Romanulu, septembrie 1876 (Anul 20)
1876-09-17
ANULU ALU DOUE țECELEA Redacțiunea și Administrațiunea strada Parmei 14 VOIESCE ȘI TEI PUTEA ANUNCIURI Linia de 30 litere petitii, pagina IV,— 40 bani. Deta — — — — pagina III, 2 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite , Cune, 8, Place de la Bourse. LA LONDON, la d. Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. A VIENA, la d-nil Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele n»publicate se oriW. 20 BANI ESEMPLARÜL (A) 3K Ediținnea de séra HE BUCUMSCI, a HAPCIIM. Alegerile făcute de proprietarii mari ai țârii la 26 și 28 Martie au avutu unü resultate din cele mai satisfacêtóre; ele au redatu națiunii esercițială deplina alți suveranității séle și au pus-o în posițiune d’a lua în mânele-i proprie administrarea intereselor generale, cum cere constituțiunea. Proprietarilor le revine dérü de drepta onarea d’a fi restabilita echilibrulu constituționale, d’a și fi scăpată patria de supt arbitrara administrare a acelora cari luaseră „mari îngagiamente cu străinii”, cari trasformaseră minciuna — ca se ne servimü d’uă espresiune forte obicinuită în organulü d-lorit — în dogmă de guvernämäntu, carĭ in totü amarulu de vreme câtü au avutu puterea în mână au afirmată că țara era într’uă situațiune din cele mai strălucite, că financiele iei erau înfloritóre, și cari numai supt impresiunea unanimității votului de desaprobare alü proprietarilor, țârii au mârturit prin gura generarului Florescu, colegula nedespărțită alți d-lui Gaitargi, că situațiunea țârii era ata de grea la căderea de la putere a ministeriului d-lore, în câte era „noiS abnegare d'a primi sarcina puterii în acele circumstanțe“. 1) Acea alegere a proprietarilor, o repetama, a avutü efectulu salutarii d’a scăpa România d’uă tiraniă lașă și ipocrită, care denatura legile ș’ascundea adevărata situațiune a țârii. 1) Programa ministeriului generalilor ră. SERVICIULU TELEGRAFICU ALU «ROMANOLOI». Constantinopole, 27 Septembre. — Porta va respande ruâne la propunerile de pace ale puterilor; ea s’aretă forte dispusă d’a acorda tote reformele dorite. S’a anunciat că consiliulü naționalii va fi compusă din 35 musulmani și 30 chreștinî. Petersbourg, 27 Septembre. — Represintantele Rusiei la Belgrad a primită instrucțiuni de a se uni strictă cu atitudinea Austro-Ungariei în privința proclamării principelui Milan ca rege. Acesta proclamare nu pate fi delocă aprobată. Rusia a luată deja la Reichstadt uă fermăotărîre în privința unor eventuale dorințe de mărire din partea Serbiei. Viena, 27 Septembre.—Imperatură a primită astăziî pe d. comite Șumarokoff, adjutante ală împăratului Rusiei. Viena, 27 Septembre.—Corespondința politică publică nota immânată seriseră de d. ^^Ristica represintanților de la Belgrad ai marelor puteri ca respunsă la decisiunea Porții in privința prelungirii suspendării ostilitățiloră. Guvernul sârbă refusă d’a da ordine pentru prelungirea suspendării, care s’a sfîrșită la 24 Septembre, dară doreșce din totă inima inchieiarc-a unui armintiniă în regulă, cu condițiuni cuvenite și două durată îndestulătore. Refusulă acesta e motivată pe puterea nepracticabilă dată de Portă suspendării de arme și în vedere că nici linia de demarcațiune, nici zona neutră nefiindă determinate, acestă suspendare nu pate preveni ciocnirile întru cele două armate și vărsarea de sânge. Londra, 28 Septembre.— Lordul Derby, rimimă delegațiunea meetingului de la Citty, declară că nu consideră necesară convocarea parlamentului. ^ Negocierile cu puterile în privința Orinii Mielul, luând b ună cursă forte satisfăcătoră, lordul Derby crede că nu e delocă probabil e ca pacea generale a Europei se fia turburată, saüesistența Turciei pusă în cestiune, cu scopul de a satisface interesele personale ale celora de la putere și a mulțămi pretențiunile străinilor, către cari luaseră mari angagiamente. Lupta, după cum vedem din Timpurii de astăzi, se va îngagia din nou In zilele de 26 și 28 Septembre j cu ocasiunea alegerilor suplimentare pentru senatü. Noi, cum am declarată și ieri, ne uitam spre aceste alegeri cu cea mai deplină liniște, căci lupta este între adevarulu triumfatorii și ’ntre rătăcirile învinse, între una trecută îmbătrânită în rele și unii viitorii care stă în mânele țârei, viitorii de reparare, de liniște și de progresă pe calea liberală, cum voiesce țara și cum cere constituțiunea. Luptătorii de mâne sunt toti cei cari au învinsă la 26 și 28 Martie; ei cunoscă prin urmare nu numai situațiunea, ci și mijloculu pacinicei și legale prin care se pute asigura triumfulu ideielor liberale înscrise în constituțiune, triumfă care e necesară pentru a scote țara din văgașulă în care a fost prăvălită de fosta administrațiune inferată chiar de ei, și a păstra echilibruli constituționale atâta de trebuincioșe pentru mersuri regulată și prosperă ale afacerilorü publice. O'astă-dată se vor presinta cu toții la urnă în condițiune infinită mai favorabile decât la Martin; nu va mai fi nici ingerință administrativă, nici forță armată, nici bande, nici amenințări; singură consciința și iubirea de țară voru conduce și lumina pe alegătorii senatoriali; prin urmare respunderea lora va fi mai mare de câte ori cânda, pentru că lupta e mai ușoiră de cât a supt regimulu trecutü, când iî listele electorale erau falsificate cu scopuri culpabile, cândă administrațiunea, justiția și armata erau puse în serviciului puterii și însărcinate d’a intimida și d’a persecuta pe celü care arü fi ve^utu lucrurile alta-felu decâtă represintanții stráiniloru de la putere. Intr’un astafelu de situațiune, singura datoriă ce ne mai remâne de împlinită e d’a pune supt ochii alegotoriloru programa viitóre a partitei conservatóre, căci trecutul n ílu cunoscă pré bine, pentru că l’au suferită, i-au plătită desfrânarea și în fine l’au condamnată. Organulü fostului ministeru conservator, după ce combate, în numărulü său de astăzi, abținerea de la’alegeri—lucru de care ’i mulțămim, pentru că esercitarea dreptului electorale, după cum am susținută-o în cursă de două-jeci ani și chiar în numarulü de iei I, este un mare prerogativaă a cetățanului, este dreptul lui d’a face actu de guvernämântu, d’a delega pe cela care ’lü crede în stare sâ administreze cu onestitate moșia cea mare; organulü fostului guvernü,Ilicemu, se plânge de „neesplicabila slăbiciune a conservatorilorü din Constituantă*, pentru că au permisă a se înscrie în constituțiune principie liberale și democratice, cari face ca ómenii partitei liberale „s’ajungă la putere purtați d’unü cuvinte favorabile, sâ aibe totul în favorea lorü și se pótá ține cârma corăbiei chiar atunci cândü conservatorii nu mai suntu în stare se ferescu de peste valula periclitată*. Acésta mărturire e atâtă de prețiosă, încâtu ne credemu datori s’o comunicámu cititorilorü nostril, mai cu semn că ea conține programa viitóre a partitei conservatóre. Timpulü declară că „cea mai mare parte din conservatori, am lăsa pe liberali la guvernă, și cea de ce: «Fiinddcă lupta pentru a’î înfrâna este mare și disproporționată, fiindăcă mai tóte legile nóstre de la 1866 și ține asjî, grația îndrăsnelei lord și slăbiciunii neexplicabile a conservatorilor!! din Constituantă, sunt făcute de dânșii și pentru dânșii. De acea, când ei suntu la guvernă, semăna cu nisce omeni pe cari’i portă una curentă favorabilă, și tóte ii ajută, și valută și vântută, așa încâtă cela mai ineptă pilotă puteancă ține cârma corăbiei. Conservatorii, Onse, luptă în contra stânceloră semănate de dânșii la fiecare pasă, așia în câtu mâna cea mai fermă și capula celă mai tare nu ajungă spre a feri în cele din urmă de peste vasulă periclitată.» Mulțămimă adversarilor noștril pentru omagiulu adusu principielorü ce susținemă, principie cari au făcutu progresulu Angliei, Belgiei și altora state ce-au avutu fericirea d’a se convinge de timpuriu că instituțiunile liberale și democratice suntu celü mai lesniciosü mij loeu d’a duce uă națiune la progresă și d’a-I asigura unii viitoru prosperü și durabile. Conservatorii de la noi, deși recunoscü în rândurile de mai susü că uă națiune póte progresa mai lesne supt instituțiuni liberale, declară totuși și acum resbelü acestora instituțiuni, pentru că supt domnia lora, unii pilotü liberale póte sâ fie cârma și sâ ducă țara la limanü, pe când „mâna cea mai fermă și capulü cela mai tare—sâ înțelege conservatorii — nu ajungă spre a feri în cele din urmă de peste vasula periclitatű. “ Aceste cuvinte suntü nă scusă și uă programă. Ele însemna că décá conservatorii au dusu la peste vasulu Statului, causa e constituțiunea liberală ce avemü, din ele decurge, ca uă consecință fatalâ, programa viitóre a conservatorilor, care consiste în a sdrobi acesta constituțiune, pentru ca conservatorii sâ putá ajunge și a se menține la putere cu orice preță. Supunem acestă programă alegătorilor senatoriali , felicitându pe d-nil foști miniștrii pentru mărturirea francă ce facă și care demască intențiunile d-lorü. de-una la invențiuni ca conversațiunea cu espresiuni murdare pe care o desminte d. Săndulescu. Publicama mai la vale s insórta adresată Timpului de către d. Săndulescu-Nanovenu, pentru a desminți aserțiunea dată d’acelai jiaru că d ministru de justiție l’arü fi destituitü din funcțiunea de procurore la curtea de apelu din Bucuresci pe motivulu c’a luatu conclusiuni favorabile unui fosta magistrată data în judecată pentru ingerință în alegeri. D. Săndulescu declară că nici n’a fost o vorbă despre destituire, că conversațiunea ce-a avut cu ministrul a fost din cele mai cordiale și că „espresiunile murdare* atribuite de Timpului lui Stătescu nici n’au existatű. înțelege déja oricine că nu grija pentru independința magistraturei a provocată torintele de injurii ce se aruncă d-lui Stătescu pe totuliua de presa oposițiunii, ci alte cause pe cari ea se teme să le marturisesca, deórece alerga totu Reproducemü după edițiunea de dimineța a numărului precedinte urm átórele : Fraga, 24 Septembre. — Cetățenii slavi din Zirkov în Bohemia au rădicată tricolorulu Slavă cândă au primită scriea despre proclamarea principelui Milan ca rege. Autorulu demonstrați unii nu s’a putută descoperi, eră lucrătorii cari au rădicată stindardulu au fostu pedepsiți cu închisore de 10 zile. Belgrad, 24 Septembre. — Se crede ca positivÜ că principele Milan nu va retușa titlul de rege. Cetățenii capitalei facă mari pregătiri rădicândă arcuri de triumf pentru ziua plecării principelui Milan la armată. Comitatul permaninte Skupovit Î a felicitată printr’un adresă pe Cernateff pentru proclamarea regatului ș’a supusă guvernului decisiunea sea că proclamarea acesta să se puie în esecutare. A treia clasă a reservelor a fostü chiămată supt drapelă. Viena, 24 Septembre. — ziațele, în edițiunile de seră, anundă că cornițele Andrassy a conversată astăzi mai multă timpü cu ambasadorele Turciei stăruindă ca Turcia să acorde armistițiulă propusă pe timpu de patru septemâni, fiindă necesară ca în acestă restimpă puterile se potă discuta viitorea constituire a Bulgariei, Bosniei și Herzegovinei. Sece că cornitele Andrassy ar fi declarată, în privința propunerilor de pace că Austro-Ungaria va adera la vederile celorălalte puteri, propunândă pentru Serbia statu-quo dinainte de resbelü, eră în privința Muntenegrului cornițele Andrassy crede că Porta ar face bine deca sară acorda concesiuni teritoriale pentru ca principele Nicolae se nu mai aibă cuvântă de a se plânge. SOIRI MAI NOUĂ. Daily News publică telegrama urm atare : Londra, 23 Septembre. — Uă telegramă din Berlin adresată «Ziarului Times anunciă ca puterile au consimțită a conserva Serbiei și Montenegralul statu quo. Tóte puterile, afară de Austria, doresc autonomia completă a Bosniei și a Herzegovinei, prindu pe chrestini la adăpostur proederilorü arbitrarii. Buda Pesta, 23 Septembre. — Miniștrii Ungariei au declarată că propunerea Angliei relativă la creațiunea statelor slave în sudulil Ungariei e neadmisibilă; ei au adaogat că ’și vor da demisiunea dacá acstă propunere va fi primită de cancelarul Andrassy. Ragusa, 23 Septembre. — Principele Nikita a ordonată tuturorű Muntenegrenilor, cari au profitată de armistițiu pentru a reintra în căminurile lorü, sa se întorca în noptea acesta la corpurile lorü. Locuitorii de la Bilek și de la Trebinje au luatu astăzi din Ragusa 1,000 saci de grâu. Londra, 24 Septembre.—Corespondintele Agenției Reuter telegrafiéza din Belgrad cu data de 23 Septembre , Cernateff a telegrafiat principelui că Turcii s’au retras din fața Alexinatrului. Abdul-Kerim nu conservă acolo de câta 15 mii de omeni. Unii raporta ale lui Ciolac-Antici constată presința a douăzeci batalione turcesci în fața Javoralul. Turcii concentră asemenea puteri considerabile pe Drina. Ieri d. Ristrci a adresată uă nouă notă agințiloră puterilor, constatândă trei noul violațiuni de armistițiul de către Turci. Aceste violațiuni au avut locü Marți. Turcii au atacată uă parte din armata de la Ibar la Djikova. V VINERI, 17f SEPTEMBRE 1876 LUMINEAZA-TE ȘI TEI PI ABONAMENTE! In capitală: una anö 48 lei;ete luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 4 lei. In districte: una anü 54 lei; șese luni 27 lei; trei luni 14 lei; un lună 5 lei. Pentru tote țezele Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului. LA PARIS, la d-nil Darras-Hallegrain 5, rue de l’ancienne comedie, si Havas, I*ffite & C-nne, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G.Popovici, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARUL Vineri au atacatu pe Sârbi la Jogpelititza, casé au fostu respinși. In aceaași zi Turcii, venindu de la Bielina, au pătrunsă în insula sârbesca Buyukkca, pe Drina, și s’au întărită acolo. Serbii n’au facutü resistență. Londra, 24 Septembre. — Corespondintele oficiului Reuter telegraficza din Belgrad, cu data de 24 Septembre, că armata lui Cernaieff e preparată pentru una lungă resbelü în casula în care ostilitățile s’arü începe. Unui mare numerü de Ruși continuă a sosi la Belgrad. Daruri sosescü din tóte părțile Rusiei. Francia.Resultatulü alegerilor comunale începe a fi cunoscută cu orecare siguranțâ. National a calculată că doua din trei părți din numarulü aleșilor sunt republicani și a treia parte sunt bonapartiști și legitimiști în proporțiuni aprope egale. Partita orleanistă pare a fi câ Jutü cu desăvârșire. Consiliul de miniștrii s’a ocupată în ședința de la 21 Septembre de negocierile îngagiate în privința cestiunii Oriintelui. D. duce Decazes a comunicată colegilor săi telegramele ce schimbase zilele din urmă cu puterile, instrucțiunile ce trimisese d-lul Bourgoing și noutățile din urmă trimise de acesta diplomată. D. duce Decazes și-ară fi esprimatü ferma convingere că pacea se va închiria în curénda și ară fi făcută omagie spiritului de conciliare al cabinetelorü din Londra și din Petersbourg. Anglia concede pe d’uă parte, ca sâ nu se impuie condițiuni onerese scu umilitóre Serbiei, era pe d’alta Rusia recunosce integritatea imperiului turcii. Ziua de 22 Septembre, aniversarea fundării republicei în Francia, a fost serbată fără incidinte însemnate. Manifestările s’au mărginită la întruniri esențialmente private. Anglia.— In urma impunétarei manifestări anti-turcă ce s’a produsă aprope în totii regatulu și care a luată caracterulü unui manifestări anti-ministeriale atât de pronunciată. Incâtă a impusă ministerului a schimba tradiționala politică a Angliei în privința Turciei, uă alegere parlamentară, făcută pentru a înlocui pe d. Disraeli în camera comunelor, a dovedită că ministerulü a permuta mulți din sprijinitorii săi d’altă dată, prin ale cărora voturi a venitu la putere. Intr’adevera alegerea unui conservatoru la Buckingam Shire arü fi fostu nevidouiala în timpuri ordinare; acum a fostă că luptă vină și candidatulu conservatorii n’a trecutu de câtu c’uä majoritate de 186 voturi din mai multă de 5000 votanți. Acésta alegere dovedesce că, décá s’arü face acum alegeri generale, cabinetulüară remâne în minoritate; dérii miniștrii sunt convinși c’au urmată nu numai politica cea mai bună, ci și singura ce se putea urma, și nu vom face apelă la opiniunea responsabilă a țârii de câtü după ce se vor presinta înaintea parlamentului și vom discuta în moda solemnă acesta politică cu adversarii lor”. Partita liberală cere convocarea parlamentului mai înainte de sesiunea ordinară; ânsa e probabil e că ministerul nu va da satisfacere acestei cereri mai înainte d’a se liniști agitațiunea ce domnesce în țară în contra politicei sale. Italia.— Sesiunea actuală a Senatului și camerei deputaților s’a prorogată printr’una decretă regală cu data de 22 Septembre.