Romanulu, februarie 1877 (Anul 21)

1877-02-14

ANULU ALU DOUE-D­ECI-ȘI-UNU VOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani. Deta „ „ „ paginea III, 2 lei —­­A. se indresa, IN ROMANIA, la administratiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laf­fite et C­une, 8, Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nii Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI EXEMPLARUL SERVICIULU TELEGRAFIC ALU AGENȚIEI HAVAS Londra, 24 Februarie­, sera,­­­ S’asigură că guvernulü anglesa a deschisă negociărî cu cabinetul ii din Petersburg cu scopul­ d’a dobândi unu resuimpo d’unii ani, pe care nu crede necesară pentru ca Turcia se potă a­­plica reformele promise. Cele­l­alte cabinete europene ară îm­părtăși opiniunea cabinetului de la Saint- James. Constantinopole, 24 Februarie, sera. — Delegații Serbiei primesc­ condițiunile de pace propuse de Portă, reservând­ totuși cestiunile privitore la delegatura Turciei la Belgrad, la numirea și atribuțiunile sale. Principele Milan va adresa Sultanului un scrisore prin care va declara că primesc­ condițiunile Porții. Redact­unea și Administrațiiunea strada Domnei 14 .......... (A) Edițiunea de sera D-lui redactore ală ROMANULUI. Domnule redactore, Bine-voiți, vă rogă, a insera în onorabi­­lulíi d-vostră di­n! articolulű alăturată ca răspunsă la articolul ă di­n diatulă Pressa, de la 11 Februarie 1877, întitulată: Reintrarea maiorului Filat în armată. Bine-voiți a primi, d-le redactare, a­­sigurarea considerațiunii ce re­portă. George Danielopolu In diatulă Pressa No. din 11 Fe­bruarie 1877, amă citită ună articolă relativă la d. maion­ Filat întitulată : Reintrarea maiorului Filat în armată. Ca apărătorii ală d-lui Filat înaintea Curții de casațiune, mă simtă datoră a răspunde la obiecțiele ce se facă în a­­cestă articolă dreptăților­ d-lui Filat. Se obiectă ântâiu că este imposibilă ca uă sentință dată d’uă autoritate mi­litară se mai dă atacată în Casațiune după ce s’a începută aducerea iei la ’n­­deplinire. Acesta nu este exacu­l. Căci în speciă avemă articolulă 41 ală legii Curții de casațiune, care nu limită la ună termeni! fatală dreptul­ de recursă ală ministru­lui justiției, și care nu distinge daca actulă ce se atacă este săă nu execu­­tată. Și cândă vomă combina acești­ ar­ticolă cu articolul­ 36, litera c § 2 ală aceleiași legi, ne vomă convinge mai ân­­tâiă că actulă pe care ministrul­ justi­ției îlă pote ataca cu recursă în Casațiă pate fi actă care se privăscă pe ună militară, prin care să se fi condamnată vr’ună militară de vr’uă autoritate mi­litară pre­ care, căci legea nu distinge; și ală douilea că militarul­ pate profita nu numai de casare, deni și cinară de recursură în Casați, făcută de ministrul­ justiției. Și dăca citimu și articolele 445 și 44­5 din codulă penale, ne putem­ă convinge că, în materiă penală, nu e stransă lucru a vedea că esecuțiă înce­pută, terminată ch­iară, care se se sus­­pende prin cererea în Casațiune, cee­a ce demonstră pene la evidență că nu e anormale ca uni­ recursă în Casațiune se fiă făcută, măcară că hotărîrea ară fi esecutată. Se obiectă ală douilea că darea în ju­decată a maiorului Filat a fostă făcută în regulă, căci raportul­ ministrului de resbelă prin care cere Domnitorului a­­probarea dării în judecată există și e publi­cată în Monitorulü óstei. La acesta res­­pundă că ună asemenea raportă și aprobarea Domnitorului nu esiste în do­­sarul ă causei și că, pene la aducerea originalului pe mâna Curții de casațiă, ori­cine are dreptul ă se conteste esis­tenta lorű. Deși! chiară decl­ară e­l>­xista acelă raportă, și aprobarea Dom­nitorului, suntă âncă atâtea viții în a­­cestă afacere, din care unulă singură e suficiente spre a atrage casarea. In adevără, ce-a fostă faptulă ce se impută d-lui maiori!Filat?Fostă-aelă nă crimă pedepsită de codulă militară os­­tășescă? fostă-a­elă nă vină pedepsită de același codă? fostă-a­elă uă simplă abatere de la regulele disciplinei, preve­­dută de legea poliției oficialiioră ? In ori­care din aceste ipotese ne-amu­pune, lucrurile s’aă petrecută anormală, ilegale și casarea u­rmeză a ave locă. Se presupune că mai ântâiă că a fost ă uă crimă, apoi atunci: 1. Crima trebuia instruită de­uă co­misie cercetătore compusă de trei mă­­r­dulari care e prevădută de art. 29 din procedura criminale ostășăscă și care­­ este deosebită de comisia judecă­to­rescă­­ permanente însărcinată cu judecarea cri­­­­meloră și prevădută de art. 106. A­­­­poi­uă asemenea comisiă cercetătore n’a , esistată, și dovădă despre acesta este că în dosarulă causeî se vede dicendu-se că comisia criminală judecătorescă se I se constituie și ’n comisiă cercetătore, de­­ va găsi de cuviință, cea­a ce este ilegale,­­ căci aceste două comisii suntă deosebite,­­ una e prevădută de art. 29 și alta de­­ art. 106 menționate mai susă. 2. înaintea comisiei de judecată tre­­­­buia maiorulă Filat citată conform art. 118 și 119 litera e din susa mențio­­­­nata procedură criminale ostășăscă, prin citațiă în regulă, era nu prin telegramă cum s’a făcută, și care telegramă nici esiste dovădă că ar fi parvenită celă­­ puțină în străinătate maiorului Filat.­­ Așa în­câtă maiorulă Filat a fostă­­ cercetată și judecată fără se se fi pu­tută măcară apăra, a fostă dără pri­­­­vată de dreptulă celă mai sacru, de dreptură de apărare, fără de care în materii civile, necum în materiă pe­­­­­nală, nu existe sentință. Să presupunemă apoi că fapta impu­­r­tată maiorului Pilat a fostă să vină­­ prevădută de condica penală ostășăscă,­­ atunci: 1. S’a violată articolulă 29 din pro­cedura criminală ostășăscă, după care cercetarea trebuia făcută de ună sin­gură oficială, cea­a ce în speciă nu s’a petrecută asta. 2. S’a violată art. 102, din aceași procedură, căci maiorul­ Filat trebuia judecată de uă comisie corec­­țională compusă conform acestui arti­colă, eră nu de­uă comisie criminală cum în faptă a fostă judecată. 3. S’a violată articolel 118 și 119 litera e din aceași p­ocedură, căci, după cum amă arătată deja, maiorul­ Filat n’a fostă citată în ună modă regulată. Dără ce e mai curiosă în acestă afacere, este că faptulă imputată maiorului Filat nu e nici crimă, nici vină prevădută de condica penale ostășăscă, ci elă e uă simplă abatere prevădută de legea posiției oficialilor, și care prin urmare trebuia judecată și penală (dacă există în realitate), conform acestei legi. "Și cea mai bună dovadă despre a­­cesta este chiară sentința comisiei cri­minale ostășescî, care visăză articolulă 1 din legea posiției oficialilor­ și care pedepseșce pe maiorul­ Filat cu desti­­tuția simplă pentru faptul­ că, ca ma­ior­u în neactivitate, a residată afară din țară peste 15 zile fără voia Domnito­rului. Apoi acestă fapta nu e prevăzută de condica penale ostășăscă și prin urmare nu putea fi nici instruită, nici judecată conform procedurei criminale ostășescă. Elă e ună faptă prevădută de uă lege specială. Elă nu putea fi judecată de câtă conform acestei legi. Apoi acestă lege, în articolu 1 decide că, afară de destituirea pronunciată de unü consiliu de resbelă, mai este și uă altă destituire, care prin urmare nu e pro­nunțată de elă, ci de uă altă autoritate. Cine pate fi acestă autoritate de câtă consiliulă de anchetă prevădută, pentru casulă de trecere la starea de reformă, de art. 13 din legea posiției oficialilor­ , căci simpla destituire celă multă se pute asimila cu reforma? Apoi acestă consi­­liă de anchetă trebuie compusă, conformă art. 2 din regulamentulă pentru orga­­nisarea consilielor­ de anchetă, de cinci membrii luați dintre oficialiî în activitate în diviziă. De densulă trebuia judecată maiorulă Filat, ér nicî­de-cum d’uă co­misiă judecătorescă criminală și de unu consiliă de revistă cum a fostă în rea­litate judecată. Asia în câtă ăcă ân­­teră uă incompetință vădită în speciă. Apoi maiorului Filat nu i-se pută a­­plica destituirea, de câtă dăca Domni­­torulu­ ’i refusa concediula ce­a cerută, căci numai atunci se pută dice că este absentă fără voia Domnitorului. Apoi re­­sultă din dosarulă causeî că maiorulă în neactivitate Filat a cerută voiă de a resida afară din România, dără că ministrulă de resbelă după vremi, în loc­ de a face raportă Domnitorului, în care presupune că chiară că ară fi avută dreptate de a cere să se refuse voia de către Domnitoră, a­dmisă de a face acestă raportă la Domnitoră, și a refusată singură concedință cerută cea ce nu era competentă a face, căci alt­mintrelea legea n’ară fi disă fără voia Domnitorului, ci fără voia ministrului de resbelă. Deci maiorul­ Filat pene adi putea sta în străinătate, fără sa se potă dice că e în casuță de absență fără voia Domnitorului, căci cererea sea nici penă adi nu se vede a fi fostă încunoșciin­­țată ca raportă Domnitorului și refusată de Domnitor, prin aprobarea raportu­lui ministrului de resbelă, care ară fi propusă Domnitorului refusarea cererii de congediă făcută de maiorulă Filat. In consecință dără s’a pedepsit maiorulă Filat cu destituirea nu numai d’uă autoritate incompetentă, dără âncă, și acesta consti­tuie ună altă vițți!, a fostă, diar, pedep­sită pentru ună faptă ce nu a comisă. Din tote acestea vedeți, d-le redactare, că pe nedrepți! maiorulă Filat este a­­tacată în articolulă susă menționată din diarulă Pressa, că el­ are totă drep­tatea, și că nu este cuviinciosă ca po­litica se impieteze în domeniil­ justiției. George Danielopolu. Reproducemă după edițiunea de dimin­ța a­ numărului precedintew ur­mat,orele : Servițiule telegrafică ale Agenției Havas. Londra, 24 Februarie.—Generalulu Cer­naiéi­­a adresată uă epistolă lordului Derby. In acestă epistolă generalulu­respunde a­­legasiuniloru ministrului Marei Britanie și dice că nu erau mai multă de 3,000 de Huși în armata serbesca. Washington, 23 Februarie. — Alegerea d-lui Hayes, candidatura republicană la pre­ședinta Republice! este de aci nainte si­­gură. Vima, 24 Februarie.—Deputații partitei constituționale s’aă întrunită și aă adop­tată, prin apelă nominală, cu majoritate de 123 voturi contra 62, din 194 presiuți, propunerea presintatâ de d. Herbst și care e concepută astă­felă: „Lăsându membriloru­sei, facultatea de a vota liberă, asupra proiectului relativă la compromisă, precum și la statutele ban­­cei, și desemnându a­­um­e cestiunea nu­mirii vice-guvernoriloru ban­cei ca uă ces­­tiune reservată, pertiza constituționale de­clară că nu consideră de altmintrele ca neacceptabilă propunerea consiliului gene­rală al F bancei, astă­felă cum ea a fostă propusă de guvernă.“ In ședința de adi a Camerii s’aă depusă mai multe proiecte de către d-nii miniștrii de financie și instrucțiune.—D. Celibidache a anunciată interpelarea asupra golului pro­dusă prin modificarea legii licențeloră. D. ministru a dată respunsulă îndată.—D. Fur­­culescu și-a desvoltată una din interpelări, acea­a pentru destituirea unui profesore de limba francesă de la gimnasiulu Michail­ Bravură. După răspunsurile d-lui ministru al­ instrucțiunii și după replica d-lui Fur­­culescu s’a trecută la ordinea dilei.— S’a continuată apoi desbaterea pe articole a proiectului pentru interpelarea legii elec­torale. D. Primu-ministru a citită astăzi în Se­nată decretură domnescă prin care sesiu­nea corpurilor­ legiuitóre se prehingesce pene la 15 Martiei, apoi s-a pusă în des­­batere raportulă în privința abrogării le­gii de recrutare din 1876, care conchide la respingerea proiectului și amendarea le­gii din 1876. După discusiune de ministru de resbelă a declarată că va transforma în proiectul­ de lege dorințele din raportul­ delegaților­, cari sunt­ și ale d-sale. LUNI, 14 FEBRUAR­I­E 1817. LUMI NE­ZA­TE SI VEI FI. ABONAMENTE. In capitală, unu ană 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă luna 4 lei. In districte: unu ami 54 lei; șese luni 27 lei; trei luni 14 lei; uă luna 5 lei. Pentru tote țerele Europei trimestru 15 lei A. SO ■tdresa: IN ROMANIA, la administratiunea diariulii: La PARIS, la d-nii Darras-Hallegrain, 5 rue­ de l’ancienne comedie, si Havas, Laffite et C-nne, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la de B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU. Francia. — ț­iarulă Lumea rusă constată că atacurile neîncetate ale presei germane în contra Franciei producă pretutindeni dă impresiune penibilă. Ele probăză că se doresce reînonirea luptei și că se depună si­­linie pentru a eterniza ura între cele două țări. Germania, orice acelă­­ fiară, n’a făcută nimică pentru a îmbunătăți relațiunile sale cu Fran­cia. Vă nouă lovire între Germania și Francia, adauge Ruski-Mir, aru fi uă imensă calamitate pentru Europa, a vă compromite seriosă interesele fun­damentale ale Rusiei și ară sdruncina de susă penă jasă actuala sistemă internațională. Posibilitatea acestui spăimentătoră conflictă, pe neaștep­­tate dată pe fac­ă prin zelulă țjia­­reloră germane, pe cândă atențiu­nea Europei e atrasă în altă parte, va trebui se provoce modificări în politica puterilor­ interesate în ces­tiunea Oi­ontelui. Rusia.— piațele ruse, comentând desbaterile Parlamentului anglesă asupra cestiunii Orientelui, respingă respunderea ce a arunctă lordul Derby asupra împăratului Rusiei, când­ a <jisit că pacea séu resbelulă în Eu­ropa aternă „d’ună singură omă, Țarulă.“ Unele­­ ziare susțină că ac­țiunea Țarului va depinde de voința supușilor- șéi; altele­­fică că adevă­rații arbitrii ai­ situațiunii sunt­ gu­vernele europene invitate de prin­cipele Gorciakoff a completa opera Conferinței de la Constantinopole. Noulă Timpă e de opiniune că An­glia cu actualulă cabinetă nu va juca mai nici ună rolă în soluțiu­­nea cestiunii Orientelui. Acestă pu­tere nu se pote declara Într’ună modă francă ca protectare a Tur­ciei ; căci acesta ar­ fi căderea mi­nisterului , nici a deveni aliata Ru­siei, cee­a ce e contrariă politicei partitei tory (conservatore). Totă ce ’și póte permite Anglia în contra planurilor, Rusiei e d’a încuragia pe Austria la resistență. „Dară la Viena,—adauge acelă r­iară, înainte d’a cunosce discursulă cu totul ă pa­cifică și în câtă-va ch­iară ame­­nințătoră pentru cei ce ară tul­bura pacea, pronunciată de împă­­ratul­ Germaniei la deschiderea Rei­chstagului— „la Viena cel mai mică semnă venită de la Berlin e mai simțită de­câtă tate notele diplo­matice ale marei Britanii.“ In fasa în care a ajunsă cestiunea Oriinte­lui, urmeză Timpulă noă, Anglia pate contribui la realisarea planurilor­ Rusiei, dară pe deci nu le pote pune.“ Tate silințele Angliei pentru a opri ună conflictă între Turcia și Rusia nu sunt­ motivate de­câtă pe con­vingerea ministerului anglesă că e în neputință de a lucra pe faciă în favorea Turciei; din acestă causă, dacă politica Rusiei în Oriunte va urma a fi energică și fermă, minis­­terul­ angloză va sfârși prin resem­nare “ Mu­n­tenegru. — Deutsche­ Zeitung din Viena anuncia că Muntenegrul- a primită pacea separată, cu drep­tul­ de liberă navigare pe lacul­ Scutari și pe Bojana pene la marea Adriatică. Serbia. — După Deutsche­ Zeitung, Serbia na vă fi lăsată la fruntarie de câtă reserva clasei a doua. Statele­ Unite. — Senatorii și re­­presintanții democrați au ținută oă întrunire, în care aă admisă, cu 69 în contra 40 voturi, uă resoluțiime care implică respectarea și esecuta­­rea decisiuniloră comisiunii preșe­­dențiale. Totuși democrații au pro­testată solemnă și cu energie în contra violărilor­ grosolane și ne­rușinate ale legii și justiției ce re­nuntă din decisiunea majorități ace­lei comisiuni, care a aprobată ale­gerile din Florida și Luisiana. Unu proiecta de organisare eco­nomică a armatei.­­ In articolul­ nostru președinteJ­amă atinsă în trecetü sistema de organisare militară prin care sară putea aduce uă ’nsemnată economiă în bugetul­ ministeriului nostru de resbelă, și sară garanta în același timp o teren­tă armată mai nume­­rosă, bine esercitată și mai propriă a apăra căminulă strămoșescă. A­­cum intrămă în amănunte, și ăcă cum credemă că s­ară putea ajunge acestă îndouită scapă, pe care tre­buie se - o urmărescă ună bună le­­giuitură. Cele trei­zeci și trei de judecie voră da­totă atâtea regimente, pur­­­tândă fie­care numele judeci­ului și avându-și cartierul­ generale la re­ședința respectivă, care trebuie pusă la adăpostit de ori­ce atacă prin te­­rasamente și alte lucrări de felul­ acesta, fie­care regimentu trebuie se ai­be partea sea proporțională de artileriă, geniu, intendență militară etc. astă-feră ca să formeze ună corpii armată în totă integritatea lui. Rândurile acestei forțe armate se potă împle astă-feră: Ori­ce individă, fără nici uă de­osebire, ajunsă la etatea de 20 ani, va trebui să se prezinte la reședința cartiar-ului judeciană respectivă, unde va fi alesă seă scutită, fără apelă, de către consiliul­ de regimentă, în urma examinării medicilor­ respec­tivi. După statistica țetei, vomă are celă puțină 20.000 de omeni, cari vor­ respunde, în fie­care ană, la un asemenea chrămare. Acești lu­­cruți voră servi anulă I, fie­care în comuna sea, supt conducerea și cu instrucțiunea supt oficialilor, reser­­vișbi; aci voră învăța ținuta mili­tară, mânuirea armeloră, a face de gardă, a escorta pe prisoniarî, a face poliția rurale, etc., aceste servin­e și instrucțiunea se vor­ face în câte­vă septemână din fie­care lună, cee­a ce dă trei luni pe ană, plus dumi­­nicele și serbătorile, cari vor­ fi a­­fectate pentru instrucțiunea gene­rală a fie­căruia din aceste mici cor­puri de armată. Unul ă scă două dintre ei vor­ fi atașați pe lângă perceptură și no­tară pentru a învăța comptabilita­­tea și administrațiunea comunală, nefăcăndă servițiulă militară de câtă Dumineca și ’n filele de serbatóre. In schimbă, acești omeni voră fi scu­tiți de contribuțiunea personală și de cea comunală, dară nu voră primi nici uă retribuțiune, nici ca soldă, nici ca întreținere. In ală Il-lea ană vară trece în cadrele judeciane, unde voră face trei luni, timpă di­visă în trei pe­­riade seă nedivisă, după cum voră cere ocupațiunile obicinuite ale ju­­deciului; în schimbă, pe lîngă scuti­rile din primulă ană, se va mai a­­dăuga și acea­a a dării judeciane, neavândă însă nici uă resplată de la Stată, deră fiindă nutriți de ju­­deciă pe timpul­ serviți­ului soră. In ală IlI-lea ană, militarulă va in­tra în rândurile armatei permaninte, jirimindă soldă, hrană, etc., și ser­­vindă anală întregă, apoi în ală IV-lea ană va reintra în căminulă seă și va face servin­ă cu recru­ții. Astă­felă armata va fi com­pusă de recruți, milițiani, soldați și rese­viștî, arendă după 4 ani ună efectivă celă puț­iă de 60.000 ó­­meni, dacă amă deduce chiară 5 la sută din cifra nominală. Acești re­­serviști voră trebui să remâne încă

Next