Romanulu, septembrie 1876 (Anul 20)
1876-09-12
1 ROMANULU, 12 SEPTEMBRE 1876 provincii, și prin mai multe disertațiuni lucrate în speciale se va pute forma cu timpulă acelă tratată completă și desvoltată pe care o să doresce d. Ionescu. D. HodoșU propune redacțiunea următare : a faranula românii : disertațiune asupra «stării morale, intelectuale, sociale, economice și politice a țăranului română în «trecută și în presiune, în principatele române.» Redacțiunea acesta punendu-se la votă sui primesce. Trecăndă discusiunea sa tesa pentru concursul ă pe 1879, propusă de comisiune, d. Urechiă opineză că nu s’ară cuveni a se restrînge acesta subiectă numai în principatulă Munteniei, și să se căra ună studiă ală limbei și ală literaturei române din prima jumătate a secolului XVII, în care disertatorulă să se ocupe de producțiunile literare ale tuturor provincielor române din acea epocă. D. Ionescu secundeză pe d. Urechiă, susținândă că este peste putință ca celă ce se va ocupa de limba și literatura româna din acelă momenta de renașcere să mărginescă numai în hotarele țărei româșenesc!. D. Urechiă adaugă că astăfelă cum este redactată subiectulă Lsei, d-sea vede într’insulă două materii ce se potă pune succesivă la concursă, decă ele voră pare pre întinse pentru uă singură pertractare. D’ uă parte este istoria limbei și literaturei române în primii 50 de ani din alu XVII-lea secolă, eră pe d’altă parte biografia logofătului Udriștea Năsturel-Nerescu. IP1 J. Odobescu, luândă cuvântul în mai multe rânduri spre a răspunde la aceste întâmpinări, susține că daca d-sea arată uă asemene redacțiune tesei, acesta a făcută-o dintr’ună puntă de vedere cu totul practică. D-sea să teme că mă subiectă așia de întinsă ca celă d’ântâiă din cele propuse; de d. Urechiă pare să intimideze și se alunge pe concurenții puțină deprinși cu vechia cultură a limbei nóstre; pe de altă parte alegerea de subiectă a biografiei lui Udriștea Nasturelu va părea în genere uă enigmă puțină atrage tóre, căci acesta personalitate este puțină cunoscută, deși marele logofătă al lui Mateiă Basarabă a jucată ună mare rolă politică și literară în epoca sa, a fostă traducătorul multor cărți românesci tipărite, redactorele și scriitorilă mai multorchrijobile importante, mecenatele contimporanilor sei. Acesta o voră pută constata concurenții cari, interesânduse de tesa pusă de noi, voră lua sarcina d’a studia cu atențiune câte-va din operele literare ale epocei lui Mateiă Basarabă, opere cari de câtă-va timpă s’aă popularisată precum la noi în țără prin nouî edițiune, astăfelă suntă mai cu semă îndreptarea legii și marele hrisovi pentru desrobirea monastirilor închinate, cari, împreună cu alte documente, au fost adesea retipărite, (a se vede colecțiunile d-soră Hasdeu, Aricescu, Teulescu, etc.) D. Odobescu crede că restrîngeadă materia pusă obligatorii la concursă în studiil publicițiunilor, La acelă timpă numai în țăra românescă, disertatorii voră fi de sine și nevoți a arunca priviri în jurulă loră și nu se voră pută opri d’a trata nici de efectele produse în cultura limbei de rivalitatea lui Mateiă Basarabă ală Munteniei cu Vasile Lupu ală Moldovei, nici de Prifluiința cea avută asupra Românilor, de dincole de Carpați totă cultura literară română provocată de calvinistul Gg. Racoți ală Ardeiului. In tota acesta mișcare, ei voră întâlni figura lui Udriștea Năsturelă, care va trebui se repară în corpulu disertațiunii, adause d. Babeșă, ca uă statuă individuale ce ară orna unii edificiă. Resumându-se discusiunea, după desbaterile urmate, cu consimțimentulă comisiunii, se admite redacțiunea tesei în modulă următoră : Studii asupra producțiunilor literare în limba română din epoca lui Mateiă Basarabă (1633—1654), în care se votă avă în vedere atâtă documente oficiale și particulare redactate în limba română în acea epocă, câtă și cărțile traduse și tipărite în românesce pe atunci, precum și orice elemente literare relative la mișcarea culturii române în acelă periodă. Se va studia cu uă speciale atențiune viața și activitatea literariă a eruditului mare logofetă alu țerei din acelă timpă Udriștea (Orest său Umuil) Năsturelă din Heresci, cumnată aici lui Mateiă Vodă și străbună ală fericitului nostru donatură. Art. 8 se adoptă fără modificare. Ședința se rădică la 6 ore p. m. Președinte, A. Treb. Lauriann. Secretară ad-hoc. Sion. Ciculara d-lui ministru de resbelui către d-nii prefecți ai judecielor, președinți ai consilieror de revistă. Domnule prefectă. Operațiunile de recrutare ale consilielorii de revisiune din aceste anii, ce, prin ínaltula decretă cu No. 721, din 30 Aprile 1876, se suspendaseră provisoriu, urmeză a’și reîncepe operațiunile sorii la ântâia Octobre și se vor termina la antâia Noembre anulă cuvinte. Prin urmare, d-vóstre veți lua cuvenitele disposițiuni atâtă pentru regularea itinerarului consiliului de revistă, pe care lț veți comunica ministeriului de resbelii și divisiunilor ei teritoriale, cât și pentru convocările tinerii oră prevăzute la articolul c ântâiă din instrucțiunile ministeriale relative la operațiunile consilieror de revistă, publicate în Monitorari oficiale No. 93 din acestă ană. Câtă pentru instrucțiunile ce trebuiescă a fi observate în mersulă lucrărilor și consilieroră de revistă, acestea vi s’aă trimisă încă de la începerea operațiunilor de recrutare ale acestui ană și sontă totă-d’uădată publicate în Monitorain oficiale No. 93 din acestă ană. Totă-d’uădată veți cunosce că s’aă dată cuvenitele ordine ca oficialii recrutori și medicii, însărcinați d’a asista la operațiunile consilielor de revistă, să se afle la timpă presiuți la postura loră pentru a procede în lucrare. Mă acceptă, ci se prefectă, că d-vestre, în calitate de președinte al consiliului de revistă, veți pune toată stăruința a se esecuta întocmai tote disposițiunile relative la recrutare, pentru ca astăfelă armata se pute dobândi ună bună continuinte și în același timpă a se evita reclamațiunile ce până astăzi se ptimbaă, din causă că disposițiunile legii nu erau întocmai observate. Primiți vă rogă, ci se prefectă, asigurarea considerațiunii mele. Ministru de resbelă, Col. Slánicenu. No. 56. 1876, Septembre 7. Poliția în afacerea furtului de la casa Fardiy. Vestindăă unele fiare să acasă necontenită de afacerea furtului de la comptuatul Fardiy și acasă poliția de nepricepere și de lipsă de activitate, seamă transportată la prefectura poliției și amă examinată dosarulă administrativă ală acestui firtă. Espunerea conținutului seă este cea mai crudă desmințire ce se póte da aceloră fiare ce și-au luată meseria d’a exploata totală ; dosarulă dovedesce activitatea și inteligința poliției, candă fostă încununate prin celă mai deplină succesă. Dosarulă în cestiune portă No. 47 din 19 Iulie 1876, și conține pene aje file 204. Intr’ensulă se cuprindă numai lucrările pură administrative; cele judiciare se află adunate la d. jude instructori Popovici, din elemente de constatare ale poliției și din interogatori și corespondințe ale d-lui judecătorii. Prima lucrare a poliției în afacerea Farchy este un telegramă cu No. 20.606 către tote gazele drumurilor de fură și către puntele fruntarii, spre a examina cu atenția bagajele celoră ce esă din țară și a vede decă nu cuprindă bonuri rurale și municipale din cele furate. Acestă telegramă este espediată imediată după constatarea esistinții furtului în aceași dimineță a jilei. Uă altă telegramă cu No. 20.607 către tote prefecturele din țară, prin care li se anunciă acestă furtă și le cere concursul pentru prinderea furilor. Telegrama No. 20.612 din aceași zi, prin care se dă semnalmentele spărgetorilor de la Marmoroșă polițailor din Buzed, Oltenița, Calafată și Bechetă, unde se bănuiau a fi fugită furii. Trimiterea imediată a comisarului de Albastru la Giurgiu împreună cu ună copilă care cunoscea pe George Panaiotă, recunoscută cu adevăratel nume de Țanko, spre a asista la îmbarcadera vaporeloră. Trimiterea locotenentelui de gendarmi Staicovici la Oltenița cu ună altă băiată care cunoscea pe celă ce închinase cârciuma din a cărei pivniță se pătrunsese în canală, spre a asista la îmbarcadera. Trămiterea d-lui Miller, comisarul de Verde, la Brăila și Galați pentru a urmări banda ce se bănuia a fi fostă formată în acele orașe. Trămiterea d-lui directoreală prefecturei în Ploiesci, Buzei, Brăila, Galați a stimula în înțelegere cu d-nii prefecții locali pe agențiî polițienesc din principalele orașe legate cu linia ferată. In trei ore prefectura poliției, prin concursul a patruzeci supt comisare, face instrucția la peste 60 lucrători ai canalului Colțea, cari se bănuiaă a ave cunoscință de mijlocele prin cari s’a comisă furtură, și resultatulă a fostă că acei lucrători erau nevinovați și astăfelă fură imediată liberați. Sergiuții de orașă, după 4 ore de căutări în canale, în dimineță zilei de 19 Iulie descoperiră spărtura canalului din piatra sf. Anton și eșirea în cârciuma din casele d-lui Răducanu Dimitriu. Procesul-verbale care descrie descoperirea uneltelor și localului găsduirei hoțiloră este făcută de chiară prefectură poliției, care în persona, asistată de sorginți, a făcută perchisiții și a găsită înscrisură de 10.000 lei și ună cu ponă rurale din cele furate. Din contractul de închiriare ală d-lui Răducanu Dimitriu se află numele chiriașului, George Panaiotă, și pusă in urmărire și după informații luate din Giurgiu prin concursulă d-luî prefectă de Vlașca, se descoperi că George Panaiotă e fostulă birtașă de la hotelul Kivu și că se numește Țanko. Misiunile remânendă infructuose, se căută prin București descoperirea relațielor lui George Țanko. Și găsi amanta lui, anume Lena Ganesca, aflată la Filaret, care la începută tăgădui aceste relații, deră care mai în urmă dete multe informații, fiind confruntată cu Spiro Cazemaki, din Brăila. Acestă Spiro Cazemake bănuită la începută a fi complice, servi multă instrucția prin amenuntele date asupra vnța lui George Țanko, vechiul ăieă prietenă de pe timpul cândă acela era birtașă în Giurgiu. Din informații rezultă că Diamandi Diamandopolu este unulă din complici, căci eră în noptea de 18 spre 19 a omorîtă doar cai gonindu’i în drumul Oltenița. La telegrafieză la Brăila cerându-se arestarea lui și facerea perchisițiunilor cuvenite, deră din nefericire, pe cândă d. procuroră și rude de instrucție procedezi la perchisițiă, Diamandopolu prinde de veste și se face neve^uitu. Fotografia acestuia, împreună cu aceia a lui George Tanko și a lui Pataianis, dovedită in urmă a fi participată la spargerea de la Marmoroșă, spargere identică cu cea de la Farchy, se espedieză la Viena, Paris, Londra, Constantinopole și în totă România cerându-se prinderea loră. Numerile și semele tuturor efectelor furate se comunică tuturoră polițieior din orașele Europei. Se operezi arestarea lui Nicoli Macii, lucrătoră de canale, celă care cunoscea pe Țanko și care se bănuia a fi servită de corespondințe ale lui Țanko, căci se găsise în pivnița pe unde s’a practicată eșirea din canală un epistolă grecescă adresată astăfelă : iubitulu mea Nicoli. Acesta puse nu da nici una felă de informații și nimică nu corobora spre a dovedi complicitatea. Din arătările lui Caramaki și ale Lenei Gănescu, precum și din investigațiunile poliției resultândă căună Travlos Chioru, din Brăila este ună altă complice, se telegrafieză prefectului Brăilei a’lă aresta în ziua de 7 Augustă. Prefectulă îlă arestezi în adeveră, și pe cândă se pregătesce a’lă înainta la Bucuresci, d. procuroră de Brăila, Sulioti, intervine la prefectă, și libereză pe Travios Chiorulă, supt curentă că nu e mandată judecătorescă, deși prefectură poliției din Bucuresci lua asupră și răspunderea arestării acelui criminală. Travlosferă liberală fiindă își ia bagajele și fuge în Constantinopole. Prefectură poliției din Bucuresci, contrariată de acestă procedere, rugă pe d. judecătoră de instruccțiune Popovici a se transporta la Brăila spre a constata cele petrecute. D. Popovici plecă la Brăila, unde în adevără constată că Travlos era deposita rulă bonuriloră furate și că uă femeiă ară fi vă<zutu supt-patulă lui Travlos uă parte din instrumentele ce ară fi putută servi la uă spargere ca cea de la Farchy și că Travlos a voită să venijă bonurile furate la bancherii din Brăila, deră că ună prietenă ală lui l’a oprită, «ficendu’i că poliția din Bucuresci a comunicată tuturoră bancherilor, numerile bonuriloru și că va fi prinsă, de le va scote la lumină. Astăfelă acțiunea poliției din Bucuresci se îndrepta către Constantinopole. Se ceru mijlocirea d-lui ministru de externe. Se făcu intervenire la Constantinopole. Poliția din Bucuresci detectiază adresa furiloru în Constantinopole strada Consulite 36, unde se facă schimburile, se dede asemenea adresa unora din complici la Sulina, la Boiangi Grecu, băcanulă, și peste câte-va zile patru din tâlhari fură prinși de poliția din Constantinopole, apoi alți trei fură asemenea arestați, după cererea făcută. Imediată se luară și bonurile rurale și ale împrumutului municipale din cele f irate în valore de 24.000 lei de la Banca de Bucureșci, unde fuseseră trimise spre încasare de către hoți prin mijlocirea banchieriloră Helpig et Comp. din Constantinopole. Aceste bonuri se depuseră la casa de depuneri de către d. judecătoră de instrucțiune și primă-procuroră. D. Ministru de externe intervine din nou, după cererea poliției, pentru estrădarea furiloru. Bancherul Fardy, plină de speranță, pleca la Constantinole în ziua de 9 Septembre, vejSndă ca misiunea poliției din Bucuresci a ajunsă la capelă, că ea și-a împlinită datoria pe câtă i-aă permisă mijlocele. Acum cândă publiculă póte jndeca după fapte, se póte lesne convinge de roua-credință a celoră de la Timpulu și Poporulu. Mai multă, publiculă . pate face comparațiune între procederea stăruitore a poliției de supt guvernulă actuale, și procedarea ineptă de supt guvernală trecută în afacerea furtului identică de la Marmoroșă. Ce descoperiri a făcută polițiatrecută în furtulă Marmoroșă? Ce sume din cele furate s’aă găsită? Nici una, deși aveau la disposițiă fonduri secrete de sute de mii de franci, îmbusănărite de cei cari astăzi le ducă dorulă și daă asalta în speranța d’a le mai recăpăta. Totă dosarul furtului Marmoroșă, care portă N. 3, partea 3 și 4 din 74, abia numera 25 file, și nu cuprinde în partea administrativă de câtă câteva telegrame și ună procesă-verbale. Agenția poliției trecute nici că s’aă grăbită a urmări pe furia ei, după propria mărturisire a lui Leonte Constantinescu, fostă p’atunci supreomisară ș’acum girante la Timpulu, aă jucată biliardă cu unul din urmăriți, Pataianis, în cafeneua otelului Atena, fără se se gândescă la siguranța publică, ale căreia păzitură era. Diferința între actuala poliția onestă și poliția destrăbălată și mâncatóre de fonduri secrete de altădată e mai multă decâtă evidinte. Faptele de tată jiua o dovedi scărinte și relațiunea controlorilor asupra acestor operațiuni; 2. Suprimarea art. 14 — 15 și aliniatură litera f, de fapt art. 21 din statute; 3. Afectarea unei părți din fondură de reservă la premii pentru încuragiarea fabricațiunilor industriale și la întreținerea unei săli de esposițiuni; 4. Confirmarea unui consilieră fiindă alesă în condițiunile art. 36 din statute; 5. Alegerea unui ală 3 se controleză în locală vacantă; 6. Suprimarea sarcinei unui membru din consiliul de administrațiune. Președinte diriginte, Elie Bosianu. Strecurându-se precari omisiuni și erori, din cari una chiarü în titlu, la liniele de mai la vale, le reproducemu pentru a doua orá rectificate. Uoi cavalcadă voinicescu țilele trecute oă companie de oficialî, compusă de dol. colonelă Poliza, maioru Boier, căpitană Costescu, căpitană Tulea, locotenentă Brabovenu și locotenentă Baldovici, aă plecată călări la 5 ore sora din Bucuresci și aă ajunsă, fiecare pe aceiașă casă, a doua zi dimineță la 8 ore și 20 minute la Sinaia. Prin urmare aă făcută 129 kilometre în 15 ore și 20 de minute, luândă totă în acestă timpă și ună repausă de 3 ore la Ploiesci. Acestă frumosă cavalcadă este cu atâtă mai meritorie, cu câtă n’a fostă stimulată de nici ună partă, ci numai de dorința de-a cunosce fiecare călăreță puterea calului sa, și propria sea putere. Este de observată că, facând proporțiunea distanțelor, oficialii români au mersă cu multă mai răpede decâtă oficiarulă ungură, care acum doui ani a câștigată ună partă, venindă în douăzeci și patru ore de la Brașov la Bucuresci. Mai este de notată că oficiarulă ungură a făcută mai totă percursulă coborîndu-se, pe cândă oficialii români au mersă totă urcându-se. Imperatesa Brasiliei, întorcându-se din Europa occidentală, va trece mâne, Duminecă, pe la Giurgiu. Măriile Loră Domnulă și Domna voră veni de la Sinaia spre a merge se salute pe Maiestatea sea. 815 FELURIMI Intr’uă casă care se derîma pe bulevardul Ernie IV din Paris, s’a descoperită uă măreță bassorelief din anii din urmă ai secolului XIV și care represintă Iadul. Acestă prețiosă monumentă de iconografia chreștină era ascunsă de mai bine d’ună secolă prin nesce decorațiuni moderne. Oă statuă a verginei era așezată p’ună capă înfiorătoră care represintă intrarea Iadului. In gura acestui monstru se distinge ună satană-femeiă așezată p’ună tronă și înlănțuită, ună bărbată ș’uă femeiă în conversațiune criminale, spânzurați de limbă și represintândă fără îndouială luxuria. Iuda asemenea spânzurată, s’arendă intestinele afară din pântece, două căldări pline de condamnați și ună bietă nefericită străpunsă. Două demoni moi așezațî la drepta și la stânga, chiară pe falca monstrului și servindă de portari, asceptă cu nerăbdare uă cetă de osândiți, între cari se observă uă călugării, ună episcopă și ună capă încoronată. Acestă bassorelief a fostă mutilată în modulă celă mai barbară, dară e probabile că părțile carinămai lemasă nedescoperite se voră păstra mai bine; elă se va transporta la musculă Cluny. % In California s’a formată nă companii pentru fabricarea sacbarului din pepene verde. Inițiatorii acestei companii până pepenele verde mai presusin de sfeclă în privința cantității sacarului ce conțină și a facilității estragerii. CURSULU BUCURESCILOR{ 10 Septembre, 1876. cs a> 1 ^ r-H ! V-J (3) * 8 '5 fe £ .13 ^ ! HÖ4 Ö © s OBLIGAȚIUNI IS a jg § £ ° *ls ° " 10 Rural! 91* 90*1 91 — * 8 Domenials .... 84| 84* 84* — * 8 Oppenheim. ... — — — — — 7 Stern — — — — — 5 Renta 5 * . . . • " 5 Casa pensiunilor" . (Val. nomin 300 1.) — — — — 7 Fondamie rural . . 73* 73* 73* — * 7 Dete urbane . . 64* 63* 64 * a Imp. municip. 1875 . 80 79* 79 * — Loturi munic. (20) 1. 20 19* — — — _Drum, de fer turcesc! (400 le! și prima) . — — — — — ACȚIUNI a Societatea financiară a României (500 lei 250 liberați) ... 100 75 — — — c Căile ferate Române — — — g Priorități .... — — — — — o Soc. d’asigurare Dacia (500 lei noul). . 455 400 — — — g Deto România . . 76 70 — — — Deto a doa emisiune — — — ~ ~ la 3 luni la vedere SCHIMBULU_____________________ Paris..................... 98 50 — London .... 2495 — Berlin......................... 121* Viena......................... — — Amsterdam ... — — Belgia........................ 98.70 — Olanda .... — — Mandat. Tesaurulul. — — Soomptü pe anii. . 18 15 Societatea de dare la semnü Bucuresci. Serbarea dârei generale la semnu, Duminecă 12 (24) Luni 13 (25) și Marți 14 (26) Septembre 1876. SOCIETATEA PREVEDERA Adunarea generală a membriloră acestei societăți este convocată în sala Ateneului, Marți, 14 Septembre, la 7 ore sera. Cestiunile de resolvată vor fi: 1. Darea de semă a operațiuniloră societăței pe optă luni din anulă cusecțiuni de limbele elenă și francesă p’în pensionare și p’în familii — de Th. A. Paschides, c’una metodă forte înlesnitorii. Adresa: strada Culmea 7 în casele d-lui Costache Georgescu, advosatu.