Romanulu, septembrie 1877 (Anul 21)
1877-09-11
evangelică. Dacă uă moleculă de carbon ne-ară pute spune numele combinațiunilor diverse în carea intrată de cândă era amidon în grăuntele de grâu pene în momentulă cândă este accidă carbonică în aerulăespirată de plumonî, amă cunosce nutrirea animalelor. Déci aceașî moleculă ne-aru pute spune diversele combinațiuni prin care trece pentru a redeveni accidă carbonică în aeră, fecală în grăuntele de grâu, nutrirea plantelor n’ară mai are nici ună misterű pentru noi. Asteptândă ca se vorbescă moleculele, chimistîî sulită reduși a căuta în fundulă 1 . vaselă lord secretele nutrițiunii; ei își depună tote silințele pentru a cunosce combinațiunile în cari tote elementele substanței viu, pară a se asverli unele după altele ca curinții unei cascade. Deră e cunoscută că aceste combinațiuni vor varia după ciliară natura alimenteloră; se înțelege deră că unele potă fi mai folositóre decâtă altele pentru corpi. Aci e secretură crescerii viteloră. Din nefericire, cunoșcințele nóstre positive asupra acestui pontă surită forte restrânse și pân’acum singură empirismulă face lege. Esperiența a dovedită că, dacă se presară c’uă mână de fosfată calcară nutrimentală urmi booă, elă se ’ngrașe răpede; analizele chimice pară a arăta că boală dă afară prin defecțiuni totă fosfatulă ce a luată; e doră forte anevoiă d’a explica cum acestă fosfată, adausă la nutrimentă, servesce se ’ngrașe animalulă, când elă nu se mistuiesee. S’a pretinsă că elă servesce ca simplu condimentă și că face pe animală se mănânce mai multă. Delă e mai probabil e că fosfatulă adausă la acela care esiste în nutrimentă ajută prin simpla’i presință la nescari combinațiuni sau descompuneri pe cari nu le cunosce mă, deră cari suntă folositóre pentru îngrășare. Fosfatură e de altă felă unulă din elementele chimice a căroră acțiune e totădaă dată cea mai necesară și cea mai misteriosă în fenomenele nutritive ale animalelor, ca și în ale plantelor. E forte probabile că, fără fosforă, viața ară fi cu neputință; elăesiste în tóte țesăturele nóstre cele mai importante: în carnea muschilora, în substanța cerebrale, în ese, unde e atâtă de abundinte încâtă se estrage pentru întrebuințări industriale; carnea pesciloră conține asemenea un mare cantitate. Fosforulă e totă atâtă de trebuinciosă viețea vegetaleloră și fosfatele suntă în celă d’ântâiă rondă între substanțele ce se răspândescă asupra pământului pentru a’lă îmbunătăți. Sunt două feluri de fosfate. Unde aparțină sumei minerale, ele formeză stânci puternice în pămentă, aceste stânci nu se topescă în apă, d’acea se dice prin scurtare că accidulă lord fosforică nu e solubile. Acelea ense cari provină de la lumea organisată se topescă mai lesne și d’acea se dice că accidulă lord e solubile. Acestă accidă fosforică solubile e singurula care va pute ajuta la vegetațiunea plantelor, fiindăcă corpurile chimice nu potă pătrunde în rădăcini de câtă cu condițiunea de a fi disolvate în apa pe care o absorbă. Acestă trecere nu se face decâtă prin combinațiunile cele mai complicate. Acesta se probeză prin cercetările făcute, în timpii din urmă, de d. Corenincler, chimistă franceză, care a contribuită multă *la perfecționare, a esploatarii sfeclei și căruia chimia industrială și mai cu osebire cea agricole îi datorescă multă. După orecari discusiuni, se resumă opiniunile și se decide ca analele se se tragă în 400 exemplare, eră foile volante în 100 esemplare. In președinte enumera mai multe puncte din programă spre a se alege din ele obiectele a se pune la ordinea bilei pentru ședința publică ordinară de toul. Aici se încinge o discnsiune mai lungă, la care să parte mai toți membrii, și anume: D. Ionescu, cere a se pune la ordinea bilei în seria primă lucrările citite în comisiuni, precum relațiunile asupra scrierilor lui Cantemir și asupra legatului Mateescu. D. Odobescu crede că e mai bine a se pune la ordinea lilei raporturi și lucrări d’ale membriloră ce ară interesa mai multă publiculă; așa, socotesce că relațiunea comisiunii însărcinată cu cercetarea bibliotecei și a colecțiuniioră, asemenea și disertațiunile, vor interesa mai multă pe publică decâtă cestiunile administrative. D. Bariță observă că Societatea prin decisiunile sele mai vechi prevede citirea în secțiuni a lucrărilor menite pentru ședințele publice, prin urmare cere ca relațiunea asupra scrierilor lui Cantemir să se citesca mai nainte în secțiunea istorică. D. Ștefănescu este de aceiași părere, fiindă-că relativă la cestiunea Cantemiră membrii nu sunt informați, și misiunea ce este d’a se trămuti la Petersburg cerespesc. D. Lauriană cere a se urma modulă de pen’acum, adică cestiunea Cantemiră se se dea unei comisiuni să se se trămită la secțiunea istorică, care apoi se vină cu raportul, pentru că altminterea societateasurprinsă prin asemene cestiuni, membrii sunt nevoiți a divaga, și apoi cestiunile se încarcă. Câtă pentru cestiunile Năsturelă și Mateescu, se va numi uă comisiune se le studieze și apoi se le prezinte. 1. Odobescu în privința cestiunii Cantemiră, hindu acesta simplă afacere de bugetă, opine dă că numirea uneî comisiuni este superfluă cândă avemă raportă. Câtă pentru celelalte doue cestiunî, numinduseră comisiune, crede că s’ară puteasca unu inconvenienta, cândă comisiunea numită ar face relațiunea asupra raportului delegațiunii ară pute se vină la altă resultatatú decâtă comisiunea speciale, prin urmare nu este pentru numirea unei comisiuni. D. Babeșă relativă la cestiunea scrieriloră Cantemiriane, vedendă importanța și urgența iei, cere a se discuta în secțiunea istorică, și apoi, societatea, arândă raportută înaintea iei, se pot decide mai cu înlesnire. Secțiunea istorică se póte întruni încă astăzi imediată după ședință. Astăfelă se va urma conformă regulamentului păstrându-se dreptul secțiunii. Relativă la spese, comisiunea bugetară se vină și ea a -și da votulă asupra mislnicelor. Votul d ense ală secțiunii istorice este a se da prealabilă. Câtă pentru cele alte doue cestiuni, este de părere că numirea de comisiuni speciale nu e necesară. D. Crețulescu dice că afacerea Năsturen fiindă cestiune financiară este necesară ca ma î nainte să comisiune, seă secțiunea respectivă, se ’și dea votulă ș’apoi se se desbată în ședință. D. președinte pune la votă opiniunea d’a se trimite la secțiunea istorică cestiunea Cantemiră și se primesce. După consultarea membriloră asupra ordinei ijilei pentru ședința publică, d. președinte anunciă că: In seria 1, e raportulă comisiunii însărcinată cu cercetarea bibliotecei și a colecțiuniloru; In seria 2, relațiunea asupra scrierilor principiloră Cantemiră; In seria 3, disertațiunile anunciate de d. Urechiă. D. Bariță, constatândă că 8 membrii din secțiunea istorică sunt presințî, rogă presidială se rădice ședința pentru a se pute întruni secțiunea istorică. D. Ștefănescu comunică societății că în anulă viitoră se va întruni în Francia ună congresă internaționale de geologia împreunată cu u d esposițiune geologică, esprime dorința ca dintre Români s’adere membricată de numeroși pentru ajutarea realisării acestei vaste întreprinderi, observândă că rasa de 12 franci dă membriloră înscriși tóte drepturile de a asista și a primi publicațiunile congresului. D. președinte cice că cestiunea este importantă și merită a se face obiectă de discuțiune într’una din ședințele societății; speră că și guvernul țereî se va îngriji ca România se fiă represintată la acelă congresă. Se comunică că adresă a d-lui D. Sturdza în următorea cuprindere: „Intre odórele precióse ce mi-au rămasă de la repausatulă meă părinte vorniculă Alesandru Sturdza Miclaușianu, se află și oă foiță linguvăță de hârtiă de bumbacă, văpsită negru și scrisă cu litere albe de uă parte pe 4 rânduri, de alta pe ună rândă. „Acestă foiță, după cum dice uă notiță a părintelui meu, „s’a găsită între celelalte odóre ce s’aă aflată în comera găsită de maiorulă Ioniță Iamandi în ținutulă Zorochoiă“, și este, pe lângă vasele de argintă, astăzi păstrate în Museulă Ermitagiului (din Petersburg), singurulă obiectă ce aă rămasă cunoscută din mormântul Mongolie, deschisă la începutul secolului acestuia în sătulă Conțeștii lângă Pirtă. „Colegulă nostru d. A. Odobescu a descrisă pe largă în cartea sea despre Istoria Archeologiei (vol. I pag. 565 și urm.) acestă foiță, scrisă în limba tibetană. Din explicările sele căpătămă convingerea, că ea este uă rămășiță din timpul năvălirii Tătariloră din ântâia jumătate a secolului 13-lea. „Rogă, d-le președinte, ca onorata Societate Academică te primăscâ a depune în colecțiunile sele acestă obiectă prețiosă. D. Președinte exprimă mulțumirile Societății d-luî Sturdza pentru acestă prețiosă ofertă. 1). Sionă propune, și Societatea aderă, ca adresa d-lui Sturdza se se trăcă în procesulă-verbale de astăzi. Membrii se împartă în secțiuni, și comisiuni, cu ale căror lucrărî se ocupă până la 5 ore p. m. Președinte: I. Ghica. Secretară ad-hocă, A. Roman. Societătea Academicii Românii. Ședința de la 24 Augustă 1877. Membrii presințî: G. Sion, Babeșă, lodoșă, V. A. TJrebiă, N. Crețulescu, G. Baniță, A. Romană, I. Ghica, N. Ionescu, I. Caragiani, A. Treb. Lauriană, D. Sturdza, V. Maniu, A. Odobescu, P. S. Aureliană, Gr. Ștefănescu. Președinte, Ion Ghica. Se dă lectură procesului-verbale ală ședinței precedinte și după ore-care mici rectificări se aprobă. D. președinte comunică scrisorea d-lui T. Cipariu, care anundță că cu părere de rău nu pate lua parte la lucrările sesiunii de est-timpă. Societatea se actă. D. G. Sion, ca membru al delegațiunii, cere aprobarea Societății mai întâiă pentru disposițiunea tipăririi proceselor-verbale în foi volante, făcută după înțelegerea cea avută cu membrii Societății afară din ședință, și apoi fiindăcă acestea se tragă în 100 esemplare, întrebă decă tragerea analelor n’ar fi suficiente a se face în 400 esemplare. ROMANULU, 11 SEPTEMBRE 1877 LISTA DE SUPTSCRIPȚIUNI adunate la Agenția și consulatului-generale ală Franciei. (Fonduri destinate la întreținerea chirurgilor francese). D-nii de Zwiedinek lei 35 d. 25, d. d’Alvensleben 20, d colonelă Mansfield 6, d. Rangabe 20, d. Petronievici 11 lei și 75 bani, 2. Fred. Debains 300, d. Morlau vice-consulă, 20. Supt scrieri adunate de d. Bogusz secretary-architectura cons.generale, lei 136 și b. 50, d. Alquier, ingeniară în șefă, directore ală lucrărilor imperiale 20, d. Alard vecină ingeniară în șefă ală liniei Ploiescu-Predălă 100, d. Durand, ingeniară, arginte consulară la Călărașii 24, d. Godillot 200, d. Frank directore la Banca României 200, d-uiî Lemaitre și Bergmann 300, d. lo cuite de Boise-Coutenay 200, supt scrierea Agenției Havas 100. D-nele Corbin et St. Marc și Jamen du Fresnay 120, supt scrieri primite prin consulul Franciei la Galați 800, supt scrieri primite de vice-consulul Franciei la Brăila 455 lei și 20 bani. Totală 3068 lei și 70 bani. Ospiciul*. Independinței. PREFECTURA JURECIULUI ILFOVU D-neî Maria Rosetti. Domnă, D. I. M. Hagiescu, ajutorul suptprefecturei plășei Negoesci, acestă judeciie, în considerațiunea eveneminteloră grave prin care trece astăzi țăra nostră, oferă din salariu bl scă Ospiciului Independinței câte 18 lei pe lună, cu începere de la luna curinte Septembre, și pene cândă resbelulu va înceta. Amă onóre a comunica domniei-vóstre acesta spre solință. Bine-voițî, vă rogi!, a primi asigurarea predistinsei mele stime. Proiectă, C. Cretzeanu. D-na Smaranda Georgescu din Buzău....................................100 1.— D. N. Kessler din Lipsea prin d. Socecă............................. 62 1. 50 b. D-na Maria N. Manolescu . . 40 1. — D-na Custofî, cotisația pe Septembre....................................50 1)— Ună anonimă șervete și tuturu. 1. Crawley..................... 1000 1. — D. St. St. Siclănu cotisația pe Septembre..............................201. — Lista No. 151 încredințată d-lui prefectu ală districtului Tutova. (Supt scrierî făcute prin stăruința d-nei Maria Dimitriu). D-na Rarița Teodoru 5 lei. Maria Prez 11 î. D-na Castoff a trimisîl cu spesele sele la Ospiciul Independinței, atâtu pentru transporți câti și pentru plata lunară, doue servitóre, viteza Basiacu Carodest 22 lei 70 bani, Marghióla T. Ganea 4 lei, Maria C. Scântei 6, Aglae Voinescu 11 lei 75 bani, Paraschiva Miron 6 lei, Iena Costan 4, Marghióla Iulia 4, George Mândru 4, Anica Mândru 4, Gelder David 5, Marghióla Ion 4, Prima I. Zalman 11 lei 75 bani, Moisa Libu 11 lei 75 bani, Freida Mendel Bereu 4 lei, Perla Hasu 11 lei 75 bani, Liba Istrică 4 lei, Reica Sfarți 2, Alta Clainerman 4, Rifca Sfarți 3, Sura Hasu 5, Rasa Golstain 6, Rima Fridman 6, Sura Fridman 3, Haia Solomon 4, Hana Herși Libu 6, Babă Sprisan 4, Rifca Sahters 1, Saine Sabters 2, Haia Avramovici 1 lei 50 bani, Lesa Țuperman 2 lei, Rubla I. Herșcovici 8, Lesa Herșcovici 6, Bran Focșăneanca 8, Dina și Sprinta 3 lei 75 bani, Basa Leibovici 10 lei, Dobrici Solomon 10, Brana Avram 4. Totală 226 lei 95 bani, Capitalu Lei b. Suma din urmă :... 49,723 45 De la cl. prefecții de Tutova 226 95 De la d-na Smarauda Georgeseu din Buzéü...........................................100 — De la d. Kessler din Lipsea prin d. Soeec............................... 62 50 De la d-na Maria Manoleseu 40 — De la d-na Custof cotisațiă pe Septembre............................... 50 — De la d. St. St. Sildénu cotisațiă pe Septembre .... 20 — De la d. Crawley .... 1000 — Totalii..................... 51,222 90 MINISTERUL DE INTERNE. Direcțiunea generală a telgrafeloră și postelori. D lui redactare ale ROMANULUI. Conmuie redactare. După cererea făcută de direcțiunea poșteloru și telegrafelor, d. ministru de interne a dispusă ca atât corespondința poștală câta și cea telegrafică a diverseloru societăți de caritate pentru căutarea rănițilorr câtă și a rănițiloru să se facă gratisit; vé rogă dérü se bine-voițî a anuncia acesta spre cunosciința celor a îndreptft. De vă dată cu mulțămirile mele primiți încredințarea de stimă ce ve păstrezi. Directorii-generalii C. L. Robescu. SOCIETATEA CRUCEA ROȘIE DIN ROMANIA (comitetuluicentrala Domnulü doctorii Bernat formând notițe asupra proiecției luminei la distanțe mari după esperiențele făcute în Bucuresci in Junele Maiu și Iuniu 1877, și imprimându-le cu spesele d-sele, le-a puști în vențtare în profitului Societății Crucea Roșie și Ospiciului Independinței! Suptscrisulu esprimă d-lui doctorii Bernat în numele Comitetului centrale alü Crucei Roșia vinele nóstre mulțumiri pentru ofranda ce a binevoita a face. Președinte: Dimitrie Ghica. SOCIETATEA DE DARE LA SEMNU BUCURESCI. SERBAREA DAREI GENERALE LA SEMNU. Sâmbătă 10 (22), Duminecă 11 (23) Septembre 1877. Domnii membrii sunt rugați a visita serbarea în numără câtă mai mare, oferindă totă vă-dată daruri onorare numerose, cari se potă încredința atâtă în bilele sărbătorii, câtă și mai nainte, d-foră diriguiți ai tirului Em. Florescu, M. Török și A. Florescu. La acesta serbare va funcționa câte un cibîă la fiecare distanță de carabină, unde potă participa la tragere atâtă membrii Societății, cât și străinii, și a căroră produsă se va destina în folosulăuspicielor Independinței. PROGRAMA SERBĂRII Sâmbătă 10 Septembre. 1—6 ore după amicdi. Dare la semnă. Decisiuni speciale. Inclina 1-iă și a 4-a, de la orele 3 după amiedi, intrarea în grădina Societății este liberă fără plată numai membrilor Societății și personelor, anume invitate. Străinii numai în acele două dile plătescă. Pentru ună biletu de personă 2 lei nouă. Pentru ună biletă de familie 4 lei nouă. Aceste bilete sunt valabile pentru totă durata serbării și bată, putendu-se găsi mai dinainte la d-nii Socec et comp., ca St 3 lea Mogoșoiei, Berger et Reinhorn, calea Mogoșoiei, Resch et Pfennings, calea Mogoșoiei, Fialkowsky et comp., piața Teatrului, și în zilele serbării la intrarea în grădina Societății. Biletele trebuiescă păstrate și presintate la cerere. Darurile de onore oferite de membrii Societății jiri de către străini, se pot depune pene Sâmbătă 10 Septembre sera și la personele sasă menționate, cari aă binevoită a se însărcina cu vinderea de bilete pentru serbare. Semnele de tragere limitată sunt reservate numai membrilor Societății. La tote celelalte semne străinii potă lua parte și au întocmai aceleași drepturi ci și membrii. D-nii membrii neuniformați sunt rugați a purta în modă visibilă semnulă de membru al Societății, spre evitarea vericărei confusiuni. Distanța mare și distanță mică. Semnală de concurență. Tu folosulu Ospicieloru Independinței. 1 biletă (3 dătături) 1 bănoă. Premii se voră da în numără cotă de mare din darurile de onore ce se vor oferi pentru acestă semnă. Reproducem următorele serii, cari au fost publicate numai în edițiunea pentru Capitală. Servițiulă telegrafică ală Agenției Havas, Kopatze, 19 Septembre — Corpurile armatei lui Mehemet-Ali sunt aș date pe linia de Sinankioi, Hozekikioi, Cerkova. Ahmet-Ejub-pașa comandă la aripa dreptă, Asaf-pașa la centru și principele Hasan la aripa stângă. Orșova, 20 Septembre.—5000 de omeni ar fi fost puși din nou la disposițiunea Porții. Acestă ajutoră ar fi destinată a fi substituția trupelor egiptene din Dobrogea, cari vom fi transportate la Șumla. Viena, 20 Septembre.—După noutăți de la Niș, trupele turcesc ară fi astăferă îndreptate spre Vrața. Constantinopole, 20 Septembre.—In Persia, se face o nouă rădicare de trupe. La Teheran, se vrede că acestă rădicare va da 80,000 omeni cari vor fi gata de luptă în primăvăra viitore. Lagărulă persană de la Dilman a fostă întărită în urma unei intrări a Turciloră pe pământul Caucasului. Acestă lagără conține acum 8000 omeni. Generarele Cernaieff a sosită în Bucureșci astăzi și se află la o telul Brofft. PREVEDEREA SOCIETATE ECONOMICA Spre cunoscința d-loră societari de mersură operațiiloră societății, se publică bilanțulă situațiunii fondurilor, la epocele arătate mai josă: Bilanțulu casei Societății. Comitetulu controloriloru. SITUAȚIA Si 20 Martie la 1 Septmbru intrarta ca^ia 18/7 rului actualii. Activă Leib. 1*1 b. 1. Efect. publ. . . 25,722 77 28,689 90 2. Creanțe .... 15,726 50 15,087 50 3. Ei. în garanții. 18,352 50 15,586 44 4. Mobiliară. ... 32 50 32 50 Uă casă de lei n. 1,284 5. Numer. casei. . 1,665 35 1,443 30 6. Debitulu d-lui Băulescu. . . .__7,549 36 8,262 96 Total, activului 69,048 98 70,386 ü. Pasiv 1. Capit. societar. 48,247 35 51,449 60 2. „ de reservă. 509 03 509 03 3. Ei. îu garanții. 18,852 50 16,086 44 4. Rețineri în dep. 1,157 52 166 78 5. Saltul benefici. 282 58 2,174 75 69,048 98 70,386 60 Astăzi 1 Septembre 1877 revizuindă conformă art. 61 din statute operațiile fondurilor, societăței seamă găsită în totală corespunde tare cu scriptele și cu valorile aflate în ființă, minus debitulă d-lui C. Paulescu. Controlori: Alex. Gridou^i^ nntuiciurescu, Toma Taciu. Aeșită de sapt presă: Compendiu de Istoria Universală. — Istoria Antică, apă redactată conformă cu ultimele programe oficiale pentru învățământul secundară din gimnasie de I. G Lerescu; prețulă 2 lei 50 bani, De acelașiă autoră. Manuală de Igienă privată, 50 bani, Catechismului dreptului administrativ și românii, 55 bani. învățătură elementară despre dogmele bisericei ortodoxe pentru clasa III din licee, gimnasie, scala centrală de fete și sculele normate de D. St. Colinescu, profesoră licențiată. Depuse spre véndare la librăriele Socec & Comp. și frații Ionițiu , Comp. Depoulă generală Tip. Curții F. Gobi, Pasagială română 12.