Romanulu, octombrie 1876 (Anul 20)
1876-10-10
ANULU ALU DOUE fIECELEA VOIESCE ȘI VEI PUTEA AEONCIDEI Linia de 30 litere petitii, pagina IV,— 40 bani. Deto — — — — pagina III, 2 lei. A se adresa: IN ROMANII, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite & Cune, 8, Place de la Bourse, LA LONDON, la d. Eugfene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nii Haasenstein și Vogler, WallfiBohgasse 10. Articolele «*>publicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARUL B Refracțiunnea și Admestrațiunea strana IMmimi si DUMINECA, 10 OCTOBRE 1876. LUMINEAZA-TE ȘI TEI FI ABONAMENT E In capitală, unii anii 48 lei; jese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lan In districte, unu anu 54 lei; șâse luni 27 lei; trei luni 14 lei; uă lună 5 lei. Pentru tote țerele Europei, trimestru 15 lei. A se adresa îN ROMANIA, la administrațiunea ziarului. LA PARIS, la d-nul Darras-Hallegrain 5, rue de l’ancienne comedie, și Havas, Lafsite & C nie, 8. Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G.Popovici, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARUL CHANALD (A) 3K Edițiunea de sera BUCURESCI,,? BRUMARELU Chiamarea reservelorü armatei permanente în concentrările actuale a fostu ocasiunea fericită d’a se constata spiritulu în adevĕra ostășescă și respectulu pentru lege ale soldatului românu. Că simplă chiamare, fără multă stăruință și fără absolută nici una miijlocü de constrîngere, a fost de ajunsü pentru ca bravii rezerviști sĕ se presinte la corpurile loru, chiarü din mari depărtări, cu uă puntualitate ș’ună avenmu mai presusu de ori-ce laudă. Cu atâtü mai de laudă este ostașură română și cu atâtü mai multu dreptu avemu sĕ ne mândrimu de dênsulu, cu câtu d’uă dată cu ordinulu de convocare a reserveloru, s’a ^lăuită în poporu vuietulu că convocarea se face spre a merge la res belu. Asemenea vuiete, oricâtu de neîntemeiate arti fi, este naturală se se respândesca în epoce de crisa ca cea de astăzi, și se scie cu câtă înlesnire sunt crezute de poporu. Frumósa purtare a reserviștilor, în asemenea împrejurări, are dérit uă valore mult mai mare și dovedesce nu numai spiritulű ostășescă, derii și simțiminte resboinice. Suntem convinși că déci arți fi trebuită sĕ se convoce milițiele, ele arü da probă d’una aventu totu atâta de mare. Pentru a nu face ca asemeni frumóse simțiminte să degenereze, gurvernulu din partea! arü trebui să ia măsuri energice și inteliginte pentru ca acești bravi soldați să fiă tratați câtă se pate mai bine și ca poporațiunile rurali, cari dau mai toti contingentulu, se nu ajungă a privi concentrările ca uă calamitate. Pentru acesta trei lucruri sunt neapărate: hrana, locuința și Îmbrăcămintea. In ceea ce priveșce locuința, care, mai cu sema pe timpuri rele ca cele de tomna și de iarna, este lucruri esențiale, afirma că, printr’uă rea deprindere, se perpetueza sistema urmată până astăzi. Locuitorii orașelorfi, la cari arü încăpea celu mai mare numerü de soldați, suntu cu totulü scutiți de găzduire militară și numai bietulu țărână duce tótu povera ș’a acestui servină datorită țării. Atâtü de esclusivu se pune numai asupra loru acésta sarcină, în câtă nici chiarü la sate, casele proprietarilor, curtea boierescă, cum se zice, nu este atinsă pentru găzduirile militare. Din aceste case bieții soldați se găsescă grămădiți câte 20 și 30 într’uă singură odaia țărănăscă; astfelü se pute <zice că este val de el și val de bietulu locuitorii sátenii, căruia i se ocupă asta-felu locuința. Cea-a ce mai vine sö agraveze atâtü posițiunea soldatului cât și a sǎtenului, este că fórte desu bataliunile sosescu prin sate ne aducéndu provisiuni cu deusele. Atunci nu mai rest^mâne țăranului nimica din ce póte să fiă mâncată. Este lesne de înțeles, cu tóte acestea nu suntu de natură a împăca poporațiunile cu armarea generale ș’a nutri în soldatii simțimintele rasboinice. Acésta stare de lucruri s’a urmatu de cânda se face concentrări și se datoresce famesei administrațiuni a d-lui Florescu. Sperama că d’uădată cu scăparea administrațiunii oștirii d’acesta pseudo generală, asemeni nenorocite deprinderi vom dispare și că este destula a se semnala actualului ministru de resbelți, pentru ca să ia grabnice și seriose măsuri de îndreptare. Pare că se ftă trebuință ca concentrările din anulă acesta să fie mai multu timpu. Mai cu osebire în vederea acestei trebuințe, este neapăratü a se lua măsurile pe cari le reclamă simțimintele de umanitate și uă bună administrațiune. Apromisionar de pesmeți, de pastramă, cată să se facă de cu timpii, pentru ca nu trupele ajungându prin sate să se vedă nevoite a estermina păsările țăranului și a-i deșerta saculü cu malaia. Asemenea aprovisionări de încălțăminte trebuie a se face ierăși de cu timpii, nu numai pentru că ele sunt primule obiecte de îmbrăcăminte care să strică mai multe și este neapărată, dérü și pentru că în urmă furnisorii, esploatândă trebuința guvernului, vom îndoui prețurile. Famasa administrațiune a d-lui Florescu ne-a lăsată numai căciuli, déru atâtea căciuli, în câtu ori-câte concentrări s’arü face, totu românii (jecinil de mii în preda molielorü; alta-felu ne-a lăsată fără nici de unele și mai cu osebire fără arme indestulatare. Greua sarcină d’a repara aceste neajunsuri revine administrațiunii actuale, și nu ne ’ndoarmă că ea ’și va face datoria pe care îi vor permite financiele prădate și secate de regimulü trecută. Cestiunea infirwerieloru trebuie se preocupe asemenea pe d. ministru de resbelu. A lua casa țăranului ș’a face dintr’ănsa uă infirmeriă este a ’lu face pe densula și familia lui se ’și părăsescă pentru multu timpu căminulu, plinü de infecțiunea unei infirmerii militare. Daca ar fi dorit vorba de a se prelungi concentrările, construirile de barace pentru infirmerii, cum să face în alte țări, ari fi lucru neapărată, cu atâta mai mult, că cu trei patru sute de franci se pot face oriunde cu soldații asemenea barace, cari ari fi neapărată mai bine condiționate de câtü micele locuințe ale țăranilor ei. Supunemu aceste aprecieri d-lui ministru de resbelü, care nu ne îndoaima că le va da unu momentu de atențiune, pentru că este vorba d’a cruța mii de vieți, d’a încuragia și desvolta spiritulu ostășescă ale soldatului românü și d’a nu face ca poporațiunile române sĕ privéscu armarea ca să calamitate. ist Contribuabilulu nu mai póte plăti,sheamü noi, cându vedeamü ureându-se impositele, țara a dată pe brânci și trebuie s’o lasuma să se repauseze, să ’și readune puterile, repeta în urma nóstru unuia din miniștrii conservatori, în ultimele momente ale ministerului Catargi. Situațiunea în sine era atât de grea, atât de periculosá, încâtă chiarü unula dintre autorii săi, celu mai chieltuitoru sau mai exadü celü mai risipitorii dintre miniștrii conservatori, d. generare Florescu, declara în programarea ministerială că „era uă abnegare d a primi puterea într'uă asemenea situațiune.“ Partita liberală, care n’avea nici cea mai mică respundere, pentru că nu luase nici uă parte la crearea acelei situațiuni, ci din contră dedese de timpuriu alarma atât prin fiarele sale, câtă și prin lucrări speciale, avu acesta „abnegare“ și veni la putere, cândü țara întregă, și mai cu semn proprietarii mari, o desemnară c’uă mare luptă în alegerile generale pentru Senatü, făcute supt cea mai arbitrară presiune a guvernului Catargi. Țara Intrega nu mai voia noul imposite, pentru că abia putea plăti pe cele deja esistenți, mărite de partita conservatóre într’uă proporțiune ne mai pomenită în alta stată și într’una timpu atâta de scurta; nu mai rămânea déja alta mijlocu de îndreptare a financielor, de câta acela d’a face economii, și partita liberală intra cu otârîre p’acestă cale, ea reduse numai de câtă acele funcțiuni cari nu erau prevăzute în nici oă lege organică, și lua îndatorirea solemnă d’a modifica acele legi ș’a face tóte economiele posibile far’a desorganisa serviciele Statului. Acesta, o mai repetămă, era singura procedere logică și mântuitóre; căci din cele 85 milione de venituri, 50 se întrebuințau pentru amortisarea datoriei publice, rădicată și acesta lasă sumă colosală tota de partita conservatóre, și nu mai rămâneau de câtă vre 30 milione pentru instrucțiune, justiție, armare și celelalte ramure ale administrațiunii publice, pentru cari bugetele votate de conservatori prevedeau târâși aprope 50 milione. Trebuia dorit să se reducă suma chieltuielelor Statului cu aprópe 20 milione, pentru a se stabili acest echilibru neaperat, acea regulă nestrămutată care e dă condițiune indisponibilă pentru a progresa și a câștiga creditulü de care are nevoie orice țară și pe care România Ta perduta, condu prin discusiunile făcute asupra ultimelor împrumuturi de 16 și 42 milione se dovedi chiar de către conservatori că el încetaseră țara, că ’i ascunseseră adevărata situațiune până cândü o duseseră la perțaniă și credeaă că e uă abnegare d’a mai sta la putere. Guvernulu liberale, preocupată d’acesta stare și otâritu d’a’i aduce vindecarea pe care țera o cerea pe tóte tonurile, începu a reduce numeralű funcționarilor Statului pentru că, cum mai fiserama, în starea d’astăiji acesta era singurulu mijjlocii posibile d’a micșora chiăltuielele. Care e însă atitudinea asta țjisel partite conservatóre în facia acestei măsuri, cerută de țară, recomandată de toți ómenii de solință și singură posibilă în împrejurările prin cari trecemü ? Ea și-a facutu una cala de bâtaiă din aceste reduceri și esploateză, c’uă stăruință vrednică numai de căușele cari atingu interesele generale, reducerea unui număru de funcționari. Nu vom fi noi aceia cari să nu recunoscem că, din puntule de vedere individuale ale acelora foști funcționari, reducerea funcțiunilor si ce ocupați le e prejudiciabilă; ănsă, regula nóstra nestrămută e, că ș’aci ca ’n tóte, trebuie să ne preocupamu mai ântâiu de interesele generale și să lucrămă pentru a le da satisfacere. Partita liberală în adeverü a venită la guvernă adusă de opiniunea publică — cum a marturizit-o chiar a ministeriulu Catargi, când s-a retrasă de la putere în urma alegerilor de senatori, cari dedeseră majoritate partitei liberale; — prin urmare nu de interesele individuale, ci de cele generale trebuia să se preocupe guvernulu liberale. Acesta solicita u o neapărată schimbare în modul de administrare a țării care, supt guvernul conservatorii, căuta a satisface cu deosebire interesele individuale, chiar cu sacrificarea cerora generale. Schimbarea s’a făcută, guvernulu liberale neavându trebuință se plătescu susținerea nimănui, deorece era susținută de țară, a redusü chiăltuielele Statului prin împuținarea funcționarilor ș’a facutu pe țară se întreversă speranța că nu va mai fi încărcată cu noul imposite, nici cu noul împrumuturi pentru chiăltuielele țilnice. Conservatorii însă, lipsiți de principii, lipsiți de iubire de țară și inspirați numai de ură către aceia cari au fost chiămați ca se le ia locuri la putere, au avutü nelealitatea d’a esploata acésta cestiune în modulu celü mai nedemne. Cestiunea însă se reduce la acesta: bine e ca Statula se plătescă funcțiuni de cari n’are trebuință și se contracteze în tota anulă împrumuturi, adecă se puie noul imposite, pentru a face faciă chieltuielelor, ce arü solicita mănținerea unora funcțiuni netrebuinciose ? Partita conservatóre, cerândü mănținerea acelora funcțiuni netrebuitóre, lasă să se credă că e bine, noi ensă — și cu noi tota țară — declaratia sosü și tare c’uă asemenea procedere ar fi ruinatóre pentru financiele Statului și n’am contribui de câtă a mări haosul, în care partita conservatóre a lăsată financiele țării, haosu care în cele din urmă a îngrijit-o și pe ea, cândü a retjuta că nu mai pute ascunde situațiunea nenorocită ce crease, cu tóte impositele ce pusese asupra țării, într’uă asemenea situațiune, cândü țera nu mai póte merge înainte de câtü facendu tóte reducerile posibile sau încărcândă pe contribuabilulü sleitü cu noui imposite, noi, ca tótu țara, ne pronunciămă pentru reduceri, lăsândă ca publicul a se judece realitatea acelora cari recunoscu că contribuabilul va data pe brânci, dar ceru se nu se facă reduceri. Dervi-pașa în Livno. (Teskeredgic) este comandante Viena, 17 Octobre. — Neue freue Fresse anuneță că serii telegrafice forte de curând de la fruntaria Galiției, afirmă că deși nu se observă nimicü despre uă intrare a trupeloru ruseșci, după cum să împrăștiase scompturü, totuși case pregătirile de mobilisare a armatei ruseșci se urmeză cu una mare zelă. Londra, 17 Octobre. — Presa critică în modul cela mai aspru respingerea de către Rusia a propunerii turceșce. Moving Fest, Standard și Daily Telegraph vede, în acesta, oă probă vădită, că Rusia fuge de orice resolvare pașnică și că are de gândă să începă resbeluri. Se asigură că Englitera va propune unii termenii de mijloci și speră că va dobândi pentru acesta aprobarea celorălalte puteri. Viena, 18 Octobre. — In urma retușului Rusiei d’a primi armistițiul de șase luni, diplomația a lăsată să eadă cestiunea armistițiului și ’și-a îndreptată atențiunea ierăși asupra condițiunilor de pace. Puterile cele mari au intențiunea să ceră de la Portă condițiune, care s’aducă mai înainte de tóte pacificarea provincieloră resculate. Asia déja mai ântâiă va fi vorba să se cera de la guvernulu turcescă în modă categorică acele garanții, care au mai fostă cerute uă dată de la densulț. Cestiunea financielor a Statului a fost și trebuia să fie preocuparea de căpeteniă a ministerului liberale, pentru că mai cu osebire în acesta ramură se introdusese unu hiaosü nepétrunsa de guvernele conservatóre prin strania lora administrare, care consista în a grămădi asupra contribuabilului totu felulu de imposite, fiă eátü de ruinatóre, și a recurge necontenită la împrumuturi, cari sunt tota imposite deghisate, pentru a face faciă cheltuielelor Statului, pe cari le cresceau pe fiecare anü, deși starea contribuabililor nu permitea asemeni cresceri. Reproducemii după edițiunea de diminața a numărului precedinte urmatórele : Belgrad, 17 Octobre.— Din Livno (Bosnia) se anuneță, că în măcelulu ordonatu de Derviș-pașa la Glamociu, au fostu omorîți 20 de chrestini, între cari ș’ună preotu. La 16 Septembre, Turcii s’afi aruncat și asupra satului Kasandce, optu ore departe de Livno, ș’au omorâtu 26 persóne. Lui Jovo Ciurișî ’i-au găurită limba și ’iau trasa uă sforă printr’casa, rupendu’î apoi carnea de pe trupă bucățică cu bucățică; luî Nicolae Zermas ’i-au bătută unu cuiu prin barbă și gură, ai legată uă sforă de acestu cuiu și asta felu ’i-au térétö p’acestă nenorocită pretutindeni. In sătulă Psalina de lângă Livno, au fost omorițî 41 de chrestini, între cari și popa Milan Zaksici. Turcii măcelărescă și chinuiescă și acum pe chrestini, mai cu semn de când Italia. — După discursulă-programă ținută de d. Depretis, și din care publicămă mai jasă câte-va părți, reservândă se revenimü asupră’i, s’ascâptă, cum amu anunciatu și noi, ca d. Sella, fostulu ministru de financie în cabinetulu precedinte Minghetti, sé formuleze programa oposițiunii pentru viitórele alegeri. D. Sella a ținută în adevĕra ună discursă la Cassatto, unde i se oferise ună banchetă de către alegătorii sör; însă a declarată că nu face uă programă, pentru că oposițiunea astăzii e pre depărtată de putere; s’a mărginită numai a da adesiunea sea opiniunii d-lui Depretis asupra tratatelor de comerciă, asupra legii garanțielor și altele. Prusa Germania. Votula dată în unanimitate de către camera din Hanovra pentru rădicarea secvestrului pe averea fostului rege George, care se rădică la aprope 67 mil. lei, a produsă orecare sensațiune la Berlin, țîiarele prusiane au începută a trata Hanovra ca ună cuibă de trădători în contra Prusiei și a cere să nu se rădice acelă secvestru decâtă atunci cândă fostul rege va renunca pentru sine și succesorii săi la tronul Hanovrei. Se zice că regele George nu va renuncia și fiarul. Gaeeta popoara germană îndemna pe partizanii fostului rege se nu se descuragieze, ci se lupte pene se va restabili tronul Hanovrei. Un corespondinte din Berlin ală Republicei francese, vorbindă despre acestă faptă, zice că nimică n’ară contribui mai multă pentru a pune capătă agitațiunii guelftieră din Hanovra decât restituirea pură și simplă a acestei averi și, cu totă limbagială presei prusiane, crede că și d. de Bismarck este de aceași părere. Oricare ară fi posițiunea ce va lua guvernulă prusiană în acesta cestiune e sigură, după o isură corespondinte, că votulă consiliului generale al Hanovrei va fi susținută d’ună mare numără de naționali-liberali, pe lângă cari se vor alătura neapărată toți cei cari au votată în contra sechestrului la 1 Ianuarie 1868, adecă ultra-montanți, Polonesii și toți progresiștii din cameră. Germania pare a fiotărîtă se observe în cestiunea Orientului că atitudine neutră seăcelă puțină espectativă. In adevără, fiarele germane, și mai cu osebire cele oficióse s’aă pronunciată pe faclă și în termeni destulă devini în contra propuneriloriarului anglosă limes ca Germania să se unăscă cu Anglia în cestiunea Orientului și se scape astăferă Europa de catastrofa la care ară fi espusă, déci Rusia va intra în resbelă în contra Turciei, țîiarele ger-