faci se nu te convingi că celă mai puțină nici uă para nu vei putea dobândi de la națiune? și scli că nimică mai lesne pentru uă națiune d’a ’nchide punga, și că nici ună guvernă, fiă chiară condusă de inteligința unui Lascar Catargi, și de puritatea unui Brăiloiu, nu póte trăi fără bani și nu póte împlini bani de la uă națiune care nu va mai voi sede. Câte-va cuvinte încă pentru întrega sistemă, pentru regimulă domnitoră, ș’acesta pentru ca sé fiă bine constatată de toți, amici și inamici, că pene ’n capeta neamă împlinită datoria, că cu prisasă pe toți iamă prevestită. Avemă cu noi Camerele, ne pică de mai mulți ani consilierii tronului. Dară națiunea nu este cu Camerele vóstre. Nu ne pesa, răspunse mereu puterea esecutivă : pe câtă timpă amă Camerele, suntă puterică. Eco ce respundemü. La 1808 Senatul lui Napoleone I îi zise : „Sire, Senatulă vine se presinte Maiestății télé imperiale și regale tributură respectuasei sale recunoștințe. “ Altă dată: „Politica poporului francesă este identică cu politica Maiestății télé. Resbelulă contra Spaniei este politică, este justificată, este necesariă.“ Aceiași Senatori: „Napoleon a pusă culme nenorociriloră patriei. Prin abusură care a făcută de tóte mijlócele ce i s’aă încredințată, în ómeni și ’n bani, prin mai multe măsuri prin cari a ruinată orașele și satele, etc. etc., se decretă căderea lui ș’a dinastiei sale. “ Rugândă pe consilierii tronului se ’și aducă aminte că în ziua de 11 Februarie 1866, Camera lui Cuza decretă că cei carii l’aă resturnată aă bine-meritată de la patriă, le presintămă salutările nóstre, uă societate; ea caută încă mă guvernă. Cu aceste cuvinte Prévost- Parados resuma istoria politică a țarei sale în acestă secolă. Pénciers revoluțiunea franceză produseseră ordine de lucruri socială, dară nu fciuse se producă uă ordine de lucruri politică durabilă. Prin alegerile din urmă, Revoluțiunea începută la 89 se termină, și Francia devine oă Republică stabilă.. Francia se redesceptá! Nu Francia clericale, reacționară a Burbonilor ; nu Francia orgoliosǎ, coruptă, năvălitóre a imperiului, nu Francia utopista și violentă, ci Francia raționabilă, temperată, liberală, constituțională, republicană.... Acésta Francia, astă-felă cum s’a redesceptată prin alegerile de la 20 Februarie, o salutămă ca ună gagiă de pace între națiuni și de largă progresă pentru umanitate." L'Italie se esprimé astă-felă: ......Satele, cari se consideraă ca infendate mai dinainte la tóte ideiele reacționare, aă dată sufragiele loră unorăameni inamici ai tuturorăexagerațiunilor și francamente legați de ordinea actuală a lucrurilor ă. ....„In ultima analiză, însemnarea acestui scrutină este consacrațiunea definitivă și consolidarea regimului republicană în Francia ; ea este precum coronarea revoluțiunii de la 4 Septembre 1870. „Credemă că acestă evenimentă trebuie să fie salutată cu satisfacere de amicii Franciei și de amicii păcii. Regimul actuale e incontestabile acela care dă mai multe gagie menținerii păcii, căci uă nouă scuduire politică, oricare i-ară fi caracterul ul reSpitalulu, On-A fi aruifi cată de sigură orecare turburare și orecare eșuațiune în relațiunile Franciei cu celelalte puteri." Uă telegramă din Guadelupa cu data de 27 Februarie anunciă că acesta colonie a alesă senatoră pe generalul Lasaille. D. Gambetta a plecată la Lyon spre a vorbi din nou alegătorilor, și a consilia pe republicani de tote nuanțele asta uniți ca și până acum. Spania.— Camera Spaniei s’a constituită definitivă supt președința d-lui Posada Herrera. D. Castelar, deși a depusă jurămăntală prevăzută de Constituțiune, pentru a putea sta în cameră, totuși a protestată în urmă contra acestei formalități cerută de la deputați. Generalele Pavia, vorbindă de lovirea de stată de la 3 Ianuarie 1874, a zisă c’a fostă constrînsă s’o facă, cu mare părere de reä, și că va da explicări mai târziu în acesta privință. Ziarele spună că pene acum să depusă armele are 4.000 carliști și că supunerile continuă. Italia. D. Sella se află de mai multe Zile la Viena. Însărcinată se termine cestiunea căiei ferate austriace care face parte din rățălia italiană, și se ’ncepe negocierile pentru tratatul de comerciă, cari se întrerupseră momentană. Se mai vorbeste la Roma că d-sea este însărcinată și c uă misiune secretă privitore la cestiunea Orientului. Poporațiunea Romei continuă a suferi de lipsă. Consiliul municipală a votată suma de 380,000 franci pentru a se împărți ca milă cerșetorilor recunoscuți de congregațiunea de Caritate. Regele a primită la Neapole, în audiență solemnă, ambasada birmană, care i-a încredințată oă epistolă autografă din partea monarhului Birmaniei. 2 ore. In ședința de astăzi, d-nii «chiămațî» au acordată concediu d-lui D. Rosetti, an primită cu 61 bile albe pentru și 11 negre contra proiectul de lege pentru poliția și esploatarea căieloră ferate, la a căruia votare, în ședința precedinte, s’a constatată că adunarea nu mai era în numeră aă votată asemenea cu 72 bile albe pentru și 8 negre contra proiectulă pentru modificarea unor articole din legea relativă la numirea și înaintarea în funcțiunile judecătoresc aă proclamată colegi ai d-loră pe d-nii Efrem Ghermani și Iordache, ca trimiși de coleg. II de Teleormană și Bacău; aăvotată cu 66 bile albe pentru și 8 negre contra proiectulă prin care se autoriză epitropia casei sf. Spiridomă din Iași a vinde proprietățile mici ce are și a cumpăra imobile rurale. Francia.— Presa europena continuă a aprecia resultatele scrutinului de la 20 Februarie : 11 Diritto din Roma ”jice : „Revoluțiunea francesă a fundată