Romanulu, septembrie 1876 (Anul 20)

1876-09-17

ANULU ALU DOUE­ ț­ECELEA Redacțiunea și Administrațiunea strada Parmei 14 VOIESCE ȘI TEI PUTEA A­N­U­N­C­I­U­R­I Linia de 30 litere petitii, pagina IV,— 40 bani. Deta — — — — pagi­na III, 2 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite , C­une, 8, Place de la Bourse. LA LONDON, la d. Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. A VIENA, la d-nil Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele n»publicate se oriW. 20 BANI ESEMPLARÜL (A) 3K Ediținnea de séra HE BUCUMSCI, a HAPCIIM. Alegerile făcute de proprietarii mari ai țârii la 26 și 28 Martie au avutu unü resultate din cele mai satisfacêtóre; ele au redatu națiunii esercițială deplina alți suveranității séle și au pus­-o în posițiune d’a lua în mânele-i proprie administrarea in­­tereselor­ generale, cum cere con­­stituțiunea. Proprietarilor­ le revine dérü de drepta onarea d’a fi resta­­­bilita echilibrulu constituționale, d’a și fi scăpată patria de supt arbi­trara administrare a acelora cari lu­aseră „mari îngagiamente cu stră­inii”, cari trasformaseră minciuna — ca se ne servimü d’uă espresiune forte obicinuită în organulü d-lorit — în dogmă de guvernämäntu, carĭ in totü amarulu de vreme câtü au avutu puterea în mână au afirmată că țara era într’uă situațiune din cele mai strălucite, că financiele iei erau înfloritóre, și cari numai supt impresiunea unanimității votului de desaprobare alü proprietarilor, țârii au mârturit prin gura generarului Flo­­rescu, colegula nedespărțită alți d-lui Gaitargi, că situațiunea țârii era a­­­ta de grea la căderea de la putere a ministeriului d-lore, în câte era „noiS abnegare d'a primi sarcina puterii în acele circumstanțe“. 1) Acea alegere a proprietarilor­, o repetama, a avutü efectulu salutarii d’a scăpa România d’uă tiraniă lașă și ipocrită, care denatura legile ș’as­­cundea adevărata situațiune a țârii. 1) Programa ministeriului generalilor ră. SERVICIULU TELEGRAFICU ALU «ROMANOLOI». Constantinopole, 27 Septembre. — Porta va respande ruâne la propunerile de pace ale puterilor­; ea s’aretă for­te dispusă d’a acorda tote reformele dorite. S’a anunciat­ că consiliulü naționalii va fi compusă din 35 musulmani și 30 chreș­­tinî. Petersbourg, 27 Septembre. — Represin­­tantele Rusiei la Belgrad a primită instruc­țiuni de a se uni strictă cu atitudinea Aus­­tro-Ungariei în privința proclamării prin­cipelui Milan ca rege. Acesta proclamare nu pate fi de­locă aprobată. Rusia a luată deja la Reichstadt uă fermă­otărîre în pri­vința unor­ eventuale dorințe de mărire din partea Serbiei. Viena, 27 Septembre.—Imperatură a pri­mită astăziî pe d. comite Șumarokoff, a­­djutante ală împăratului Rusiei. Viena, 27 Septembre.—Corespondința po­litică publică nota immânată seri­seră de d. ^^Ristica represintanților­ de la Belgrad ai marelor­ puteri ca respunsă la decisiunea Porții in privința prelungirii suspendării ostilitățiloră. Guvernul­ sârbă refusă d’a da ordine pentru prelungirea suspendării, care s’a sfîrșită la 24 Septembre, dară do­­reșce din totă inima inchieiarc-a unui ar­min­tiniă în regulă, cu condițiuni cuvenite și două durată îndestulătore. Refusulă acesta e motivată pe puterea nepracticabilă dată de Portă suspendării de arme și în vedere că nici linia de demar­­cațiune, nici zona neutră nefiindă deter­minate, acestă suspendare nu pate preveni ciocnirile întru cele două armate și vărsa­rea de sânge. Londra, 28 S­eptembre.— Lordul­ Derby, rimimă delegațiunea meetingului de la Citty, declară că nu consideră necesară convocarea parlamentului. ^ Negocierile cu puterile în privința Orini­­i Mielul, luând b ună cursă forte satisfăcătoră, lordul­ Derby crede că nu e de­locă pro­babil e ca pacea generale a Europei se fia turburată, saü­esistența Turciei pusă în cestiune, cu scopul­ de a satisface interesele personale ale celora de la putere și a mulțămi pretențiunile străinilor, că­tre cari luaseră mari angagiamente. Lupta, după cum vedem­ din Tim­purii de astăzi, se va îngagia din nou In zilele de 26 și 28 Septembre j cu ocasiunea alegerilor­ suplimentare pentru senatü. Noi, cum am­ de­clarată și ieri, ne uitam­ spre a­­ceste alegeri cu cea mai deplină li­niște, căci lupta este între adeva­­rulu triumfatorii și ’ntre rătăcirile învinse, între una trecută îmbătrâ­nită în rele și unii viitorii care stă în mânele țârei, viitorii de reparare, de liniște și de progresă pe calea liberală, cum voiesce țara și cum cere constituțiunea. Luptătorii de mâne sunt­ toti cei cari au învinsă la 26 și 28 Martie; ei cunoscă prin urmare nu numai situațiunea, ci și mi­jloculu pacinicei și legale prin care se pute asigura triumfulu ideielor­ liberale înscrise în constituțiune, triumfă care e ne­cesară pentru a scote țara din vă­­gașulă în care a fost­ prăvălită de fosta adm­inistrațiune inferată chiar­ de ei, și a păstra echilibruli consti­tuționale atâta de trebuincioșe pen­tru mersuri regulată și prosperă ale afacerilorü publice. O'astă-dată se vor­ presinta cu toții la urnă în condițiune infinită mai favorabile de­cât­ la Martin; nu va mai fi nici ingerință administra­tivă, nici forță armată, nici bande, nici amenințări; singură consciința și iubirea de țară voru conduce și lumina pe alegătorii senatoriali; prin urmare respunderea lora va fi mai mare de câte ori­ cânda, pentru că lupta e mai ușoiră de cât a supt re­­gimulu trecutü, când iî listele elec­torale erau falsificate cu scopuri cul­pabile, cândă administrațiunea, jus­tiția și armata erau puse în servi­­ciului puterii și însărcinate d’a inti­mida și d’a persecuta pe celü care arü fi ve^utu lucrurile alta-felu de­câtă represintanții stráiniloru de la putere. Intr’un asta­felu de situațiune, sin­gura datoriă ce ne mai remâne de împlinită e d’a pune supt ochii ale­­gotoriloru programa viitóre a parti­tei conservatóre, căci trecu­tul n ílu cunoscă pré bine, pentru că l’au su­ferită, i-au plătită desfrânarea și în fine l’au condamnată. Organulü fostului ministeru con­servator, după ce combate, în nu­­mărulü său de astăzi, abținerea de la’alegeri—lucru de care ’i mulțămim, pentru că esercitarea dreptului elec­torale, după cum am­ susținută-o în cursă de două-­jeci ani și chiar­ în numarulü de iei I, este un mare prerogativaă a cetățanului, este drep­­tul­ lui d’a face actu de guvernä­mântu, d’a delega pe cela care ’lü crede în stare sâ administreze cu o­­nestitate moșia cea mare; organulü fostului guvernü,­­Ilicemu, se plânge de „neesplicabila slăbiciune a con­­servatorilorü din Constituantă*, pen­tru că au permisă a se înscrie în constituțiune principie liberale și de­mocratice, cari face ca ómenii par­titei liberale „s’ajungă la putere pur­tați d’unü cuvinte favorabile, sâ aibe totul­ în favorea lorü și se pótá ține cârma corăbiei chiar­ atunci cândü conservatorii nu mai suntu în stare se ferescu de peste valula pericli­tată*. Acésta mărturire e atâtă de pre­­țiosă, în­câtu ne credemu datori s’o comunicámu cititorilorü nostril, mai cu semn că ea conține programa vi­itóre a partitei conservatóre. Timpulü declară că „cea mai mare parte din conservatori, am­ lăsa pe liberali la guvernă, și cea de ce: «Fiindd­că lupta pentru a’î înfrâna este mare și disproporționată, fiindă­că mai tóte­ legile nóstre de la 1866 și ț­ine asjî, grația îndrăsnelei lord și slăbiciunii neex­­plicabile a conservatorilor!! din Constituantă, sunt­ făcute de dânșii și pentru dânșii. De acea, când­ ei suntu la guvernă, semăna cu nisce omeni pe cari’i portă una curentă favorabilă, și tóte ii ajută, și valută și vântută, așa în­câtă cela mai ineptă pilotă pute­ancă ține cârma corăbiei. Conserva­torii, Onse, luptă în contra stânceloră se­mănate de dânșii la fie­care pasă, așia în câtu mâna cea mai fermă și capula celă mai tare nu ajungă spre a feri în cele din urmă de peste vasulă periclitată.» Mulțămimă adversarilor­ noștril pentru omagiulu adusu principielorü ce susținemă, principie cari au fă­­cutu progresulu Angliei, Belgiei și al­­tora state ce-au avutu fericirea d’a se convinge de timpuriu că institu­­țiunile liberale și democratice suntu celü mai lesniciosü mij loeu d’a duce uă națiune la progresă și d’a-I asi­gura unii viitoru prosperü și dura­bile. Conservatorii de la noi, de­și re­­cunoscü în rândurile de mai susü că uă națiune póte progresa mai lesne supt instituțiuni liberale, de­clară totuși și acum resbelü acestora instituțiuni, pentru că supt dom­nia lora, unii pilotü liberale póte sâ fie cârma și sâ ducă țara la limanü, pe când­ „mâna cea mai fermă și capulü cela mai tare—sâ înțelege con­­servatorii — nu ajungă spre a feri în cele din urmă de peste vasula periclitatű. “ Aceste cuvinte suntü nă scusă și uă programă. Ele însemna că décá con­servatorii au dusu la peste vasulu Statului, causa e constituțiunea li­berală ce avemü, din ele decurge, ca uă consecință fatalâ, programa viitóre a conservatorilor­, care consiste în a sdrobi acesta constituțiune, pentru ca conservatorii sâ putá ajunge și a se menține la putere cu ori­ce preță. Supunem­ acestă programă alegă­­torilor­ senatoriali , felicitându pe d-nil foști miniștrii pentru mărturi­­rea francă ce facă și care demască intențiunile d-lorü. de-una la invențiuni ca conversațiu­­nea cu espresiuni murdare pe care o desminte d. Săndulescu. Publicama mai la vale s insórt­a a­­dresată Timpului de către d. Săndu­­lescu-Nanovenu, pentru a desminți aserțiunea dată d’acela­i jiaru că d ministru de justiție l’arü fi destituitü din funcțiunea de procurore la curtea de apelu din Bucuresci pe motivulu c’a luatu conclusiuni favorabile unui fosta magistrată data în judecată pentru ingerință în alegeri. D. Săndulescu declară că nici n’a fost o vorbă despre destituire, că con­­versațiunea ce-a avut­ cu ministrul­ a fost­ din cele mai cordiale și că „espresiunile murdare* atribuite de Timpulu­i lui Stătescu nici n’au e­­xistatű. înțelege déja ori­cine că nu grija pentru independința magistra­­turei a provocată torintele de inju­rii ce se aruncă d-lui Stătescu pe totu­liua de presa oposițiunii, ci alte cause pe cari ea se teme să le marturisesca, de­óre­ce alerga totu­ Reproducemü după edițiunea de dimineța a numărului precedinte ur­m­ átórele : Fraga, 24 Septembre. — Cetățenii slavi din Zirkov în Bohemia au rădicată tri­­colorulu Slavă cândă au primită scriea despre proclamarea principelui Milan ca rege. Autorulu demonstrați unii nu s’a pu­tută descoperi, eră lucrătorii cari au ră­dicată stindardulu au fostu pedepsiți cu închisore de 10 zile. Belgrad, 24 Septembre. — Se crede ca positivÜ că principele Milan nu va retușa titlul­ de rege. Cetățenii capitalei facă mari pregătiri rădicândă arcuri de triumf­ pentru­­ ziua plecării principelui Milan la armată. Comitatul­ permaninte Skupovit­ Î a fe­licitată printr’un adresă pe Cernateff pen­tru proclamarea regatului ș’a supusă gu­vernului decisiunea sea că proclamarea a­­cesta să se puie în esecutare. A treia clasă a reservelor­ a fostü chiă­­mată supt drapelă. Viena, 24 Septembre. — ziațele, în e­­dițiunile de seră, anund­ă că cornițele An­­drassy a conversată astăzi mai multă timpü cu ambasadorele Turciei stăruindă ca Turcia să acorde armistițiulă propusă pe timpu de patru septemâni, fiindă necesară ca în acestă restimpă puterile se potă discuta viitorea constituire a Bulgariei, Bosniei și Herzegovinei. Se­­­ce că cornitele Andrassy ar­ fi de­clarată, în privința propunerilor­ de pace că Austro-Ungaria va adera la vederile ce­­loră­l­alte puteri, propunândă pentru Ser­bia statu-quo dinainte de resbelü, eră în privința Muntenegrului cornițele Andrassy crede că Porta ar­ face bine deca s­ară a­­corda concesiuni teritoriale pentru ca prin­cipele Nicolae se nu mai aibă cuvântă de a se plânge. SOIRI MAI NOUĂ. Daily­ News publică telegrama ur­m­ atare : Londra, 23 Septembre. — Uă te­legramă din Berlin adresată «Ziarului Times anunciă ca puterile au con­simțită a conserva Serbiei și Mon­tenegralul statu quo. Tóte puterile, afară de Austria, doresc­ autonomia completă a Bosniei și a Herzegovinei, prindu pe chrestini la adăpostur­ pro­ederilorü arbitrarii. Buda­ Pesta, 23 Septembre. — Mi­niștrii Ungariei au declarată că pro­punerea Angliei relativă la creațiu­­nea statelor­ slave în sudulil Unga­riei e neadmisibilă; ei au adaogat­ că ’și vor­ da demisiunea dacá a­­c­­stă propunere va fi primită de can­­celarul­ Andrassy. Ragusa, 23 Septembre. — Princi­pele Nikita a ordonată tuturorű Mun­tenegrenilor­­, cari au profitată de armistițiu pentru a reintra în căm­i­­nurile lorü, sa se întorca în noptea acesta la corpurile lorü. Locuitorii de la Bilek și de la Tre­­binje au luatu astăzi din Ragusa 1,000 saci de grâu. Londra, 24 Septembre.—Corespon­­dintele Agenției Reuter telegrafiéza din Belgrad cu data de 23 Septem­bre , Cernateff a telegrafiat­ principelui că Turcii s’au retras­ din fața Alexi­­natrului. Abdul-Kerim nu conservă acolo de câta 15 mii de om­eni. Unii raporta ale lui Ciolac-Antici constată presința a douăzeci bata­­lione­ turcesci în fața Javoralul. Turcii concentră asemenea puteri conside­rabile pe Drina. Ieri d. Ristrci a adresată uă nouă notă agințiloră puterilor, consta­­tândă trei noul violațiuni de armis­­tițiul de către Turci. Aceste viola­­țiuni au avut­ locü Marți. Turcii au atacată uă parte din armata de la Ibar la Djikova. V VINERI, 17f SEPTEMBRE 1876 LUMINEAZA-TE ȘI TEI PI A­B­ON­AMENT­E! In capitală: una anö 48 lei;­­ete luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 4 lei. In districte: una anü 54 lei; șese luni 27 lei; trei luni 14 lei; un lună 5 lei. Pentru tote țezele Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului. LA PARIS, la d-nil Darras-Hallegrain 5, rue de l’ancienne comedie, si Havas, I*f­­fite & C-nne, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G.Popovici, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARUL Vineri au atacatu pe Sârbi la Jog­­pelititza, casé au fostu respinși. In acea­ași zi Turcii, venindu de la Bielina, au pătrunsă în insula sâr­­besca Buyukkca, pe Drina, și s’au întărită acolo. Serbii n’au facutü re­­si­sten­ță. Londra, 24 Septembre. — Cores­­pondintele oficiului Reuter telegra­ficza din Belgrad, cu data de 24 Sep­tembre, că armata lui Cernaieff e preparată pentru una lungă resbelü în casula în care ostilitățile s’arü începe. Unui mare numerü de Ruși conti­nuă a sosi la Belgrad. Daruri sosescü din tóte părțile Rusiei. Francia.­Resultatulü alegerilor­ comunale începe a fi cunoscută cu ore­care siguranțâ. National a calcu­lată că doua din trei părți din nu­marulü aleșilor­ sunt­ republicani și a treia parte sunt­ bonapartiști și legitimiști în proporțiuni aprope e­­gale. Partita orleanistă pare a fi câ­­­ Jutü cu desăvârșire. Consiliul­ de miniștrii s’a ocupată în ședința de la 21 Septembre de negocierile îngagiate în privința ces­­tiunii Oriintelui. D. duce Decazes a comunicată colegilor­ săi telegramele ce schimbase­­ zilele din urmă cu pu­terile, instrucțiunile ce trimisese d-lul Bourgoing și noutățile din urmă tri­­mise de acesta diplomată. D. duce Decazes și-ară fi espri­­matü ferma convingere că pacea se va închiria în curénda și ară fi fă­cută omagie spiritului de conciliare al­ cabinetelorü din Londra și din Petersbourg. Anglia concede pe d’uă parte, ca sâ nu se impuie condițiuni onerese scu umilitóre Serbiei, era pe d’alta Rusia recunosce integrita­tea imperiului turcii. Ziua de 22 Septembre, aniversa­rea fundării republicei în Francia, a fost­ serbată fără incidinte însem­nate. Manifestările s’au mărginită la întruniri esențialmente private. Anglia.— In urma impunétarei manifestări anti-turcă ce s’a produsă aprope în totii regatulu și care a luată caracterulü unu­i manifestări anti-mi­­nisteriale atât de pronunciată. In­câtă a impusă ministerului a schimba tra­diționala politică a Angliei în privința Turciei, uă alegere parlamentară, fă­cută pentru a înlocui pe d. Disraeli în camera comunelor­, a dovedită că ministerulü a permuta mulți din sprijinitorii săi d’altă dată, prin ale cărora voturi a venitu la putere. Intr’adevera alegerea unui conser­­vatoru la Buckingam Shire arü fi fostu nevidouiala în timpuri ordi­nare; acum a fostă că luptă vină și candidatulu conservatorii n’a trecutu de câtu c’uä majoritate de 186 vo­turi din mai multă de 5000 votanți. Acésta alegere dovedesce că, décá s’arü face acum alegeri generale, ca­­binetulü­ară remâne în minoritate; dérii miniștrii sunt­ convinși c’au urmată nu numai politica cea mai bună, ci și singura ce se putea urma, și nu vom­ face apelă la opiniunea responsabilă a țârii de câtü după ce se vor­ presinta înaintea parlamen­tului și vom­ discuta în moda so­lemnă acesta politică cu adversarii lor”. Partita liberală cere convocarea parlamentului mai înainte de sesiu­nea ordinară; ânsa e probabil e că ministerul­ nu va da satisfacere a­­cestei cereri mai înainte d’a se li­niști agitațiunea ce domnesce în țară în contra politicei sale. Italia.— Sesiunea actuală a Se­natului și camerei deputaților­ s’a prorogată printr’una decretă regală cu data de 22 Septembre.

Next