Romanulu, octombrie 1877 (Anul 21)
1877-10-20
w ANULU DOUE DECI-ȘI-UNU VOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani. Leto „ „ „ paginea III, 2 lei — 20 BANI EXEMPLARULU.R A. se adresa IK ROMANIA, la administrațiunea oiarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81 -A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate se ardă. Mai amintim publicului și abonaților noștrii din Capitală că Româniță are în tote serile două edițiuni. Una care apare între 8 și 4 ore, și care se spediuiesce în districtele cari sunt servite prin poșta care plecă sera. Alta care apare la 6 sera și care se împarte până la 9 ore și jumătate abonațiloră din Capitală și se trimite celora din judecie pentru cari poșta pleca dimineța. Acestă a doua edițiune conține soirile cari sosescă până la 5 ore. Bucuresci, 11 Brumărelă. Intre Em. S. episcopiile catolică din Bucuresci și comitetulă alesă de comunitatea catolică s’a născută uă neî nțelegere care, în urma măsurii, Redacțiimea și Administrațiunea strada Dommei 14 UMANOLO JOUI, 20 OCTOBRE 1871 LUMINEZATE SI VEI FI. ABONAMENTE. In capitală: unu anii 48 lei; șase luni 24 lei trei luni 12 lei; un lună 4 lei In districte: unu anii 54 lei; șase luni 27 lei trei luni 14 lei; un lună 5 lei. Pentru tote țările Europei trimestrulu 15 lei. .A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. LA PARIS, la d-nil Darras-IIallegrain, 5 rue de l’Ancienne comedie și Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovicî, 15 Fleischmarkt. Scrisorile nefrancaze se refusă. 20 BANI EXEMPLARULU. SERVICIULU TELEGRAFIC ALA AGENȚIEI havas Viena, 30 Octobre. — Fostula vizită Mehemet-Rușdi-pașa ar fi în capul partitei care stările pe lângă Sultanulu să’ncheiă pacea. Sarajevo, 29 Octobre. — Trupele înrolate în Albania sunt concentrate la Novibazar U O parte din aceste trupe va merge în Muntenegru. Grosul acestei armate va veni în ajutorul lui Șefket-pașa. Viena, 30 Octobre. — Credința generale este că Slevna va căde în termeni două lună, decă Reuf-pașa nu va reuși, ceia ce nu e probabilu, se forțeze defileulă de la Șipka. Ragusa, 29 Octobre. — Președintele Senatului muntenegreani, însocitți de principesa Milena, și de fiul său, a plecată la Neapole. Se crede ă e însărcinată cu u misiune importantă pe lângă guvernul italiană. Paris, 30 Octobre. — Se scrie din Viena că cabinetulă cisletiană a protestată contra sechestrării ordonate de administrațiunea ungară pentru șinele de drumă ade țpferă destinate pentru România, sunt protestu de contrabandă de resbelă. Ungaria refusă de a ’napoia șinele, bazându-se pe neutralitatea monarhiei, cari opresce transportarea de articole care pot ă vătăma unuia sau celul 1alta beligerantă. New-York, 29 Octobre.—D.Noughton este numită ministru al Americei în Rusia. Ziiarele americane publică noutăți private și autentice din Japonia, venite prin San-Francisco și anunciând că Anglia insista pentru a se î mpărtăși din tote avantagiele acordate Japoniei în tractatură care deschide Corea comerciului. Japonia a refuzată de a primi acestă cerere. Rușii consimtă a sprijini acestă refusă, cu condițiune ca Japonia se ’și părăsăscă pretensiunile de a avă mă portă la intrarea septentrionale și se ’și alegă mută la sudul Coreiei Roma, 31 Octobre. — Scolptură despre demisiunea cabinetului Depretis și înlocuirea sa cu d. Crispi, este cu totulă falsă. Paris, 30 Octobre. — In urma consiliului de miniștrii care s’a ținută azi dimineță, pare sigură că nu se va face nici uă modificare în cabinetă înainte de 5 Noembre. Președintele Republicei se va găsi atunci în fața a două politice extreme : uă politică de resistență, și uă politică de concesiuni depline către Camera deputaților, alegândă ună cabinetă din stânga. Mulți credă că președintele va î ncerca uă politică de transacțiune basată pe drepturile de represintațiune ce au în proporțiune cele două majorități din Senat și din Camera deputaților, pentru a pută restabili a armonia între cele două puteri cu elementele centrului dreptă al Senatului și ale stângei Camerei. Ducele d’Audiffret Pasquier, ca președinte al Senatului, ar fi naturalmente desemnată pentru a pregăti transacțiunea ilegală după noi, luată de Em. S., de a disolva acestă comită aleșii, a devenită ună adevărată conflictă. Procederea Em. S. încălcândă drepturile societății civile, ne credemă datori a spune și cuvăntulă nostru în acestă afacere, fiindă că pe d’uăparte e vorba de ’ntemeiarea unei instituțiuni folositóre, din tóte puntele de privire, eră pe d’alta fiindăcă autoritățile române aă luată, în acestă afacere, ună rolă la care n’aveaă dreptă. E că cum, déci nu suntemă răă informați, s’a născută acestă conflictă. Ună numără de catolici din capitală s’au cotisată pentru a înființa uăscala primară internațională, ai căria profesori, afară de cele de religiune, să fie mireni și numiți de către comitetă. Uă donațiune puse pe comitetă în stare d’a pute realisa acestă frumosă întreprindere. îndată ensă, se găsi în facia unei neașteptate pedeci. Em. S. episcopului îi păru c’acastă urmare a fiilor săi sufletesc ară fi uă ’ncălcare asupra drepturilor Em. S. și se opuse la înființarea scalei, mergendă pen’a disolve acelă comitetă. Procederea Em. S. este, după noi, ilegală, căci statutele recunoscă Em. S. numai, președenția de dreptă a comitetului, deră mărginescă, în limite forte strînse, autoritatea-i administrativă, obligându-lă a cere opiniunea cestiunilor comitetului asupra tutoră ș’a urma după cum va oțărî majoritatea. Comitetul d’altă parte, uă dată alesă, funcționeză doui ani. Elă este uă autoritate tare și permanente, căci în cursulăceloră doui ani are dreptul ă d’a-și alege singură membrii în locul ă celoră ce ară demisiona, seă ară muri. Cumă derai Em. S. își însușesce dreptulă d’a rădica membriloră acestui comitetă puterea ce dețină de la conaționalii lor, și numai de la dănșii ? Pe ce asemenea s’a ’ntemeiată d. ministru ală Culteloră, cândă a aprobată disolvarea comitetului ș’a intervenită cu autoritatea sea pentru a face ca ilegalitate să se facă? Nu scimă; căci, încă vă dată, statutele comunității catolice nu recunoscăm. Sună asemenea dreptă și legile nóstre nu’i potă da drepturi pe cari nu le am archipăstorii noștril. Cândă amesteculă preoților, în afacerile societății civile au produsă îngrijiri, și forte grave, în Germania, Italia și Francia, ș’aă provocată, în cele d’ântăiă două țări, legi aspre pentru mărginirea acestui amestecă, stăruimă a susține că nu este nici bine, nici dreptă să venimă noi a’i investi, în țara nostră, că drepturi pe cari nu le-am avută nici-uă dată, și cari potă deveni — cum să și ’ncepută chiară acum, supt ună emininte episcopă, — ună isvoră de ne’nțelegeri, cari voră conduce la resultate din ce în ce mai grave. Credemăderă că d. ministru va reveni asupra otărîrii d-sele, restabilindă puterea statuteloră comunității catolice, și că va și lua măsuri d’a se aplica și la averea bisericilor și cimitirielor catolice, controlulă ce s’aplică la cele ortodoxe, în conformitate cu legile nóstre. După credința nostră, după procesele verbale ale Camerelor și după cele ce scră toți, nici declararea resbelului, nici trecerea Dunării de către armata nostra nu s’a făcută și nu se putea face fără cunoștința și fără voința țării. Pentru ca publicul să se convingă că chiară cei cari aă acuzată și acasă guvernulă aă crezută și credă contrariulă de cele ce spună în acestă privință, publicarămă ună numără însemnată de estrase din țiiarulă Pressa, estrase care dovedescă că totă ce s’a făcută de către guvernă a fostă conformă și voinței națiunii și opiniunilor emise de către bărbații politici de la Pressa. Acele estrase dovedescă, cum veli ură toți, că ministerulă a observată, c’uă nestrămutată religiositate, acea prudință pe care i-o recomanda partita conservatorie; că n’a făcută nici ună pasă, de câtă după sfatul ă iei, și, cândă l’a făcută, a fostă numai atunci, cândă ea ’i spunea că lucrurile ajunseseră la estremitate, că „căminele nóstre e reaă amenințate, că moșia strămoșescă erea încălcată și drepturile nóstre nimicite“, cândă în fine „nepăsarea nóstrá ară fi fostă nă crimă de les-națiune“. 1) Și, cândă lua ofensiva, se feri forte d’a ne lăsa „espușî numai hasardului“. Mai ’nainte d’a intra ’n acțiune elă se asecura, întocmai cum îi cereau bărbații politici de la Pressa, ca „cooperarea nostră să fiă nu numai tolerată, deră âncă bine primită. Și toți vânjurâmă că ea fu nu numai bine primită, deră âncă și cu amicală stăruință cerută. Acestă punză bine lămurită, prin gestuala citare chiară a cuvintelor, omeniloră de stată din partita conservatore , să mai vedemă fiă și tată în trecerü — dacă guvernul cerea ’n dreptă să intre ’n acțiune împreună cu armatele Rusiei, fără să fi convocată din nou Camerele pentru a le spune, și încă ’n publică, unde are s’atace pe Turci și ’n ce consta alianța nostră cu armatele imperiale. Pe la 22 Iunie, unii servatori se plânseră că dintre con„ Senatul ” și Camera s’aă închisă și, măcară c’aceste corpuri fuseseră convocate mai cu semă pentru aceste cestiuni politice, miniștrii nu le aă făcută onorea d’a le iniția întru nimuică în aceste cestiuni.“ Acuzarea fundă gravă și prime făcută de cei cari, cu cu asatât solucitudine, suaă apărarea prerogativeloră Camerei și Senatului, cu băgare-de-semă ne oprirămă asupră’i, întrebându-ne deca nu cumva ministerulă a derogată de la datoriile sale și de la prudință ce i se recomandase. Pe cândă făceamă acestă studiă, Pressa de la 28 Iunie lovise adevărurile precugetate ale protivnicilor noștri, sibându-le : „Cabinetulă singură este în stare a cunosce positivă misterele diplomației. Elă pate singură cumpăni și ar mtagele și pericolele ce ne pote da uă politică temerariă. Pe elă singură îlă privesce responsabilitatea, căci cine altulă este în stare a cunosce mai bine care simtă vederile puterilor și ce disposițiuni au ele, față cu întreprinderile nóstre. “ Este scrută că noi nu ne miamă și nu ne unimă cu cei de la Pressa, cari voiaă și voiescă să dea guverneloră puteri absolute. Pressaderă, combătândă, precum văi jurămă, pe cei cari se ’ncercaă să surpe și se sfărâme cabinetulă, combătu imediată ș’opinunea nostră „că nimică nu trebuie să se facă și nu se póte face fără voia și participarea națiunii“ ș’adause: „In damă vorbesce necontenită Românulă de națiune, dicendu-ne „cum o voi națiunea Națiunea voiesce prosperitatea țării, deră cârma Statului este dată astăzi unui ministră, care singură este răspundătorü de mijlocele înțelepte sau imprudinte ce întrebuiseră spre a ajunge la ținta de toți dorită Asia deră Pressa susținea „uă politică care să temerască“, de „întreprinderi“ ne permită „a ajunge ținta de toți dorită“ , adică la „proslateritatea țării“. Și pentru realizarea acelei politice temerarie, pentru efectuarea acelor întreprinderi, ea decilară că guvernulă singură, deră absolută singură, erea ’n dreptă și chiară datoră să facă totă ce va crede că e mai bine, far’a se mai îngriji de națiune — mai adăuga Pressa — deorece „cârma Statului era dată unui ministeră singură răspunzătoră de miijlocele înțelepte sau imprudinte ce va ’ntrebuința“. La 18 Iunie, aceiași scriitori adauseră : „Asemenea otărîri însemnate, de la cari depindă consecințe folositore seă funeste pentru țară, nu se potă deslega nici de oposițiune, nici chiară de parlamentă, decă elă încă ară fi fostă deschisă. Spre acesta, împrejurările trebuiescă consultate; guvernulă singură este în posițiune d’a cumpăni și binele și reală ce ară decurge. Nu e străină de acestă cestiune nici arta militară. Póte știința strategică estge ca defensiva, spre a fi eficace, armele române se ocupe formulă dreptă ală Dunării pene la uă zonă precare. De aceste toto deră nu se pote ocupa nici diaristica, nici oposisiunea, nici chiară camera sau senatulă, de ară fi funcționâbdă.“ Și pentru ca nimeni să nu se mai îndoiescă drespre acesta. Pressa reveni asupra nest.iunii și, combătându-ne, ne sfise, la 14 iulie: „Se scie on, noștri confrați că, în regiună parlamentară, precum noi avemă, este în dreptură și ’n datoria puterii esecutive se încheie un asemenea alianță. El este pusă în posițiune, prin misiunea sa într’ună regimnă parlamentară, să aprecieze avantajele sau inconvenientele încheierii unui tratat de alianță politică, și tatălui îi incumbă responsabilitatea. Rezerva absolută și secretală în negocierile diplomatice acordă acestă facultate puterii esecutive.“ Pentru ce ceră reacțiunea a acuzatu ș’acusă guvernulu că n’a făcută Camerei și Senatului onorea d’a le convoca ș’a le spune ce se cerea, ce se negoția? Bărbații de Stată de la Pressa, cu solința și autoritatea lor, declară că văăară fi făcută ministerulu, déc’ar fi pusă în desbaterea Camereloră uă asemenea cestiune, și că bine, forte bine a urmată în totală și ’n tóte, deórece „reserva absolută și secretulă în negocierile diplomatice acordă acestă facultate puterii esecutive.“ Decaderă logica, dreptatea și adevărulă suntă cu defăimătorii cabinetului române sau cu politicii scriitori ai primului organă conservatoră rămâne ca opiniunea publică se judice și să se pironunțe între unii și alții, faptul e că guvernul ă a lucrată în conformitate cu interesele țării, și mai cu semă după ’ndemnurile ș’opiniunile emise de cei de la Pressa. S’a mai obiectată însă că ministerul putea să declare rebelă Turciei, în urma atâtor provocări și atâtor insulte ce ne-a adresată, însă că nu trebuia să facă și „ultimulă pasă“, că nu trebuia să trecă Dunărea, că nu trebuia se dea „singură totă răspunderea“ celoră întâmplate, nici să mergă ’nainte, buni-oră păn’la Plevna. Aceste acusări ale reacțiunii nă ’estă adesea întâmpinate în aceste colóne. Se vede însă că nici unele din argumintele nóstre n’aă satisfăcută pe membrii partitei conservatore, căci n’aă încetată d’a ’și totă repeta criticele prin organele dumnelor. Atunci, confrații noștril de la Pressa — cu tăria convingerii și cu autoritatea ce le dă esperiința și erudițiunea — veniră să dea apărarea guvernului în modulă celă mai desinteresată, și să spuie tuturor calomniatorilor, că „momentulă propice pentru a face ultimii să pasă, în afirmarea drepturilor nóstre, depinde numai de împrejurări, pe cari cabinetulă singură este în stare a le aprecia mai bine. El e datoră necontenită a cerceta pulsulă, cum că pob să fie adormită a observa tóte mișcările Rnnipeî și, când îi va crede că timpulă e priviciosă, sub răspunderea sea, să mergă ’nainte.“ 1) Guvernul, „cândă a crezută că timpul ă e priinciosă, a mersă înainte, supt propria’i răspundere“, așia cum iuisese Pressa că trebuie să facă. Bine-voiescă deră onorabilii conservatori a asculta, deca nu de cuvintele nóstre, apoi celă puțină d’ale bărbaților politici de la Pressa, și ei conservatori, și ei omeni de stată, și ei patrioți, și el învățați ca cei ce acusă pe miniștrii, déca nu și mai multă chiară. Resultă dérit, din faptele espuse și din motivele arătate cu atâta elocință de membrii influinți ai oposițiunii, că purtarea cabinetului română a fostă d’a pururea corectă și conformă cu voința și cu consiliele ce i-a dată Pressa. Acestă purtare a avută de efectă recunoscerea independinței și drepturilor României mai ântâiă de către ’mpăratul monarchiei ruse, apoi de toți câți aă lăudată ș’aă admirată vitalitatea, deșteptăciunea și eroismulu armatei nóstre. Putem aderăijire, împreună ierâși cu Pressa de la 14 Maiă, că „România. otx Sta,4:« ixaco»oiicixiliC/j im SÖ Vel IXltlî supune astăzi de câtă cu forța simi jugă străină. Europa nu va ’ntrebuința acestă forță, suntemă șicumi. Deră atunci va trebui să ne asculte. Apărarea nóstru, spre a se aiuji, trebuie se se asculte chiară în congresul, care va veni după terminarea resbelului și în care se va decide și despre cartea României.( 1 ]) Pressa da la 3 Iuliii. 2) Pressa de la 3 Iuid. Corespondința particulară a Românului. Listovic, 30 (18) Octobre. Cartierul generală ală împăratului se află la Poradim, ceia ce face a se crede că uă acțiune decisivă este imininte. Bătălia de la Dolnji-Dubnik a fostă din tote puntele de privire forte favorabile Rușilor, și pușca sistemă Berdan aprobată că este escelente. Generalul Gurko a procedată într’ună modă admirabilă. Elă a condusă mai ântâiă mersul gardei imperiale în acelașă modă ca la Sovcia ș’apoi d’uă dată a luată direcțiunea spre Sofia. Rușilgaă făcută 2000 prisoniari împreună cu uă pașă, precumă și multe provisiuni. Cercul de înconjurare a Plevnei este acum deplină închisă. Tóte comunicațiunile lui Gazi Osman sunt cu totul tăiete. După spusele desertorilor, cari vină în grupe, lipsa munițiunilor este mai mare decâtă lipsa provisionăriloră. Pe Lom situațiunea e asemenea forte favorabile. Suleiman-pașa s’a depărtată în dații lui suferă adevără de Lom. Sormultă de scorbură și de tifosu. Ună desertoră prinsă din bătălia de la Iovan-Ciflik m’a asigurată despre acestă faptă. Garnisona Rusciukului este în acestă momenta numai de 14.000 ómeni și mai în tote filele e bombardată din Giurgiu. Mai multe monitore mici rusesci, cari sunt făcute anume pentru serviție pe Dunăre, au începută să apară în acestă rîă. Drumul de seră de la Șiștov la Tîrnova a începută. Mai bine de 1000 bulgari lucreză cu multă activitate la facerea terasamentelor și altor lucrări. 1) Pressa de la 10 Mată,