Romanulu, septembrie 1876 (Anul 20)

1876-09-12

1 ROMANULU, 12 SEPTEMBRE 1876 provincii, și prin mai multe disertațiuni lucrate în speciale se va pute forma cu timpulă acelă tratată completă și desvol­­tată pe care o să doresce d. Ionescu. D. HodoșU propune redacțiunea urmă­­tare : a faranula românii : disertațiune asupra «stării morale, intelectuale, sociale, econo­­­mice și politice a țăranului română în «trecută și în presiune, în principatele ro­­­mâne.» Redacțiunea acesta punendu-se la votă­­ su­i primesce. Trecăndă discusiunea sa tesa pentru con­­cursul ă pe 1879, propusă de comisiune, d. Urechiă opineză că nu s’ară cuveni a se restrînge acesta subiectă numai în principa­­tulă Munteniei, și să se căra ună studiă ală limbei și ală literaturei române din prima jumătate a secolului XVII, în care diser­­tatorulă să se ocupe de producțiunile lite­rare ale tuturor­ provincielor­ române din acea epocă. D. Ionescu secundeză pe d. Urechiă, sus­­ținândă că este peste putință ca celă ce se va ocupa de limba și literatura româna din acelă momenta de renașcere să mărginescă numai în hotarele țărei româ­șe­nesc!. D. Urechiă adaugă că astă­felă cum este redactată subiectulă Lsei, d-sea vede în­­tr’insulă două materii ce se potă pune succesivă la concursă, decă ele voră pare pre întinse pentru uă singură pertractare. D’ uă parte este istoria limbei și literaturei române în primii 50 de ani din alu XVII-le­a secolă, eră pe d’altă parte biografia logo­fătului Udriștea Năsturel­-N­erescu. IP1 J­. Odobescu, luândă cuvântul­ în mai multe rânduri spre a răspunde la aceste întâmpinări, susține că daca d-sea a­rată uă asemene redacțiune tesei, acesta a fă­­cută-o dintr’ună puntă de vedere cu totul practică. D-sea să teme că m­ă subiectă a­­șia de întinsă ca celă d’ântâiă din cele pro­puse;­ de d. Urechiă pare să intimideze și se alunge pe concurenții puțină deprinși cu vechia cultură a limbei nóstre; pe de altă parte alegerea de subiectă a biogra­fiei lui Udriștea Nasturelu va părea în genere uă enigmă puțină atrage tóre, căci acesta personalitate este puțină cunoscută, de­și marele logofătă al­ lui Mateiă Basa­­rabă a jucată ună mare rolă politică și literară în epoca s­a, a fostă traducătorul multor­ cărți românesci tipărite, redacto­­rele și scriitorilă mai multor­­chrijobile importante, mecenatele contimporanilor sei. Acesta o voră pută constata concurenții cari, inter­esându­se de tesa pusă de noi, voră lua sarcina d’a studia cu atențiune câte-va din operele literare ale epocei lui Mateiă Basarabă, opere cari de câtă-va timpă s’aă popularisată pre­cum la noi în țără prin nouî edițiune, astă­felă suntă mai cu sem­ă îndreptarea legii și marele h­risovi­ pentru desrobirea monastirilor­ închinate, cari, împreună cu alte docu­mente, au fost adesea retipărite, (a se vede colecțiunile d-soră Hasdeu, Aricescu, Teu­­lescu, etc.) D. Odobescu crede că restrîngeadă ma­teria pusă obligatorii la concursă în stu­­diil­ publicițiunilor, La acelă timpă nu­mai în țăra românescă, disertatorii voră fi de sine și nev­oți a arunca priviri în jurulă loră și nu se voră pută opri d’a trata nici de efectele produse în cultura limbei de rivalitatea lui Mateiă Basarabă ală Munte­niei cu Vasile Lupu ală Moldovei, nici de Prifluiința ce­a avută asupra Românilor, de dincole de Carpați totă cultura literară ro­mână provocată de calvinistul­ Gg. Racoți ală Ardeiului. In tota acesta mișcare, ei voră în­tâlni figura lui Udriștea Năsturelă, care va tre­bui se repară în corpulu disertațiunii, a­­dause d. Babeșă, ca uă statuă individuale ce ară orna unii edificiă. Resumându-se discusiunea, după desba­­terile urmate, cu consimțimentulă comi­­siunii, se admite redacțiunea tesei în mo­dulă următoră : Studii asupra producțiunilor­ literare în limba română din epoca lui Mateiă Basa­rabă (1633—1654), în care se votă avă în vedere atâtă documente oficiale și par­ticulare redactate în limba română în acea epocă, câtă și cărțile traduse și tipărite în românesce pe atunci, precum și ori­ce e­­lemente literare relative la mișcarea cul­turii române în acelă periodă. Se va stu­dia cu uă speciale atențiune viața și acti­vitatea literariă a eruditului mare logo­­fetă alu țerei din acelă timpă Udriștea (Orest său Umuil) Năsturelă din Heresci, cumnată aici lui Mateiă Vodă și străbună ală fericitului nostru donatură. Art. 8 se adoptă fără modificare. Ședința se rădică la 6 ore p. m. Președinte, A. Treb. Lauriann. Secretară ad-hoc. Sion. Ci­culara d-lui ministru de resbelui către d-nii prefecți ai judecielor­, președinți ai consilieror­ de revistă. Domnule prefectă. Operațiunile de recrutare ale con­­silielorii de revisiune din aceste anii, ce, prin ínaltula decretă cu No. 721, din 30 Aprile 1876, se suspendaseră provisoriu, urmeză a’și reîncepe ope­rațiunile sorii la ântâia Octobre și se vor­ termina la antâia Noembre anulă cuvinte. Prin urmare, d-vóstre veți lua cu­venitele disposițiuni atâtă pentru regularea itinerarului consiliului de revistă, pe care­­ lț veți comunica ministeriului de resbelii și divisiuni­­lor ei teritoriale, cât­ și pentru con­vocările tinerii oră prevăzute la ar­­ticolul c ântâiă din instrucțiunile mi­nisteriale relative la operațiunile con­silieror­ de revistă, publicate în Mo­nitorari oficiale No. 93 din acestă ană. Câtă pentru instrucțiunile ce tre­­buiescă a fi observate în mersulă lucrărilor și consilieroră de revistă, a­­cestea vi s’aă trimisă încă de la începerea operațiunilor­ de recrutare ale acestui ană și sontă totă-d’uă­­dată publicate în Monitorain oficiale No. 93 din acestă ană. Totă-d’uă­dată veți cunosce că s’aă dată cuvenitele ordine ca oficialii recrutori și medicii, însărcinați d’a asista la operațiunile consilielor­ de revistă, să se afle la timpă presiuți la postura loră pentru a procede în lucrare. Mă acceptă, ci se prefectă, că d-ves­­tre, în calitate de președinte al­ con­siliului de revistă, veți pune toată stăruința a se esecuta întocmai tote disposițiunile relative la recrutare, pentru ca astă­felă armata se pute dobândi ună bună continuinte și în același timpă a se evita reclamațiu­­nile ce până astăzi se ptimbaă, din causă că disposițiunile legii nu erau întocmai observate. Primiți vă rogă, ci se prefectă, a­­sigurarea considerațiunii mele. Ministru de resbelă, Col. Slánicenu. No. 56. 1876, Septembre 7. Poliția în afacerea furtului de la casa Fardiy. Vestindă­ă unele fiare să acasă neconte­nită de afacerea furtului de la comptua­­tul­ Fardiy și acasă poliția de neprice­pere și de lipsă de activitate, se­amă trans­portată la prefectura poliției și amă exami­­nată dosarulă administrativă ală acestui fi­rtă. Espunerea­ conținutului seă este cea mai crudă desmințire ce se póte da ace­­loră fiare ce și-au luată meseria d’a ex­­ploata totală ; dosarulă dovedesce activita­tea și inteligința poliției, can­dă fostă în­cununate prin celă mai deplină succesă. Dosarulă în cestiune portă No. 47 din 19 Iulie 1876, și conține pene aje file 204. Intr’ensulă se cuprindă numai lucrările pură administrative; cele judiciare se află adu­nate la d. jude instructori Popovici, din elemente de constatare ale poliției și din interogatori și corespondințe ale d-lui ju­decătorii. Prima lucrare a poliției în afacerea Farchy este un telegramă cu No. 20.606 către tote gazele drumurilor­ de fură și că­tre puntele fruntarii, spre a examina cu atenția bagajele celoră ce esă din țară și a vede decă nu cuprindă bonuri rurale și mu­nicipale din cele furate. Acestă telegramă este espediată imediată după constatarea esistinții furtului în a­­ceași dimineță a jilei. Uă altă telegramă cu No. 20.607 către tote prefecturele din țară, prin care li­ se anunciă acestă furtă și le cere concursul­ pentru prinderea fu­­rilor­. Telegrama No. 20.612 din aceași zi, prin care se dă semnalmentele spărgetori­­lor­ de la Marmoroșă polițailor­ din Buzed, Oltenița, Calafată și Bechetă, unde se bă­nuiau a fi fugită furii. Trimiterea imediată a comisarului de Al­bastru la Giurgiu împreună cu ună copilă care cunoscea pe George Panaiotă, recunos­cută cu adevăratel­ nume de Țanko, spre a asista la îmbarcadera vaporeloră. Trimi­terea locotenentelui de gendarmi Staicovici la Oltenița cu ună altă băiată care cunos­cea pe celă ce închinase cârciuma din a cărei pivniță se pătrunsese în canală, spre a asista la îmbarcadera. Trămiterea d-lui Miller, comisarul­ de Verde, la Brăila și Galați pentru a urmări banda ce se bă­nuia a fi fostă formată în acele orașe. Trămiterea d-lui directore­ală prefecturei în Ploiesci, Buzei, Brăila, Galați a stimula în înțelegere cu d-nii prefecții locali pe agențiî polițienesc­ din principalele orașe legate cu linia ferată. In trei ore prefectura poliției, prin con­cursul­ a patru­zeci supt comisare, face in­­strucția la peste 60 lucrători ai canalului Colțea, cari se bănuiaă a ave cunoscință de mijlocele prin cari s’a comisă furtură, și resultatulă a fostă că acei lucrători e­­rau nevinovați și astă­felă fură imediată liberați. Sergiuții de orașă, după 4 ore de cău­tări în canale, în dimineță zilei de 19 Iu­­lie descoperiră spărtura canalului din pia­­tra sf. Anton și eșirea în cârciuma din ca­sele d-lui Răducanu Dimitriu. Procesul­-verbale care descrie descope­rirea uneltelor­ și localului găsduirei ho­­țiloră este făcută de chiară prefectură po­liției, care în persona, asistată de sorginți, a făcută perchisiții și a găsită înscrisură de 10.000 lei și ună cu ponă rurale din cele furate. Din contractul­ de închiriare ală d-lui Răducanu Dimitriu se află numele chiria­șului, George Panaiotă, și pusă in urmă­rire și după informații luate din Giurgiu prin concursulă d-luî prefectă de Vlașca, se descoperi că George Panaiotă e fostulă birtașă de la hotelul­ Kivu și că se nu­­mește Țanko. Misiunile remânendă infructuose, se căută prin București descoperirea relațielor­ lui George Țanko. Și găsi amanta lui, anume Lena Ganesca, aflată la Filaret, care la în­cepută tăgădui aceste relații, deră care mai în urmă dete multe informații, fiind­ con­fruntată cu Spiro Cazemaki, din Brăila. A­­cestă Spiro Cazemake bănuită la începută a fi complice, servi multă instrucția prin amenuntele date asupra vnț­­a lui George Țanko, vechiul ă­ieă prietenă de pe timpul­ cândă acela era birtașă în Giurgiu. Din informații rezultă că Diamandi Dia­­mandopolu este unulă din complici, căci eră în noptea de 18 spre 19 a omorîtă doar cai gonindu’i în drumul­ Oltenița. La telegrafieză la Brăila cerându-se arestarea lui și facerea perchisițiunilor­ cuvenite, deră din nefericire, pe cândă d. procuroră și rude de instrucție procedezi la perchisițiă, Diamandopolu prinde de veste și se face neve^uitu. Fotografia acestuia, împreună cu aceia a lui George Tanko și a lui Pataianis, dove­dită in urmă a fi participată la spargerea de la Marmoroșă, spargere identică cu cea de la Farchy, se espedieză la Viena, Paris, Londra, Constantinopole și în totă Româ­nia cerându-se prinderea loră. Numerile și sem­ele tuturor­ efectelor­ furate se comunică tuturoră polițieior­ din orașele Europei. Se operezi arestarea lui Nicoli Maci­i, lu­­crătoră de canale, celă care cunoscea pe Țanko și care se bănuia a fi servită de corespondințe ale lui Țanko, căci se gă­sise în pivnița pe unde s’a practicată eși­rea din canală un epistolă grecescă adre­sată astă­felă : iubitulu mea Nicoli. Acesta puse nu da nici una felă de informații și nimică nu corobora spre a dovedi compli­citatea. Din arătările lui Caramaki și ale Lenei Gănescu, precum și din investigațiu­­nile poliției resultândă căună Travlos Chioru, din Brăila este ună altă complice, se tele­­grafieză prefectului Brăilei a’lă aresta în ziua de 7 Augustă. Prefectulă îlă arestezi în adeveră, și pe cândă se pregătesce a’lă înainta la Bucuresci, d. procuroră de Brăila, Sulioti, intervine la prefectă, și libereză pe Travios Chiorulă, supt curentă că nu e mandată judecătorescă, de­și prefectură po­liției din Bucuresci lua asupră­ și răspun­derea arestării acelui criminală. Travlos­feră liberală fiindă își ia baga­jele și fuge în Constantinopole. Prefectură poliției din Bucuresci, contrariată de acestă procedere, rugă pe d. judecătoră de instruc­c­țiune Popovici a se transporta la Brăila spre a constata cele petrecute. D. Popo­­­vici plecă la Brăila, unde în adevără con­stată că Travlos era deposita rulă bonuri­­loră furate și că uă femeiă ară fi vă<zutu supt-patulă lui Travlos uă parte din in­strumentele ce ară fi putută servi la uă spargere ca cea de la Farchy și că Trav­los a voită să venijă bonurile furate la bancherii din Brăila, deră că ună prie­tenă ală lui l’a oprită, «ficendu’i că po­liția din Bucuresci a comunicată tuturoră bancherilor, numerile bonuriloru și că va fi prinsă, de le va scote la lumină. Astă­felă acțiunea poliției din Bucuresci se îndrepta către Constantinopole. Se ceru mijlocirea d-lui ministru de externe. Se făcu intervenire la Constantinopole. Poliția din Bucuresci dete­ctiază adresa furi­­loru în Constantinopole strada Consulite 36, unde se facă schimburile, se dede asemenea adresa unora din complici la Sulina, la Boiangi Grecu, băcanulă, și peste câte-va zile patru din tâlhari fură prinși de poliția din Constantinopole, apoi alți trei fură ase­menea arestați, după cererea făcută. Ime­diată se luară și bonurile rurale și ale îm­prumutului municipale din cele f irate în valore de 24.000 lei de la Banca de Bu­cureșci, unde fuseseră trimise spre înca­sare de către hoți prin mijlocirea banchie­­riloră Helpig et Comp. din Constantino­pole. Aceste bonuri se depuseră la casa de depuneri de către d. judecătoră de instruc­țiune și primă-procuroră. D. Ministru de externe intervine din nou, după cererea poliției, pentru estrădarea furiloru. Bancherul­ Fard­y, plină de spe­ranță, pleca la Constantinole în ziua de 9 Septembre, vejSndă ca misiunea poliției din Bucuresci a ajunsă la capelă, că ea și-a împlinită datoria pe câtă i-aă permisă mijlocele. Acum cândă publiculă póte jndeca după fapte, se póte lesne convinge de roua-cre­­dință a celoră de la Timpulu și Poporulu. Mai multă, publiculă . pate face compa­­rațiune între procederea stăruitore a poli­ției de supt guvernulă actuale, și proce­darea ineptă de supt guvernală trecută în afacerea furtului identică de la Marmoroșă. Ce descoperiri a făcută poliția­­trecută în furtulă Marmoroșă? Ce sume din cele furate s’aă găsită? Nici­ una, de­și aveau la disposițiă fonduri secrete de sute de mii de franci, îmbusănărite de cei cari as­­tăzi le ducă dorulă și daă asalta în spe­ranța d’a le mai recăpăta. Totă dosarul­ furtului Marmoroșă, care portă N. 3, partea 3 și 4 din 74, abia numera 25 file, și nu cuprinde în partea adminis­trativă de câtă câte­va telegrame și ună procesă-verbale. Agenția poliției trecute nici că s’aă gră­bită a urmări pe furia ei, după propria mărturisire a lui Leonte Constantinescu, fostă p’atunci supreomisară ș’acum girante la Timpulu, aă jucată biliardă cu unul­ din urmăriți, Pataianis, în cafeneua ote­lului Atena, fără se se gândescă la sigu­­ranța publică, ale căreia păzitură era. Diferința între actuala poliția onestă și poliția destrăbălată și mâncatóre de fon­duri secrete de altă­dată e mai multă de­câtă evidinte. Faptele de tată jiua o do­vedi scă­­rinte și relațiunea controlorilor asu­pra acestor­ operațiuni; 2. Suprima­rea art. 14 — 15 și alini­atură litera f, de fapt art. 21 din statute; 3. A­­fectarea unei părți din fondură de reservă la premii pentru încuragia­­rea fabricațiunilor­ industriale și la întreținerea unei săli de esposițiuni; 4. Confirmarea unui consilieră fiindă alesă în condițiunile art. 36 din sta­tute; 5. Alegerea unui ală 3 se con­­troleză în locală vacantă; 6. Supri­marea sarcinei unui membru din con­­siliul­ de administrațiune. Președinte diriginte, Elie Bosianu. Strecurându-se pre­cari omisiuni și erori, din cari una chiarü în titlu, la liniele de mai la vale, le reproducemu pentru a doua orá rectificate. Uoi cavalcadă voinicescu ț­ilele trecute oă companie de o­­ficialî, compusă de dol. colonelă Po­liza, maioru Boier, căpitană Costescu, căpitană Tulea, locotenentă Brabo­­venu și locotenentă Baldovici, aă ple­cată călări la 5 ore sora din Bucu­resci și aă ajunsă, fie­care pe aceiașă casă, a doua zi dimineță la 8 ore și 20 minute la Sinaia. Prin urmare aă fă­cută 129 kilometre în 15 ore și 20 de minute, luândă totă în acestă timpă și ună repausă de 3 ore la Ploiesci. Acestă frumosă cavalcadă este cu a­­tâtă mai meritorie, cu câtă n’a fostă stimulată de nici ună partă, ci nu­mai de dorința de-a cunosce fie­care călăreță puterea calului sa, și pro­pria sea putere. Este de observată că, facând­ proporțiunea distanțelor­, oficialii români au mersă cu multă mai ră­­pede de­câtă oficiarulă ungură, care acum doui ani a câștigată ună partă, venindă în două­zeci și patru ore de la Brașov la Bucuresci. Mai este de notată că oficiarulă ungură a făcută mai totă percursulă coborîndu-se, pe cândă oficialii români au mersă totă urcându-se. Imperatesa Brasiliei, întorcându-se din Europa occidentală, va trece mâne, Duminecă, pe la Giurgiu. Mă­riile Loră Domnulă și Domna voră veni de la Sinaia spre a merge se salute pe Maiestatea sea. 815 FELURIMI Intr’uă casă care se derîma pe bulevar­dul­ Ernie IV din Paris, s’a descoperită u­ă măreță basso­relief din anii din urmă ai secolului XIV și care represintă Iadul. Acestă prețiosă monumentă de iconografia chreștină era ascunsă de mai bine d’ună secolă prin nesce decorațiuni moderne. Oă statuă a verginei era așe­zată p’ună capă înfiorătoră care represintă intrarea Ia­dului. In gura acestui monstru se distinge ună satană-femeiă așezată p’ună tronă și în­lănțuită, ună bărbată ș’uă femeiă în con­­versațiune criminale, spânzurați de limbă și represintândă fără îndouială luxuria. Iuda asemenea spânzurată, s’arendă intestinele afară din pântece, două căldări pline de condamnați și ună bietă nefericită stră­punsă. Două demoni m­oi așezațî la drepta și la stânga, chiară pe falca monstrului și servindă de portari, asceptă cu nerăbdare uă cetă de osândiți, între cari se observă u­ă călugării, ună episcopă și ună capă în­coronată. Acestă basso­relief a fostă mutilată în modulă celă mai barbară, dară e probabile că părțile cari­nă­mai lemasă nedescope­rite se voră păstra mai bine; elă se va transporta la musculă Cluny. % In California s’a formată nă companii pentru fabricarea sacbarului din pepene verde. Inițiatorii acestei companii până pe­penele verde mai presusin de sfeclă în pri­vința cantității sac­arului ce conțină și a facilității estragerii. CURSULU BUCURESCILOR{ 10 Septembre, 1876. cs a> 1 ^ r-H ! V-J (3) *­­ 8 '­5 fe £ .13 ^ ! HÖ4 Ö © s OBLIGAȚIUNI IS a j­g § £ ° *ls ° " 10 Rural! 91* 90*1 91 — * 8 Domenials .... 84| 84* 84* — * 8 Oppenheim. ... — — — — — 7 Stern — — — — — 5 Renta 5 * . . . • " 5 Casa pensiunilor" . (Val. nomin 300 1.) — — — — 7 Fond­amie rural­ . . 73* 73* 73* — * 7 Dete urbane . . 64* 63* 64 * a Imp. municip. 1875 . 80 79* 79 * — Loturi munic. (20) 1. 20 19* — — — _Drum, de fer turcesc! (400 le! și prima) . — — — — — ACȚIUNI a Societatea financiară a României (500 lei 250 liberați) ... 100 75 — — — c Căile ferate Române —­­ — — g Priorități .... — — — — — o Soc. d’asigurare Da­cia (500 lei noul). . 455 400 — — — g Deto România . . 76 70 — — — Deto a doa emisiune — — — ~ ~ la 3 luni la vedere SCHIMBULU_____________________­­ Paris..................... 98 50 — London .... 2495 — Berlin......................... 121* Viena......................... — — Amsterdam ... — — Belgia........................ 98.70 — Olanda .... — — Mandat. Tesaurulul. — — Soomptü pe anii. . 18 15 Societatea de dare la semnü Bucuresci. Serbarea dârei generale la semnu, Duminecă 12 (24) Luni 13 (25) și Marți 14 (26) Septembre 1876. SOCIETATEA PREVEDERA Adunarea generală a membriloră acestei societăți este convocată în sala Ateneului, Marți, 14 Septembre, la 7 ore sera. Cestiunile de resolvată vor­ fi: 1. Darea de semă a operațiuniloră societăței pe optă luni din anulă cu­secțiuni de limbele elenă și fran­­cesă p’în pensionare și p’în familii — de Th. A. Paschides, c’una metodă forte înlesnitorii. Adresa: strada Culmea 7 în ca­­sele d-lui Costache Georgescu, advo­­satu.

Next