Romanulu, februarie 1876 (Anul 20)

1876-02-23

ANULU ALU COPE­ ț­ECELEA VOIESCE ȘI TEI PUTEA A­N­U­N­Ț 1 A­R­I Linia de 30 litera petit, paginea IV,— 40 bani. Deta — — — — paginea III, 6 lei. — A se adresa: 15 ROMÂNIA, la adm­inistrațiunea­­ Jiarului. LA P­ARIS la Haras, Laffite et C­nie,8 Place de la Bourse, LA LONÖON, la d. Eugfene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA Y1ENA, la d-nil Haasenstein §i Vogler, Wallfischgasse 10. Articlele nepublicate se ardă. 20 BANI EXEMPLARULU Redacțiunea $1 Administrațiun­ea strada Rőmnel No. 1á SERVICIULU TELEGRAFICE ALU «ROMANULUI». Viena, 4 Martiri. — Sanatale a admisă convențiunea comercială închiriată cu Ro­mânia. Ministrul­ de comerciu a declarații solemni­ în privința articolului 6 că gu­vernul­ nu admite de­câtă interpretarea ca tóte concesiunile vamali ce să ară acorda altora state vor­ trebui a se acorda și Austro-Ungariei, care ară considera uă in­­terpretațiune contraria din partea Româ­niei ca uă rupere a convențiunii, și ’n a­­cestă casă guvernală va sei sa apere drep­turile onorii Austriei. Senatulă a admisă proiectulu de lege pentru emiterea rentei în aură. D. Leo Thun, ministrul­ de finance, res­­punjéuda unei interpelări, negă că forțele Austriei în privința impositeloră ară fi neputinciose, dară declară numai c’uă mare parte din contribuabil­ se sustragă de la plata impositeloră. Apoi adauge că refor­marea impositeloră, care e pe cale de a se face, va aduce Îmbunătățiri. Senatul ă a votată asemenea și imposi­­bură pe cota bursii. Reichsrab­ulă s’a amânată printr’ună decretă imperiale. Corespondența politică află din sorginte autentică că Porta a informată pe repre­­sintanți! puterilor­ și pe comisarii săi spe­ciali din Bosnia și Herzegovina c’a acor­dată insurgințiloră amnistiă deplină și im­punitate, eră emigrațiloră care s’ară in­­torce in patria, protecțiune contra tuturoră molestațiuniloră, distribuire gratuită de materială necesară pentru reconstruirea caselor­, semințele trebuinciuse pentru se­­mănatură câmpieloră, scutire de dijme pe anulă curinte și de alte imposite pe douî ani. Pe teritoriul­ austriacă totală e dispusă spre accelerarea întorcerii în patria a fu­­gițiforă. Î mmmi. 23 FAURARUI 6 MARȚIȘORU Dinastia Catargi este scuciuită din tote părțile de către chiar­ aceia cari au rădicat’o la domnia ș’aă pur­tată pe umeri atâta timpii a iei greutate. După lovirea ce­i dete d. Dumitru Ghika, președintele ediărnațilorii­sel­ écé acum âncă una din partea d-lui Alesandru Orescu, vice președintele celei­ 1­alte Adunări din palatulu an­­tichitățiloru. In ședința de Sâmbătă a acestei din urmă Adunări, unul­ din secre­tari dete citire următorii comunicări: « Domnule președinte, „Bine-voiți a interveni pe lingă onor. Senatu se mi primescă demi­­siunea din vice-președinte al­ Sena­tului. „Motivulu este că, în urma bla­mului ce onor, Senatu a dată minis­trului cultelor și și instrucțiunii pu­blice. Înlocuirea m­a este continuarea sistemei. „Blamulü nu s’a datü persóneí, ci sistemei ? „Prin biserică ne-am fi salvații na­ționalitatea ; prin instrucțiune ne vomü conserva libertățile publice. „Acesta fiindă nesocotită, eu, ca opresintante alu instrucțiunii pu­­lice, protestă și rogü pe onor. Se­natu a ’mi primi demisiunea.“ Demisiunea d-lui Orescu, în termi­ni­ clari în cari e redactată, după esplicările ce i­ s’au datü în desbate­­rile ce-au urmată-o și n urma vo­tului cu care ea fu respinsă, nu este, nu pute fi de­câtă reînouirea bla­mului dată de către majori­tatea Se­natului fostului ministru al­ instruc­țiunii publice, índreptata d’astă-dată asupra întregului cabinet”. D. Bîțcovenu a­­ sisi : „prin decla­­rațiunea noului ministru că nu vine ca inlocuitorii alți d-lui Maiorescu de câtă ca se'i continue sistema, d. O­­rescu , care a luatu cea mai mare parte la blamulü datü d-lui Maio­rescu, a fostă loviții în demnitatea sea de vice-președinte al ii acestui inaltu corpu“. Este déja clara că d. Catargi, a­­legêndü de colegii alüi séü p’unu omu care s’a declarat­ continuatorii ale sistemei d-lui Maiorescu, prin acesta a nesocotitü blamurü Senatului. D. Florescu, ministrul­ de resbelü, care singură se afla pe banca minis­terială cândü a ’nceput­ incidintele, constată că „în declarațiunile d-lui Orescu vede ce­va anti-constituționale, și că calea pe care se pune d. vice­președinte aru da nascere la unu conflictu, care nu crede se folosescă cui­va din cei cari l’arü provoca“. Prin urmare, ministeriul­, prin or­­ganulu d-lui Florescu, privesce demi­siunea d-lui vice-președinte al­ Se­natului ca unu actu care iubesce în guvernu atâta de tare, în câtu dén­­sulu ÎI dă calificarea cea mai gravă: acte anti-constituționale. Deci demi­siunea d-lui Orescu, chiar­ după cum o apreciază guvernulu, este una blama pentru densula. Doctorele Turnescu rugă pe d. Orescu să și retragă demisiunea, caci altu­feiü, prin decisiunea ce s’arü lua de Senatu, „s’arü da blamului care a privită pe d. Maiorescu uă altă semnificare“. Eco déra demisiunea d-lui Orescu dec­larată din nou că va fi unu blamu data guvernului, când Senatulă n’arti voi s’o primescă. D. Deșliu :" „Motivulă prin­cipală ce atinge d. Orescu în demi­siunea sea este totu acela­ ce l’a a­­vutu și d. Dumitru Ghika cândă a demisionată din președenția Cam­e­­rii“. Ce-a­u zisă d. Dumitru Ghika cându a părăsită fotoliulia președențială ? „Stabilitatea d-vóstră, domniloru miniștrii, a Începută se de râde pe­­riculose; guvernulu d-vostră a des­­prețuită rugăciunile Adunării și vo­­iesce a aduce țării lovituri materiale și morale; guvernulü d-vóstre a a­­măgită Adunarea și densa împreună cu guvernulu au încetată opiniunea publică, au acelatü fé­­a, au íaecatu-o în datorii. Mĕ retragă de la preșe­­dintă și trecu pe banca de deputată, pentru a nu mai lua asupră’mi e­­norma responsabilitate ce amu luatü pân’acum.“ Deci, după esplicarea d-lui Deșliu, aprobată de d. Orescu care esclama : „asta este, asta este“, demisiunea d-lui vice-președinte al­ Senatului este una blama, este una vota de neîncredere data guvernului intregü cu aprobarea marei majorități a Se­natului, de 39 bile albe contra 10 negre, prin cari s’a respinsă demi­siunea. D. Zisu adauge: „Ori-ce esplicări suntu de prisosii pe câtă timpii mo­tivele suntu bine definite în demisiunea dată în scrisă“. Domnul­ Panaitü Radu, zelosa sus­­ții­oră al­ guvernului, pronunc­ă la rândul- seü și explică că demisiu­nea d-lui Orescu este una blama data întregului guvern”. „Nu închideți desbaterea, <jice d. Panaiti Radu, căci Gestiunea propusă de d. Orescu e uă cestiune mult­ mai gravă de câtă védü c’o simte Senatulü. N’au vorbită pene acum de câtü oratori cari au susținută res­pingerea demisiunii, lăsați sĕ vor­­biască și oratori contrarii. Fiți drepți, n’am­ă trebuință a vé­r fi ce sé fiți și inteligințî. Cestiunea, repetă, e mai gravă de­câtă are aem­alü supt care ea se presintă. Eu vedü saci nu uă lovire numai în contra ministrului instrucțiunii publice, ci uă lovire și n contra președintelui consiliului, că ela­na schimbată sistema și că nu făcută de câtă s alegă persone cari se continue sistema ministrului blamată de Senată. Lovirea dorii se face și în persona președintelui consiliului și a întregului cabinetü. Veroga, prin urmare, nu închideți desbaterea ca să ne putem fi explica pe largă.“ Senatulă, auțiundă, închide desba­terea și precedenda la votarea, prin bile, a demisiunii d-lui vice-președinte, resultatulu este respingerea iei, deci blamulu data guvernului este pre­­cisata. Ea este cu atâta mai multü unu blamu datü guvernului, cu câtu d. primu-ministru, cu pensiunea citirii adresei d-lui Dumitru Ghika, prin care declara că stăruie în demisiune, £ise : „îmi pare bine că d. Ghika a de­clarat­ că nu voiesce a i se mai pune candidatura la președenție și că stă­ruie în motivele demisiunii sale. Gu­­vernul­ a susținută în cursă de 5 ani candidatura d-lui Ghika; acum d-sea voiesce ca situațiunea să fiă lămurită și d’acea­a declară că daca majoritatea ț­ară mai alege, in urma acusațiunilor, ce­a adusă guvernului, va considera acesta alegere ca uă ne­încredere, ca uă dislocare a majori­­tății în favor­ea președintelui care îi refuză concursul­ și și ară­ta demi­siunea, pentru că este anormală se cernuie la ministeră c­u un preșe­dinte care îi refuză concursul­.“ Aplicându­ deja aceste cuvinte la incidintele din Senatü, care a mănți­­nutu vice-președinte pe d. Orescu, în urma motivelor­ din demisiunea sea, și în urma esplicarilor­ și a apreciă­­rilor­ făcute acestei demisiuni atâta de către mai mulți senatori câta și de guvernă prin organulú d-lui Fio­rescu, cară se­­ ch­emă și noi cu d. primu-ministru. Menținerea de că­tre Senatu a d-lui Orescu ca vice­președinte este una vota de neîncre­dere data guvernului, este uă dislo­care a majorității în favorea d-lui vice-președinte, și prin urmare d. primu-ministru trebuie să’și dea de­misiunea, căci alta­ felu arü fi una ce a normală se remâse la ministeru c’unu președinte care I refuză concursul!! séu. II blameza sistema. Ș’aci nu mai încape resvoti­ ca a­­cum câte­va­­ zile. Se susține că ’n urma votului de Sâmbătă, d. prim-­­ministru a­­fisit în anti-camerele Se­natului : „Lumi ne vom­ numera“. Ce face case cu principiulă constitu­țională ce ânsușira formulată în Ca­meră ? „realegerea sau menținerea unui președinte care acusă pe gu­vernă și’i refusă concursulă, însemnă că cabinetul­ trebuie să se retragă, a rămânea unu ministeriu la putere, c’unu președinte în asemeni condi­­țiuni, este anormală Doru, ni se va «fice, venirea d-lui Catargi la putere n’a fostü totu ce póte fi mai anormală? Nu este totu ce póte fi mai anormală, mai neconsti­­tuționalii și mai periculose pentru li­niștea publică d’a vede pe d. Ca­targi că stă primu-ministru, cându președintele Camerei în timpü de cinci ani, și d. Boerescu care pune mai de­ună-­Ji fu unulă din cei mai de căpeteniă miniștrii ai sei, i­­u zice acum prin Pressa, cu aprobarea în­treg­ei națiuni: „Cu cine ai mai rémasa, d-le Ca­targi? Ce prestigiu ș’autoritate mo­rală mai are în țără guvernul a d-tele ?“ Și Pressa putea se’i mai­­dică : Ecé cum te infierezá ori-ce omu onora­bile la care te mai încerci a recurge, ecé ce’ți ’jise d. Efrem Gherman. „Atlândă numirea mea de deputată la colegiul­ II de Teleormann, și a­­parțiindă acelei oposițiuni care și-a spusü toto­de­una opiniunea pe fac­ă, vé rogn­a mă considera ca demisio­nară, neputândű primi a fi deputată supt acestă regimn“. E ! și ce posa d-lui Catargi ? Cu câtă guvernarea mea a fost­ mai anor­mală, ilegală și mai ultra-resoretitare, cu atâta mai multu suntemü dispuși a crede că va stărui se­ste la putere și luându acuma de m­âna pe d. Brăi­­loiu va <fice națiunii : — Stau pâne ’mi voiu deplini tóte tngagiamintele furst, tine și ’n con­tra tea. — Prusia. — Declarațiunea președin­telui consiliului de miniștrii din Ba­varia, în cee­a ce priveste răscum­părarea caselor a­ferate de către im­­periala germană, a produsă la Berlin să vină emoțiune, mai cu semn că șeful­ cabinetului bavaresc nu s’a mărginită a reserva numai­ dreptu­rile Bavariei, ci ar­ fi declarată că va combate aplicarea proiectului și ’n cele­l­alte state ale confederați­­unii. Cu pensiunea desbaterii în camera Prusiei a bugetului ministeriului de interne, d. Lasker și alți deputați din partita națională au criticată cu asprime regimulu interiori ale închi­­sorilor, ș'au declarat­ că vor­ pre­­sinta una proiectă, care se introducă îmbunătățirile necesare. Curtea de justiția din Berlin a a­­cordat­ comitelui Arnim, supt motivă de rea sănătate, una termină de trei săptămâni pentru a se presintă în “lumIneza­ te și tei fi ABONAMENTE In capitale, una arm 48 lei; șase luni 24 lei. trei luni 12 lei; uă lună 4 1$. In districte: una anii 54 lei. §ese lunii 27 lei. trei luni 14 1"I­­uă lună 5 lei. Pentru tote țerele Europei trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administratiunea diariului. LA PARIS, la d-nuí Darras-Hallegram 5, rue de l’ancienne comedie, și Haras, Laf­fite et C­ine, 8 Place de la Beurse LA VIENA, la B. ft. Popovici, 15 Fleischmartt I Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU 2 l ore Astăzi, d-nii „chlămați“ după vo­tarea unora indigerate au ascultată citirea raportului d-lui Christodulo Cerchez și opiniunea d-lorü D. Ghika și G. Cantacuzino asupra proiectelor­ financiare presintate de d. Strat, înainte de a se începe discnsiunea ge­nerală, d. raportorii a esplicată orală că minoritatea a redusă suma defi­citului la 12 mii, scăp ăndă cele 4 mii. acordate ministrului de resbelț pentru echiparea armatei. D. D. Ghika a rectificată acesta ^icendu că minori­tatea n’a redusă acele 4 mii, ci a comptată că se va faci faciă aces­tei chiăltuieli cu sumele ce se vor­ încasa din remășițe. După unu scurta respunsa alți d-lui raportorii, d. primu-ministru a luatü cela d’ântâiu cuvéntulu spre a espune ce-a facutu guvernulu In cinci ani, se arate mostenirea ce-a primită și ca chiămații se’și de verdictulu déca guvernulu merită a fi acusatü și tra­tată de înșelătoră, capitala regatului ca se sufere pe­­dépsa la care a fost ü osândită. Cu pensiunea propunerii guvernu­lui d'a opri întrebuințarea limbei po­­loneze în școli și ’n afacerile justi­ției. Polonezii din Prusia au mani­festată un mare indignare ș’uă pro­fundă nemulțumire. Se crede că se pregatesc­ a face mai multe mani­festări ostile. Zi­arele sunt­ pline de relațiuni triste în privința marelor­ păgubiri și stricăciuni produse de inundări. S’au deschisă pretutindeni liste de suptscrieri. Serbia. — Uă telegramă din Bel­grad, cu data de 29 Februarie, a­­nunc­ă : „Cu pensiunea alegerilor­ co­munale la Kragujewats și la Sem­en­­dria, s’au produsă desordinî seriose. S’a arborată drapelulü revoluționară și s'au intömplatü conflicte sânge­­rose.“ Neue freie Presse adauge ca la Sutorina (în Herzegovina, aprope de fruntariile Dalmației), oă legiune de insurgenți ar­ fi proclamată Repu­blica. Guvernul­ sârbü a oprită espor­­tarea grâului. Uă telegramă din Ber­lin cu data de 27 Februarie £ice : „Din ordinulu guvernului sârbü, toți ómenii valizi cari nu facu parte din misiți­ voru fi înregimentați la 2 Martie. „Uă comisiune, avendu în frunte’! pe archiepiscopulu Belgradului, a fă­cută apelă la poporațiune ca să se pregătescă a ajuta pe răniți în casa de resbela. „Doui­spre­zece șefi ai răsculei din Bosnia au trimis­ Herzegovinenilorü unui manifesta prin care respingă ideia d’a intra în negocieri cu Tur­cii.“ Tablettes d'un spectateur adauge că insurgenții sunt­ ostili ori­cărei idei de reconciliare și de pace, „numai din causă că guvernele Serbiei și Muntenegrului n’au luatü încă mă­surile necesare ca să facă se rein­tre în țara lorü respectivă Serbii și Muntenegrenii cari formeză grosulü trupelor­ resculate. Reulü, <jice Ta­blettes, nu residă în Herzegovina și Bosnia, cäminulu seü­e la Belgrad și Cettinge și depinde de cele trei mari curți ale Nordului pentru ca reula se dispară. Déru voi-vorü se dispară? Vai! âncă ne putem­­ în­­doai. “ MASCA A CAZUTU! «Guvernulu a am&gita Adu­narea, z i din ea Împreună cu guvernulu au Incetatu opiniu­nea publică |’au íunecatu țara în datorii.» Dimitrie Ghika. Din noptea nenorocită de 11 Mar­tie, 1871, cându bunulu­ placa înlo­cui legea, națiunea a putută prevede rudele ce avea sé culegá pe tóte tărâmurile supt domnirea acestui re­­gimu, împrejurările critice din afară și neînțelegerile din întru între toți omenii de bine contribuiră ca națiu­nea să lase câmpă liberă bunului­­placă. Multa răbdare și continua luptă în viața unei națiuni oțelescă éase caracterele celorü buni și face penă î n cele din urmă se triumfe adevĕ­­rul­ și dreptatea prin chiaru aceia cari s’au silită să le ție supt obiocü. E­ é în fine sosită a­ fi timpulu in care Saturnü își mănâncă copiii, în care pocatulü se mărtunesce singurii și ’și rostesce pedepsa: acésta de buna-séma compenséza întru câtü­­va îndelungele suferinți ale națiunii. Voima a vorbi de desfundătura fi­nanciară de a­ fi, care este și des­­fiindătura sistemei ce­ a produs­-o,

Next