Romanulu, februarie 1877 (Anul 21)
1877-02-14
ANULU ALU DOUE-DECI-ȘI-UNU VOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani. Deta „ „ „ paginea III, 2 lei —A. se indresa, IN ROMANIA, la administratiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nii Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI EXEMPLARUL SERVICIULU TELEGRAFIC ALU AGENȚIEI HAVAS Londra, 24 Februarie, sera, S’asigură că guvernulü anglesa a deschisă negociărî cu cabinetul ii din Petersburg cu scopul d’a dobândi unu resuimpo d’unii ani, pe care nu crede necesară pentru ca Turcia se potă aplica reformele promise. Celelalte cabinete europene ară împărtăși opiniunea cabinetului de la Saint- James. Constantinopole, 24 Februarie, sera. — Delegații Serbiei primesc condițiunile de pace propuse de Portă, reservând totuși cestiunile privitore la delegatura Turciei la Belgrad, la numirea și atribuțiunile sale. Principele Milan va adresa Sultanului un scrisore prin care va declara că primesc condițiunile Porții. Redactunea și Administrațiiunea strada Domnei 14 .......... (A) Edițiunea de sera D-lui redactore ală ROMANULUI. Domnule redactore, Bine-voiți, vă rogă, a insera în onorabilulíi d-vostră din! articolulű alăturată ca răspunsă la articolul ă din diatulă Pressa, de la 11 Februarie 1877, întitulată: Reintrarea maiorului Filat în armată. Bine-voiți a primi, d-le redactare, asigurarea considerațiunii ce reportă. George Danielopolu In diatulă Pressa No. din 11 Februarie 1877, amă citită ună articolă relativă la d. maion Filat întitulată : Reintrarea maiorului Filat în armată. Ca apărătorii ală d-lui Filat înaintea Curții de casațiune, mă simtă datoră a răspunde la obiecțiele ce se facă în acestă articolă dreptăților d-lui Filat. Se obiectă ântâiu că este imposibilă ca uă sentință dată d’uă autoritate militară se mai dă atacată în Casațiune după ce s’a începută aducerea iei la ’ndeplinire. Acesta nu este exacul. Căci în speciă avemă articolulă 41 ală legii Curții de casațiune, care nu limită la ună termeni! fatală dreptul de recursă ală ministrului justiției, și care nu distinge daca actulă ce se atacă este săă nu executată. Și cândă vomă combina acești articolă cu articolul 36, litera c § 2 ală aceleiași legi, ne vomă convinge mai ântâiă că actulă pe care ministrul justiției îlă pote ataca cu recursă în Casațiă pate fi actă care se privăscă pe ună militară, prin care să se fi condamnată vr’ună militară de vr’uă autoritate militară pre care, căci legea nu distinge; și ală douilea că militarul pate profita nu numai de casare, deni și cinară de recursură în Casați, făcută de ministrul justiției. Și dăca citimu și articolele 445 și 445 din codulă penale, ne putemă convinge că, în materiă penală, nu e stransă lucru a vedea că esecuțiă începută, terminată chiară, care se se suspende prin cererea în Casațiune, ceea ce demonstră pene la evidență că nu e anormale ca uni recursă în Casațiune se fiă făcută, măcară că hotărîrea ară fi esecutată. Se obiectă ală douilea că darea în judecată a maiorului Filat a fostă făcută în regulă, căci raportul ministrului de resbelă prin care cere Domnitorului aprobarea dării în judecată există și e publicată în Monitorulü óstei. La acesta respundă că ună asemenea raportă și aprobarea Domnitorului nu esiste în dosarul ă causei și că, pene la aducerea originalului pe mâna Curții de casațiă, oricine are dreptul ă se conteste esistenta lorű. Deși! chiară declară el>xista acelă raportă, și aprobarea Domnitorului, suntă âncă atâtea viții în acestă afacere, din care unulă singură e suficiente spre a atrage casarea. In adevără, ce-a fostă faptulă ce se impută d-lui maiori!Filat?Fostă-aelă nă crimă pedepsită de codulă militară ostășescă? fostă-aelă nă vină pedepsită de același codă? fostă-aelă uă simplă abatere de la regulele disciplinei, prevedută de legea poliției oficialiioră ? In oricare din aceste ipotese ne-amupune, lucrurile s’aă petrecută anormală, ilegale și casarea urmeză a ave locă. Se presupune că mai ântâiă că a fost ă uă crimă, apoi atunci: 1. Crima trebuia instruită deuă comisie cercetătore compusă de trei mărdulari care e prevădută de art. 29 din procedura criminale ostășăscă și care este deosebită de comisia judecătorescă permanente însărcinată cu judecarea crimeloră și prevădută de art. 106. Apoiuă asemenea comisiă cercetătore n’a , esistată, și dovădă despre acesta este că în dosarulă causeî se vede dicendu-se că comisia criminală judecătorescă se I se constituie și ’n comisiă cercetătore, de va găsi de cuviință, ceaa ce este ilegale, căci aceste două comisii suntă deosebite, una e prevădută de art. 29 și alta de art. 106 menționate mai susă. 2. înaintea comisiei de judecată trebuia maiorulă Filat citată conform art. 118 și 119 litera e din susa menționata procedură criminale ostășăscă, prin citațiă în regulă, era nu prin telegramă cum s’a făcută, și care telegramă nici esiste dovădă că ar fi parvenită celă puțină în străinătate maiorului Filat. Așa încâtă maiorulă Filat a fostă cercetată și judecată fără se se fi putută măcară apăra, a fostă dără privată de dreptulă celă mai sacru, de dreptură de apărare, fără de care în materii civile, necum în materiă penală, nu existe sentință. Să presupunemă apoi că fapta impurtată maiorului Pilat a fostă să vină prevădută de condica penală ostășăscă, atunci: 1. S’a violată articolulă 29 din procedura criminală ostășăscă, după care cercetarea trebuia făcută de ună singură oficială, ceaa ce în speciă nu s’a petrecută asta. 2. S’a violată art. 102, din aceași procedură, căci maiorul Filat trebuia judecată de uă comisie corecțională compusă conform acestui articolă, eră nu deuă comisie criminală cum în faptă a fostă judecată. 3. S’a violată articolel 118 și 119 litera e din aceași pocedură, căci, după cum amă arătată deja, maiorul Filat n’a fostă citată în ună modă regulată. Dără ce e mai curiosă în acestă afacere, este că faptulă imputată maiorului Filat nu e nici crimă, nici vină prevădută de condica penale ostășăscă, ci elă e uă simplă abatere prevădută de legea posiției oficialilor, și care prin urmare trebuia judecată și penală (dacă există în realitate), conform acestei legi. "Și cea mai bună dovadă despre acesta este chiară sentința comisiei criminale ostășescî, care visăză articolulă 1 din legea posiției oficialilor și care pedepseșce pe maiorul Filat cu destituția simplă pentru faptul că, ca maioru în neactivitate, a residată afară din țară peste 15 zile fără voia Domnitorului. Apoi acestă fapta nu e prevăzută de condica penale ostășăscă și prin urmare nu putea fi nici instruită, nici judecată conform procedurei criminale ostășescă. Elă e ună faptă prevădută de uă lege specială. Elă nu putea fi judecată de câtă conform acestei legi. Apoi acestă lege, în articolu 1 decide că, afară de destituirea pronunciată de unü consiliu de resbelă, mai este și uă altă destituire, care prin urmare nu e pronunțată de elă, ci de uă altă autoritate. Cine pate fi acestă autoritate de câtă consiliulă de anchetă prevădută, pentru casulă de trecere la starea de reformă, de art. 13 din legea posiției oficialilor , căci simpla destituire celă multă se pute asimila cu reforma? Apoi acestă consiliă de anchetă trebuie compusă, conformă art. 2 din regulamentulă pentru organisarea consilielor de anchetă, de cinci membrii luați dintre oficialiî în activitate în diviziă. De densulă trebuia judecată maiorulă Filat, ér nicîde-cum d’uă comisiă judecătorescă criminală și de unu consiliă de revistă cum a fostă în realitate judecată. Asia în câtă ăcă ânteră uă incompetință vădită în speciă. Apoi maiorului Filat nu i-se pută aplica destituirea, de câtă dăca Domnitorulu ’i refusa concediula cea cerută, căci numai atunci se pută dice că este absentă fără voia Domnitorului. Apoi resultă din dosarulă causeî că maiorulă în neactivitate Filat a cerută voiă de a resida afară din România, dără că ministrulă de resbelă după vremi, în loc de a face raportă Domnitorului, în care presupune că chiară că ară fi avută dreptate de a cere să se refuse voia de către Domnitoră, admisă de a face acestă raportă la Domnitoră, și a refusată singură concedință cerută cea ce nu era competentă a face, căci altmintrelea legea n’ară fi disă fără voia Domnitorului, ci fără voia ministrului de resbelă. Deci maiorul Filat pene adi putea sta în străinătate, fără sa se potă dice că e în casuță de absență fără voia Domnitorului, căci cererea sea nici penă adi nu se vede a fi fostă încunoșciințată ca raportă Domnitorului și refusată de Domnitor, prin aprobarea raportului ministrului de resbelă, care ară fi propusă Domnitorului refusarea cererii de congediă făcută de maiorulă Filat. In consecință dără s’a pedepsit maiorulă Filat cu destituirea nu numai d’uă autoritate incompetentă, dără âncă, și acesta constituie ună altă vițți!, a fostă, diar, pedepsită pentru ună faptă ce nu a comisă. Din tote acestea vedeți, d-le redactare, că pe nedrepți! maiorulă Filat este atacată în articolulă susă menționată din diarulă Pressa, că el are totă dreptatea, și că nu este cuviinciosă ca politica se impieteze în domeniil justiției. George Danielopolu. Reproducemă după edițiunea de dimința a numărului precedintew urmat,orele : Servițiule telegrafică ale Agenției Havas. Londra, 24 Februarie.—Generalulu Cernaiéia adresată uă epistolă lordului Derby. In acestă epistolă generalulurespunde alegasiuniloru ministrului Marei Britanie și dice că nu erau mai multă de 3,000 de Huși în armata serbesca. Washington, 23 Februarie. — Alegerea d-lui Hayes, candidatura republicană la președinta Republice! este de aci nainte sigură. Vima, 24 Februarie.—Deputații partitei constituționale s’aă întrunită și aă adoptată, prin apelă nominală, cu majoritate de 123 voturi contra 62, din 194 presiuți, propunerea presintatâ de d. Herbst și care e concepută astăfelă: „Lăsându membrilorusei, facultatea de a vota liberă, asupra proiectului relativă la compromisă, precum și la statutele bancei, și desemnându aume cestiunea numirii vice-guvernoriloru bancei ca uă cestiune reservată, pertiza constituționale declară că nu consideră de altmintrele ca neacceptabilă propunerea consiliului generală al F bancei, astăfelă cum ea a fostă propusă de guvernă.“ In ședința de adi a Camerii s’aă depusă mai multe proiecte de către d-nii miniștrii de financie și instrucțiune.—D. Celibidache a anunciată interpelarea asupra golului produsă prin modificarea legii licențeloră. D. ministru a dată respunsulă îndată.—D. Furculescu și-a desvoltată una din interpelări, aceaa pentru destituirea unui profesore de limba francesă de la gimnasiulu Michail Bravură. După răspunsurile d-lui ministru al instrucțiunii și după replica d-lui Furculescu s’a trecută la ordinea dilei.— S’a continuată apoi desbaterea pe articole a proiectului pentru interpelarea legii electorale. D. Primu-ministru a citită astăzi în Senată decretură domnescă prin care sesiunea corpurilor legiuitóre se prehingesce pene la 15 Martiei, apoi s-a pusă în desbatere raportulă în privința abrogării legii de recrutare din 1876, care conchide la respingerea proiectului și amendarea legii din 1876. După discusiune de ministru de resbelă a declarată că va transforma în proiectul de lege dorințele din raportul delegaților, cari sunt și ale d-sale. LUNI, 14 FEBRUARIE 1817. LUMI NEZATE SI VEI FI. ABONAMENTE. In capitală, unu ană 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă luna 4 lei. In districte: unu ami 54 lei; șese luni 27 lei; trei luni 14 lei; uă luna 5 lei. Pentru tote țerele Europei trimestru 15 lei A. SO ■tdresa: IN ROMANIA, la administratiunea diariulii: La PARIS, la d-nii Darras-Hallegrain, 5 rue de l’ancienne comedie, si Havas, Laffite et C-nne, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la de B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU. Francia. — țiarulă Lumea rusă constată că atacurile neîncetate ale presei germane în contra Franciei producă pretutindeni dă impresiune penibilă. Ele probăză că se doresce reînonirea luptei și că se depună silinie pentru a eterniza ura între cele două țări. Germania, orice acelă fiară, n’a făcută nimică pentru a îmbunătăți relațiunile sale cu Francia. Vă nouă lovire între Germania și Francia, adauge Ruski-Mir, aru fi uă imensă calamitate pentru Europa, a vă compromite seriosă interesele fundamentale ale Rusiei și ară sdruncina de susă penă jasă actuala sistemă internațională. Posibilitatea acestui spăimentătoră conflictă, pe neașteptate dată pe facă prin zelulă țjiareloră germane, pe cândă atențiunea Europei e atrasă în altă parte, va trebui se provoce modificări în politica puterilor interesate în cestiunea Oiontelui. Rusia.— piațele ruse, comentând desbaterile Parlamentului anglesă asupra cestiunii Orientelui, respingă respunderea ce a arunctă lordul Derby asupra împăratului Rusiei, când a <jisit că pacea séu resbelulă în Europa aternă „d’ună singură omă, Țarulă.“ Unele ziare susțină că acțiunea Țarului va depinde de voința supușilor- șéi; altelefică că adevărații arbitrii ai situațiunii sunt guvernele europene invitate de principele Gorciakoff a completa opera Conferinței de la Constantinopole. Noulă Timpă e de opiniune că Anglia cu actualulă cabinetă nu va juca mai nici ună rolă în soluțiunea cestiunii Orientelui. Acestă putere nu se pote declara Într’ună modă francă ca protectare a Turciei ; căci acesta ar fi căderea ministerului , nici a deveni aliata Rusiei, ceea ce e contrariă politicei partitei tory (conservatore). Totă ce ’și póte permite Anglia în contra planurilor, Rusiei e d’a încuragia pe Austria la resistență. „Dară la Viena,—adauge acelă riară, înainte d’a cunosce discursulă cu totul ă pacifică și în câtă-va chiară amenințătoră pentru cei ce ară tulbura pacea, pronunciată de împăratul Germaniei la deschiderea Reichstagului— „la Viena cel mai mică semnă venită de la Berlin e mai simțită decâtă tate notele diplomatice ale marei Britanii.“ In fasa în care a ajunsă cestiunea Oriintelui, urmeză Timpulă noă, Anglia pate contribui la realisarea planurilor Rusiei, dară pe deci nu le pote pune.“ Tate silințele Angliei pentru a opri ună conflictă între Turcia și Rusia nu sunt motivate decâtă pe convingerea ministerului anglesă că e în neputință de a lucra pe faciă în favorea Turciei; din acestă causă, dacă politica Rusiei în Oriunte va urma a fi energică și fermă, ministerul angloză va sfârși prin resemnare “ Muntenegru. — Deutsche Zeitung din Viena anuncia că Muntenegrul- a primită pacea separată, cu dreptul de liberă navigare pe lacul Scutari și pe Bojana pene la marea Adriatică. Serbia. — După Deutsche Zeitung, Serbia na vă fi lăsată la fruntarie de câtă reserva clasei a doua. Statele Unite. — Senatorii și represintanții democrați au ținută oă întrunire, în care aă admisă, cu 69 în contra 40 voturi, uă resoluțiime care implică respectarea și esecutarea decisiuniloră comisiunii președențiale. Totuși democrații au protestată solemnă și cu energie în contra violărilor grosolane și nerușinate ale legii și justiției ce renuntă din decisiunea majorități acelei comisiuni, care a aprobată alegerile din Florida și Luisiana. Unu proiecta de organisare economică a armatei. In articolul nostru președinteJamă atinsă în trecetü sistema de organisare militară prin care sară putea aduce uă ’nsemnată economiă în bugetul ministeriului nostru de resbelă, și sară garanta în același timp o terentă armată mai numerosă, bine esercitată și mai propriă a apăra căminulă strămoșescă. Acum intrămă în amănunte, și ăcă cum credemă că sară putea ajunge acestă îndouită scapă, pe care trebuie se - o urmărescă ună bună legiuitură. Cele treizeci și trei de judecie voră datotă atâtea regimente, purtândă fiecare numele judeciului și avându-și cartierul generale la reședința respectivă, care trebuie pusă la adăpostit de orice atacă prin terasamente și alte lucrări de felul acesta, fiecare regimentu trebuie se aibe partea sea proporțională de artileriă, geniu, intendență militară etc. astă-feră ca să formeze ună corpii armată în totă integritatea lui. Rândurile acestei forțe armate se potă împle astă-feră: Orice individă, fără nici uă deosebire, ajunsă la etatea de 20 ani, va trebui să se prezinte la reședința cartiar-ului judeciană respectivă, unde va fi alesă seă scutită, fără apelă, de către consiliul de regimentă, în urma examinării medicilor respectivi. După statistica țetei, vomă are celă puțină 20.000 de omeni, cari vor respunde, în fiecare ană, la un asemenea chrămare. Acești lucruți voră servi anulă I, fiecare în comuna sea, supt conducerea și cu instrucțiunea supt oficialilor, reservișbi; aci voră învăța ținuta militară, mânuirea armeloră, a face de gardă, a escorta pe prisoniarî, a face poliția rurale, etc., aceste servine și instrucțiunea se vor face în câtevă septemână din fiecare lună, ceea ce dă trei luni pe ană, plus duminicele și serbătorile, cari vor fi afectate pentru instrucțiunea generală a fiecăruia din aceste mici corpuri de armată. Unul ă scă două dintre ei vor fi atașați pe lângă perceptură și notară pentru a învăța comptabilitatea și administrațiunea comunală, nefăcăndă servițiulă militară de câtă Dumineca și ’n filele de serbatóre. In schimbă, acești omeni voră fi scutiți de contribuțiunea personală și de cea comunală, dară nu voră primi nici uă retribuțiune, nici ca soldă, nici ca întreținere. In ală Il-lea ană vară trece în cadrele judeciane, unde voră face trei luni, timpă divisă în trei periade seă nedivisă, după cum voră cere ocupațiunile obicinuite ale judeciului; în schimbă, pe lîngă scutirile din primulă ană, se va mai adăuga și aceaa a dării judeciane, neavândă însă nici uă resplată de la Stată, deră fiindă nutriți de judeciă pe timpul servițiului soră. In ală IlI-lea ană, militarulă va intra în rândurile armatei permaninte, jirimindă soldă, hrană, etc., și servindă anală întregă, apoi în ală IV-lea ană va reintra în căminulă seă și va face servină cu recruții. Astăfelă armata va fi compusă de recruți, milițiani, soldați și reseviștî, arendă după 4 ani ună efectivă celă puțiă de 60.000 ómeni, dacă amă deduce chiară 5 la sută din cifra nominală. Acești reserviști voră trebui să remâne încă