Romanulu, octombrie 1876 (Anul 20)
1876-10-20
ANULU ALU DOVE pECELEA VOIESCE ȘI TEI PUTEA ANUNCIURI Linia do 30 liteve petitu, pagina IV,— 40 bani. Deto — — — — pagi ia III, 2 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffire & Cune, 8, Place da la Bourse, LA LONDON; la d- Eugfene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI EXEMPLARUL MERCURI, 20 OCTOBRE 1876. LUMINEAZA-TE ȘI TEI EI ABOTHTAT E In capitală, unu anul 48 lei ; șese luni 24 lei trei luni 12 lei; uă lună 4 lei In districte, unu anu 54 leî; șese luni 27 leî trei luni 14 leî; uă lună 5 lei Pentru tote țerele Europei, trimestru 15 leî A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. 1 A V* A DTU 1„ J _:<■ T______TT% 1T______9 _____ wa * kto unu izauaa-aauogittiuo, more l’ancienne comedie, și Havas, Laf- Ste & Cnie, 8. Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G.Popovici, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI EXEMPLARUL SERVICIULUI TELEGRAFICU ALE «ROMANULUI» Berlin, 30 Octobre.—Discursul« de deschidere a Reichstagului 4*ce : Relațiunile esteriore, cu tote dificultățile momentane ale situațiunii, răspundul la caracterul pacificăriîi politicei împăratului, ale căruia silințe neobosite tindă necontenită a cultiva bunele relațiu vii cu tote puterile și în speciale cu acelea cari sunt apropiate de Germania prin vecinătate și istoria; a menține asemenea pacea între ele printrouă mijlocire amicale, în casă cândă ea (pacea) ară fi amenințată; oî ce se va întâmpla în viitoră, sângele fiiloră Germaniei nu se va versa decâtă pentru a protege propriele sale interese politice și comerciale. Germania, la încheiarea viitorelor tratate de comerciă, se va sili se depărteze tote puntele prejudicrabile comerciului germană. Din manifestările de simpatii ce i s’aă făcută cu ocasiunea călătorielor de pe vară, împeratură a câștigată siguranța că unitatea Germaniei a prinsă rădăcini adânci în inima națiunii și că Germania se aretă din ce în ce mai multă bulevardură solidă ală păcii atâtă în afară câtă și în întru. Constantinople, 31 Octobre. — Să asigură că Porta a primită armistițiu de două luni, cu două prelungiri, de câte șase săptămâni fiecare, decă negocierile pentru pace vor necesita acesta. Osilitățile vor trebui să înceteze pretutindeni. Atașații militari straiui vor stabili linia de demarcațiune. Belgrad, 31 Octobre. — In urma luptelor crâncene de la 29 și 30 Octobre, Horvatovici a fostă silită se părăsescă linia de apărare și să ocupe o nouă posițiune la Gaglova, aprope de Krusevatz. Redacțiunea și Administrațiunea strada Déliméi 14 (A) Edițiunea de sera dentului încrederea In relațiunile sale cu Orientulü; ne induc imit ânsă de stabilirea acestei încrederi. In tota casulu, este probabile că suspensiunea de luptă mai multú sau mai puțină lungă, pe care ari aduce-o învoirea dintre Rusia și Turcia, ar ave celu puțină însușirea de-a pregăti că resolvere a cestiunii Orientului mai puțină sângerasă și stabilirea unei stări de lucruri posterioră, mai bine cugetată și de mai înainte admisă de Europa. In ceea ce ne privesce, amu spus’o de la începută, dorimă pacea, și ’iamă servită causa din tóte puterile nóstre, fia prin păstrarea neutralității, când ă ea putea se fiă mă îndemnă de pace, fiă pregătindu-ne de luptă atunci cândă acestă pregătire putea séu se escite uă presiune în favorea păcii, séu se ferescu România de surprinderi în ori ce eventualitate. In acésta neamu conformată politicei nóstre străbune , părinții noștril, trecendă prin fortune carită mistuită atâte alte Stata, ne-am lăsată uă patria numai pentru că în politica loră n’am fostă nici Austriac!, nici Ruși, nici Turci, ci mai presus de toté Români, și în momentele de periculo au cumpenita bine sprijinirile pe cari se puteaă rezema și au alesă totădeuna acelea cari le erau mai eficaci. BUCIUM, la BîtNARELU Solrta sosită aseră despre tratativele de pace ce se făcu la Constantinopole a fostu negreșitt primită de cititorii noștrii cu totu luarea aminte ce merită. Déca acesta sorie se va confirma, și sperama că se va confirma, sorții de pace vor dobândi preponderanță asupra sorților de resbelț. Acordarea fără condițiuni a unui armistițiu de șase săptămâni nu este puținul lucru din partea Porții, și oricine se pate considera ca să arvună seriosă dată pentru pace. Pe lângă acesta, discursulu împăratului Germaniei la deschiderea Reichtagului discurs, a cărui esență ne-o comunică servițiului nostru telegrafică, vine și elű a întări speranțele de pace. Afirmările precise că politica puternicului imperiu al Germaniei este un politică de pace, în faa evenimentelor ce se desfășiurâ în Orient, lasă să se întrevedă, supt cordialitatea relațiunilor fi germano-rusescîuă presiune puternică în favorea păcii. S’art pute deră spera că pe d’uă parte Turcia fiindă constrânsă de perspectiva unui resbelü distrugătorii, era Rusia influințată de puterniculu său aliatii de la Berlin, ambele arü ajunge la concesiuni reciproce cari să facă posibilă încheiarea păcii. Deră încă vădată, că asemenea resolvere a dificultăților momentului, lăsându tota nelămurită situațiunea creștiniloru din imperiul otomanü, n’ar conține garanțiile unei păci dăinuitore și n’ar face pote de câtă să dea câtăva timp de repausü părților încăerate și să mai depărteze ultima crisă. Amü dori ca pacea încheiată supt asemenea auspicii să puta reda OcciUoustatama cu un neosetata mitițămire că în concentrările actuale d. ministru de rebelă a rupt-o în fine cu deplorabilele tradițiuni ale administrațiunii Florescu. Sarcina găzduirea trupelor în timpul concentrărilor, o vedemă dusă astăzi nu nunai de nenorociții țărani, cari înainte o duceaă esclusiv și, ci de locuitorii țărei în genere. Nu ne îndoaimă că avuții asupra cărora acestă sarcină cade cu neasemănare mai ușoră decâtă asupra sărmanului țărână, voră simți în mare parte uă adevărată mulțumire de a avea și ei să aducă mai fără nici ună sacrificiu acestă servină țării; ei cari aă avută durerea de a găzdui de atâte ori soldații invasiuniloră, voră simți, sperămă, uă satisfacere patriotică de a avea astăzi să dea adăpostă bravului și afabilului soldată română. Asupra unui singură pantă nepermite dă a mai atrage atențiunea d-lui ministru de resbelă. Pe la sate, casa proprietarilor este in genere scutită de găzduire, și numai casele locuitoriloră țărani supuse la acestă contribuțiune. Astă-felă dintr’ună sută două sută case, adesea treizeci suntă ocupate de oficiări și numai restulă destinată soldaților. Ni se pare carü fi uă măsură forte nemerită și ecitabile d’a se da locuință oficiăriloră în casa proprietarului și de a se lăsa disponibile celă puțin și casele țărănesci pentru soldați. Acestă singură modificare în usurile stabilite de administrațiunea Fiorescu, ară putea să ușureze în câtăva sarcina ca cade asupra țăranului și să mănită în trupă uă mai bună stare sanitară. Tóte aceste îngrijiri le merită soldatură română, căci este în adevărătă fericire de a ’să vedea că, după cea alergată cu nă voiă bună de ne Cerută supt drapele la cea d’ântâiă blămare, despărțindu-se celă mai adesea de femei și de copii cu convingerea generalmente respândită că se duce la resbelă, apoi, ajunsă la cârpă, se mulțămesce cu atâtă de puțină , necautându absolută nici ună felă de supărare locuitorilor, la cari este găzduită și făcăndă și servițiulă cu ună avăntă mai presusă de ori ce așteptare. Purtarea armatei permanente cu reservele iei, precum și a armatei teritoriale în acestă ocasiune, împre sufletul Românului de cele mai frumóse speranțe, și trebuie să dea oricui uă mare credință în curagiulii, în vînjoșia, în calitățile militare în fine ale soldatului român. Acestă încercare, deși numai la începutul ăiei, ne dă dreptul ă se ne amintimă că cele mai frumose trupe ale Austriei sunt compuse din Românii din Transilvania și Banată și că eroii învingători de la Lissa, precum și regimentele mari la Koenigsgraetz și Sadova cădeau întregi fără a se retrage nici a capitula, erau compuse numai de Români. Mai multe ziare, cari la diferite grade represintă regimul căzută, nă răspândită scirea că comitatulü parlamentară însărcinată cu instrucțiunea procesului foștilor miniștri ară fi scosă din acuzare pe mai mulți dintre miniștri dați, în judecată de oaui Bia. ountema Iupuoigiuno afirma că comitatulu de acusare, urmândă până astăzi cu stăruință și seriositate instrucțiunea procesului n’a avută a scote pe nimeni de supt acusare. In totü casulü, noi credemă că chiar daca instrucțiunea n’ară găsi contra vreunuia destule indicii de culpabilitate, apoi nu comitatul, ci însăși Camera, din nou consultată, ar pute se declare în privire’ casă de neurmărire. Déca reacțiunea, turbată de mânia că a perdută puterea la care crede a avea singură dreptul ă, după principiile dreptului divină, cu teza a sfida principiile dreptului constituțională și bunurü simță, contestândă Camerei cele mai esențiale din prerogativele iei, că asemenea purtare pe noi nu ne va învrăjbi câtuși de puțină, și nu ne va face nici se exagerăm prerogativele puterii legiuitore, nici se îngăduință vre-unei autorități constituite dă încălcare asupra loră. Elegantulü organă ală regimului trecută, urmându-’și demna’i meserie, coprinde astazi numai în primele’i două colane următorul! șiră de neadevăruri, unulă mai sfruntată decâtă altul ”: Că „scie din sorginte sigură că d. Vernescu are se fiă nefericitulă berbece destinată îngenuchierii pe altarul idolului. Putere că în curândă va fi dată afară din ministeriă . Că d. C. A. Rosetti călătoresce în misiune cu vr'o trei mii de galbeni de la ministeriele de externe și de resbelă . Că d. Rosetti a Zish d-lui Bălăcenu, agentul țărei la Viena, se spuse comitelui Andrassy se rechieme îndată pe d. baronă Calice din București. Că d. Ion Ghika face treburi financiare cu ună óre care Bernard son Bourdin, fostă căpitană plătitoră, care furase casa unui regiment francesă și fusese condamnată la zece ani închisore, Etc., etc. După acestă șiră de invențiuni calomniose, înconjurate de aprecieri în totală demne de dănsele, nobilulă organă termină în modulă următoră: „Ieeă prin cine acestă guvernă crede să atragă auzul și simpatiele Europei. Faptele vorbescă prin ele ănsele.* După ce înșiră cele mai necalificabile neadevăruri, demnul„ Z*a’be cutază a esclama „Faptele vorbescă prin ele ănsele! “ Ș’apoi se mai discute cineva cu ună astă-felă de Ziară! Ni se anundă că șeful ambulanței române, d. dr. Iordanoff, a fost decorată de către A. S. principele Serbiei cu ordinul Takova. Rperoducemă după edițiunea de dimineța a numărului precedinte urmatórele : Sirvițiulu telegrafică alu Românului. Londra, 30 Octobre. — Agenției Reuter i se comunică din Constantinopole că Sultanule a primită fără condițiuni armistițiul de șase săptămâni. Londra, 25 Octobre.—Corespondința Agenției Reuter telegrafieză din Semlin că ieri a fostă una consiliă de miniștrii la Belgrad. Ministrul de interne s’a dusă ar, “ forte importante. Guvernulă sârbă ară fi forte iritată în contra lui Cernajeiî; elă se îndouiesce forte de capacitățile sale militare. Perderea Șligovațului se atribuie neîngrijirii lui. Adrianopole, 27 Octobre.— In urma unei reclamațiuni a consulului austriacă, că se planuesce măcelărirea creștiniloră, valială de aici a arestată îndată 70 mahometanî, cari erau bănuiți că propagă măcelulă. Se zice că ziua hotărîtă pentru măcelă era a doua zii de ramazan. Și în Filipopoli există temerea despre mă măcelă alu creștiniloră. Berlin, 27 Octobre. — Uă corespondința din Petersburg a ziarului Norddeutsch Allgemeine Zeitung desminte scirea despre concentrarea de trupe in Rusia și despre pornirea loră spre fruntaria turcescă. Până acum n’au fostă chiămați pe nicăieri nici reserviștii nici omenii cari sântă în concediu nedeterminată. Așa deră corpurile de armată nu simtă încă pe picioră de resbelă. S’au luată numai tóte măsurile, spre a putea pune, în celă mai scurtă timpă, ună corpă de armată în stare d’a pomi. Viena, 28 Octobre.—țiarulă Neues Wiener Tagblatt afla, că guvernulă sârbescă ară fi cerută intervenirea puterilor celor mari. Că asemenea intervenție a fost prevăzută în întrunirea de la Reichstad. Austria și Rusia au începută ieri uă corespondință telegrafică spre a se consulta asupra demersurilor ce trebuescă întreprinse, a căroră urgență este neapărată în starea actuale a lucrurilor; diplomația trebuie a pune mă capătă invasiunii turcescă, călca drumurile spre interiorul Serbiei a stat pretutindeni deschise. Situațiunea s-a agravată forte tare prin ultima victorie repurtată de Turci. Francia. — Raportul d-lui Gambetta asupra reformarei sistemei impositelară, ale căruia conclusiuni le amu resumată într’uttură din numerele precedinți, a provocată uă lungă și interesantă discusiune în sînulă comisiunii bugetare ș’a dată rocă și la alte proiecte. Astăfelă, d. Rouvier a propusă crearea unui imposită estraordinară de 50 b. la 100 fr. venită d’ori-ce natură, care se cadă case numai asupra acelor contribuabili cari, în cursul anului ce espiră, voră fi avută ună venită mai mare de 1200 fr. Contra-proiectulu acesta a fostă respinsă; d. Menier a propusă țnă imposită asupra capitalului; propunerea sa a avută aceași serie. In fine, comisiunea a intrat în discusiunea raportului. Resultatul acestei discusiuni nu e încă cunoscută. Alegătorii din a doua circumscripțiune a departamentului Valence au fost convocați pe Ziua de 19 Noembre pentru a-și alege ună deputată in loculü vacanta. Prusa-Germania. Președintele superiorit al Silesiei, d. comite d’Arnim Boutzemburg, unul din capii înaltei aristocrații prusiane, și-a dat demisiunea și s’a retrasă în vil|a privată. Gasetta Gruces crede că motivul acestei demisiuni este condamnarea comitelui Harry d’Arnim, fostulü ambasadoru alü Germaniei la Paris in timpulu tratarilor pentru pace, și a cumnatulu d-lui d’Arnim Boutzemburg. Camerele de comerciu, consultate de către ministrulu de comerciu asupra cestiunii deca trebuie ca Germania se ia parte la esposițiunea de la Paris, au respuns o afirmativă mai în unanimitate, cerându numai ca să se facă oă alegere intre fabricanți și între produsele ce voră trebui să se espuie, pentru ca Germania se pute figura cu onore la acestă luptă pacinică Gazetta de Colonia anundă că cestiunea acesta se va resolve în primele z^e după deschiderea parlamentului. Despre atitudinea Germaniei în cestiunea printelui încă nu se pate afirma nimica positivă. După on telegramă din Berlin a Ziarului Morning Post, guvernulăar fi decisă a lucra pentru menținerea păcii cu mai multă energie decâtă păn’acum. Cu tote acestea, Gazetta națională, care trece de Ziaru oficiosa, făcăndă alusiune la noutățile publicate de Ziare dupa cari, in casaiu uutu interveniri armate, Austria și Rusia ară lăsa pe Germania se determine modulă acestei interveniri, esprime speranța că nici presiunea este ziara, nici cea interiórá nu voră pute face pe Germania se ésá din atitudinea reservată ce’i impună interesele sale. Alte Zare declară că pacea cerută Germania de Times echivaleză cu resbelulă, pe cândă guvernulă germană, păstrândă atitudinea de păn’acum, asigură pacea pentru orecare timpă. Austro-Ungaria. — Manifestarea cu torțe în onorea consulului Turciei la Budapesta proiectată de studiații de la Universitate și desaprobată de d. Tisza, primul-ministru, a fost în cele din urmă interzisă și de polițiă, pentru că acel studiați n’au renunciată d’a o face nici după desaprobarea ministrului. Poliția a respândită, în ziua de 25 Octobre, numerose atrapamente de studeați ș’a oprită circulațiunea pe stradele în cari se află consulatură turcescă și celă rusesc fi Uă grupă din acestea a întâlnită pe deputatul Jókai și l’a însoțită păn’acasă; d. Jókai însă îndemnându’i să se retragă la casele loră, ei li făcură oă manifestare ostilă. Cu tote acestea, liniștea s’a restabilită, fără celă mai mică accidente. Studiații de la Universitatea din Viena au refuzată d’a se asocia la manifestarea confrațiloră loră din Pesta și aă desaprobată verde întreprinderea loră. Fiindăcă la noi se află uă așia zisă partită politică care crede de onorea iei d’a dărăma prin căi cotite Constituțiunea ce și-a dată poporală română, credemă că e bine a’i pune în vedere cum se consideră asemeni fapte în alte state. In Austria, comisiunea care se ocupă cu elaborarea , unui codice penale a admisă, între crimele de înaltă trădare, și „schimbarea Constituțiuui, sau a legilor fundamentale ale statului“, pedepsindă acestă faptă cu închisore de la 5—30 ani.