Romanulu, mai 1877 (Anul 21)
1877-05-23
ANULU ALU DOUEPECI-ȘI-UNU Redacțiunea și aministrațiimea strada Damitiin 14 LUNI, MARȚI 23, 24 MATO, 1877. VOIESCE SI VEI PUTEA. LUMINEZA-TE SI VEI FL AM NOIORI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani Deto , , paginea IE, 2 lei — A se adresa, IN ROMANIA, la administratiunea parului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-nne, 8. Placeble la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-mi Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articole nepublicate te aici. 20 BANI ESEMPLARULU. Publicămă astăzi încă uă foiță, totu de Mihnea și totu ca cea precedinte, totu In același subiectu celu putemu numi, preludiile unul resbelă naționalii. SERVICIULU TELEGRAFIC ALA AGENȚIEI HAVAS. Kiflis, 1 Iuniu.—Reluarea Ardahanului de către Turci este neîntemeiată. Ea e desmințită de eveneminte.—In adeverii, la 30 Mai, colonelul Komaroff, comandantele Ardahanului, a făcută să recunoscere dincolo de Peniak și de Olti.Pe de altă parte, cavaleria turcescă de la Mussa a fostăbătută și împrăștiată de cavaleria rusă în apropiere de Bechmachneff. Rușii au luată cu dânșii mai multe trofee, între cari două tunuri de munte, patru chesene de artilerie și două stindarde. Ei au perdută una oficială, șase soldați și cinci cai; au avută treizeci răniți. Turcii aă lăsată 83 dintre ai lovit pe câmpul de bâtaiă. Petersburg, 2 Iunie.—Se desminte reluarea Ardahanului de către Turci. Tote sările primite de la cuartia rul generale de la marele duce Mihail I, arătă că Rușii urmeză a merge înainte. Londra, 2 Iunie.—Times zice că Porta, încredințată de declarațiunile pacifice ale Persiei, trimite pe teatrul resbelului, în Asia, uă parte din corpulă ală șeselea care era concentrată în Mesopotamia. Paris, 2 Iunie.Aici se crede că ordinulă dată corpului ală șeselea ală armatei turceșci d’a părăsi fruntaria Persiei spre a se duce pe teatrul ostilitățiloră, este că probă că trupele otomane, care opereza în Asia, se află într’u situațiune din ce în ce mai dificile și dă trebuință de ajutore, pentru a nu fi nevoite a se retrage dinaintea armatei ruse. Viena, 2 Iunie.—Sorii primite din Constantinopole spună că telegramele cari anuncipă reluarea Ardahanului de Turci nu emanaă de la comandantele militară și că acestă noutate nu pate fi considerată ca sicură, cu tote că e dată de buletinulă oficiale. E bine a observa că dacă reluarea Ardahanului nu e considerată ca sicura la Constantinopole, pretutindeni aiurea e considerată ca inexacră și ca uă noutate falsă care trebuie a se adauge la lista acelora pe cari le-a publicată deja guvernulă otomană într’ună interesă. Paris, 2 Iunie.— D. Bonnet Duverdier, președintele consiliului municipale al Parisului, a fostă arestată ieri seră în urma anchetei deschisă asupra cuvintelor ce ar fi pronunciată într’uă întrunire ținută la Saint- Denis. Berlin, 2 Iunie. — Contrariă cu afirmările altor diare, Norddeutsche Zeitung asigură că nu s’aă proiectată alte măsuri militare în privința Aliației Lorenei, afară d’acelea cari au fostă ordonate de curendă. Paris, 2 Iuniă. — Astăzi s’aă furată șase milione în valori italiane și egiptene pe calea ferată de Nord între Calais și Amiens. Paris, 3 Iunie. — D. Bonnet Duverdier, președintele consiliului municipală din Paris, a fost arestată pentru că a pronunciată ună discursă în care ar fi lăsată a se înțelege că va trebui să fie împușcată mareșalul Mac-Mahon, daca nu va ceda înainteaotărîrei sufragiului universală. Furtișagulă comisă ieri pe drumur de seră de la Nord, și care fusese evaluată la șase milione, nu se urcă decâtă la două milione și jumătate. Viena 3 Iunie. — Telegrame primite din Constantinopole facă cunoscută că Sultanulă e greă bolnavă. Eaga. 3 Iunie. — Regina Olandei, Sofia Frederica Matilda, născută la 26 Iunie 1818 și fiica reposatului Guilem I, regele Wurtembergului, a murită. Cairo, 3 Iunie.— Contingentală Egiptului pentru ca se potă pleca așteptă se sosescă vase turcesci, deorece bastimentele egiptene sunt incapabile de a o lă protege în contra vaselor rusescă, cari se află actualminte la înălțimea golfului de la Spezzia. Viena, 3 Iunie.— Celă din urmă buletină oficială turcescă este astfel concepută: „Ultimele depeși primite la seraskierată nu confirmă reluarea Ardahanului care nu fusese anunciată oficiale decâtă în urma unei ușore greșeli“, (testuală). „Ună îngagiamentă e semnalată în apropiare de Erzerum. Aprovisionarea cetății Nicsici pare iminente.“ (Testuală). Apoi, ca in tote buletinurile preceding, vine victoria din urmă: „Sările primite de la Sukum-Kale anundță că forțele otomane au ocupată Diavitcha (?) după ce mai ântâiă aă bombardat’o“. AJUPIiPCoi ^ FLORARU DUOUrtidU, 4 CIREȘIARU Eri Măria-sca a consânțită decorațiunea României libere și independinte, astafel cum nu scimase se fi sințită vr’uă decorațiune. Principele domnitorii a dus d însuși marea cruce nobilelui, mărinimosului și multă iubitului generală Nicolae Golescu. Ce tabloă mișcătorii, ce momentă solemnă! Junere și vigurosulă suveranii ală României independinte, aplecată pe patură pe care face, de doui ani bătrânulă luptătorii, ceva mai tare, celă mai nestrămutată represintante ală României, în lupta pentru independința patriei! Intre caldele foră pepturi, oricâtă ară fi fostă de lipire, vibra cu putere acelașă simțimăntă pentru patriă, pentru libertatea și independința iei. Fiă d’acum nainte România, ca junele iei suverană, tare, ardinte și otărîtă; și ca bătrânulu iei soldată, simplă, dreptă și generosa! Totă era capulă Statului a dată marea cruce la doui din vechii și marii luptători pentru independința României, domnilor M. Cogălnicenu și Ion Brătianu. Ea s’arată, pe câtă scimă, și ambil oră capi ai bisericei române. Vorbindu despre independința și despre Steua României, ochii noștrii ș’ai Europei întregi spre armata română se țintescu. Ai noștrii, fiindă că ea va susține și va consolida România independinte și liberă. Ai Europei, fiindă că ea caută se vedă ce dovedi asiuratore Îi putemü dacă soima se prăfuimă și se susține că independința și libertatea. Suntem fericiți că Europa se uită la armata română, și era venită în sfîrșită ,Ziua în care poporală română se potă dovedi ce este, cum simte, și ce pate. Suntă fiecimi de ani de cândă, câțiva dintre noi. Îi spunem calitățile animei și ale brațului poporalui română. Ea ne-a ascultată, déra atâtă numai pe câtă se potă asculta cuvintele, cândă nu suntă însorite și de fapte. Ună singură faptă puturămă se încă ună faptă ală Turciloră, care va face pe lume se vede ce onore este pentru Englitera și pentru Ungaria de a susține domnirea loră în Europa peste atâtea milione de chreștini, toți demni prin virtuțile loră d’a fi și stăpâni pe teritoriul și pe căminele loră. E co faptulă: Uă cota de bași-buzuci a trecută ieri Dunărea la Turnu-Mâgurele spre a jăfui. Numerula loră nefiindă mare, nu îndrăsniră sĕ s’arate între ómeni, ci cotindă ca nescelași hoți printre viele de pe alocurea prinseră mai multe vite și porniră cu ele spre fermă. Unulă din bași-buzuci, îmbrăcată în costumă țărănescă și vorbindă romanoaoa ampriî2^9 pe coplul numită Radu ală lui Delea Grosu din Turnu-Măgurele, care pășunia vitele și înhățându-lă fugi peste Dunăre cu densulă și cu cele patru vite ce păzia. Alți doui copii ce se aflaă acolo, veijéndu acesta, fugiră prin vii și numai astafelü putură scăpa din mânele bași-buzuciloră. Cei doui țărani, Delea Grosu și Minea Cojocaru, părinți ai copiilor și proprietari ai vitelor, fiind anunciați despre acestă faptă, aă alergată îndată la facia locului, cnse din nefericire aă ajunsă pre târijiă, căci bași-buzucitrecuseră deja Dunărea împreună cu copilul și cu vitele răpite. Locuitorul Minea găsi ună pistolă cu cremene, pe care se vede că ’să perduse mulă din Turci în graba ce puse cândă prinsese de veste că le vine cineva pe urmă. Acestă atentată, de uă atâtă de monstruosa lașitate, împreună cu multe altele de aceeași natură, greg ară trebui să apese pe consciința susțiitorilor odiesei dominațiuni otomane, déca ei n’ară fi fostă nevoiți să năbușiască consciința loră din momentulă ce s’aă decisă a susține uă asemene dominațiune. In Turcia, la Constantinopole, s’aă găsită Englesi, chiar persóne oficiale, cari în facia cruisimeloră din Bulgaria, merseră de constatară faptele la facia locului și le denunciară indignațiunii lumii. Pentru ce are în România nu s’ară găsi suflete totă atâtă de înalte ? Ne permitemă a pune acesta întrebare d-loră aginți diplomatici ai Engliterii și Statelor-Unite. 20 ABONAMENTE. In capitală, una anui 48 lei, șese luni 24 lei, trei luni 12 lei; vă luna 4 lei. In distrlete, una anii 54 lei; șase luni 27 lei; trei luni 14 lei; uă luna 5 lei. Pantru tote orele Europei trimestru 15 lei se adresa: IN ROMANIA, la administratiunea <i anulă LA PARIS, la d-nil Darras-Hallegrain, 5 rue de l’ancienne comedie, si Haras, Laffite et C-nne, 8, Place de la Bourse. LA VENA, la de B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. BANI ESEMPLARD 10. ’I presintămă : acela ală eroicilor noștrii pompiari de la 1848, și pe densulă numai Napoleone III, declară că trebuie să se reconstituie Statură română. Care dară va mai fi națiunea ce nu ne va stima, acum cândă tota Europa începe a vede și a se convinge, din (și în <Ji mai multă, că eroismul) legiuneloră romane este în totă puterea lui încuibată în poporală română ! In înțelepciunea și în virtuțile téle, poporă română, în brațele și în vitezia vostră, oșteni al României, stă acum independința, libertatea, gloria și mărirea Statului română; prin urmare pe deplină și pentru totodeuna aceste mari bunuri sunt acum asigurate, tre Turci, cari au trasă asupră și cinci obuse, ce aă căzută în apropiare de bateria rusă și a declatată, fără să producă énse vr’uă stricăciune. Bateria rusă n’a ripostată. Comandantele corpului lasă de la gura Oltului , înșciințată despre acestă faptă, respeciată în acea localitate ună escadronă de ulani. Bateria turcescă din dreptul gurei Oltului ș’uă bateriă din Nicopoli aă începută a trage imediată asupra acestui escadronă, case fără nici ună efectă. Bateria rusă de la Flămânda a fostă asemenea atacată eri de căLa Calafată, încependu-se ieri lucrările pentru stabilirea unei nouă baterii numită Independința. Turcii din Vidină au deschisă pe la 6 ore sora foculă asupra lucrătorilor, trăgendă cinci obuse cu scopul ă de a’I opri să urmeze lucrarea. Obusele aă căzută departe în dosulă bateriei și tote aă eclatată. Bateriele din Calafată aă ripostată și foculă s’a urmată d’amendoué părțile în cursă d’uă oră. Dintre obusele turcesci doué aă căzută în Calafată, ș’aă făcută esplosiune: una a căzută în stânga prăfăriei No. 2, alta în urma bateriei Mircea la uă depărtare de vre 60 metri și douo d’asupra bateriei Ștefan ; celelalte aă trecută pe d’asupra baterielor și orașiului nostru. Bombele din Calafată au avută case efecte mai simțite. Doné din ele, cătrendă în bateria de supt castelulă bulgară au silitit-o să înceteze foculă; una a lovită partea stângă a castelului, alta a isbită malură unei ambrasure, doné aă căzută în piața fortăreței și una între corăbiele din portă, unde s’a retjuta uă focă chiară și după uă jumătate de oră de la încetarea bombardării. N’avemu se regretămă nici uă perdere, unulă singură dintre lucrătorii de la bateria fostă ușoră rănită, sau mai exactă schelită de un bucată de pámentu aruncată de ună odusă. In noptea trecută, pe la 12 ore, mai multe caice, cu Turci, protegiați de întunerică și de scomptură ce causa plaia aă încercată să surprindă postulă așezată în apropiare de pichetulă No. 10 de lîngă Islază, unde s’a așezată de curéndu s’uă secțiune de artileriă, dorü aă fostă descoperiți de sentinela de la pichetula sosa indicată, care a trasă asupra loră. Turcii au respunsă prin numeróse focuri și s’aă apropiată până la 300 metri de formulă nostru, cu intențiunea d’a debarca déja după ună pătrară de oră de luptă, în care timpă a venită în ajutorul sentinelei și ună mică cârpă din apropiere. Turcii au fostă siliți să se retragă, deorece li se respundea cu vigore de pe țermulă nostru. Ieri aă trecută de la Silistra la Călărași șese Greci, din cei luați cu cai cele de pe Dunăre, pe cari și le-au însușită Turcii, ei au comunicată că în Bulgaria se comită cruzimi spăimântătore în contra chreștinilor, și că la Silistra se află forte puțină armată. Ieri la 4 ore sera aă sosită în capitală marii duci Vladimir și Sergiu, fii împăratului Alesandru, însoțiți de principele de Leuchtenberg și de marele duce Nicolae. Altețele soră imperiale au fost primite la gară de înălțimea sea Domnitorulă și conduse pâne la paiață în trăsura ă la Domnont. In curtea palatului uină batalionă de venatori făcea onorurile cuvenite. Altețele loră prânziră împreună la paiață, apoi marele duce Vladimir fu recondusă la gară. După ce se cântă retragerea, marele duce Nicolae se preumblă câteva minute pe calea Mogoș0ie și se intorse la paiață. Pe la 10 ore I. sea Domnitorulă conduse pe A. S. marele duce la gara Târgoviște. ROMÂNIA INDEPENDINTE. II Diritto,fiarul primului-ministru al Italiei, publică supt acestă titlu ună forte importantă articolă pe care o lă reproducemă cu deosebită plăcere. Bcc’lu: „România și-a proclamată independința. Acestă acta forte importantă nu fu deplinită supt impulsiunea unui intusiasmă subită sau în urma seducerii unor alianțe simpatice. România a cedată numai în facia necesității. „Chiară de la începutul resbelului, înainte chiară de cele d’ântâiă contestări diplomatice, cari fură semnele redeschiderii cestiunii Oriuntelui, România se găsi în mijlocul celora mai mari dificultăți ce potă amenința existența unui poporă. Și cu tóte acestea oricine va judeca fără pasiune, atitudinea sea și manifestările sale oficiale va trebui se constate că nu s’a abătută nici ună minută de la datorțele de putere neutră, deși neutralitatea sea n’a fostă lămurită stabilită de tratate, nici recunoscută de toți într’ună modă egală. Guvernul din Bucuresci făcu ce era cu putință pentru a combate opiniunea acelora cari voiau să trimită armata național acolo unde se lupta a Serbiloră ș’a Muntenegrenilor. Elă scia câtă este de prețiosă independința pentru ună poporă, déja esita în iip.ipn PA 4* avnvm nu din urmă legătură de supunere ce 0 lega cu Turcia, ară fi trebuită sĕ tîrască pe Europa într’ună resbelă ale căruia consecințe nimeni nu le putea prevede. „Puterile garante interpelate într’ună momentă cândă nu eraă pute în posițiune d’a examina cestiunea cu maturitate, refusară d’a da neutralității României acea sancțiune internațională care singură ară fi făcută-o eficace. Refușară asemenea d’a interveni cu bunele loră oficie pentru a împăciui diferendele de multă timpă pendinți între Turcia și Principată, și cari prin ele însele erau Indestulatare pentru a mănține orecare nemulțămire în animele poporațiunilor”. „Ce trebuia să facă România în acesta părăsire, pentru care nu atribuimă răspundere nici unei puteri, dera care o punea totuși în celă mai gravă impusă în facia Rusiei? Ea nu pute face să valoreze în consiliele celor două puteri beligerante, cuvintele deplinei sale neutralități, n’avé déja altă alternativă decâtă aceea d’a se opune la trecerea Rușiloră, sau mai bine d’a se pune în urma loră. (?) „E mai presusü de orîce îndouiéla că Europa are ună mare interesă pentru conservarea României ca stată deplină independinte mai multă sau mai puțină. Nu căutămă acum deca motivele date în memorandum pe care guvernul din Bucuresci l’a adresată puterilor, și deliberările recente din cele două Camere se întemeieza pe cuvinte tote d’uă potrivă drepte și adevărate. Pentru noi punturi esențiale este conservarea României; noi credemă că luândă măsurile pe cari ea le credea cele mai bune, și cari singure erau convenabile, și-a căutată de sigură interesele sale, dorna respectată p’ale marelor puteri. „România, opunându-se la cererile Rusiei, ară fi pusă în pericolă eșistența sea, fără s’aducă Turciei vr’uă ajutoră îndestulătură, opunându-se singură ostiritoră rusescă. „Pe d’altă parte, acordândă a